25,745 matches
-
ale lui "s" diferite de 1. Ca rezultat, funcția zeta devine funcție meromorfică de variabilă complexă "s", care este olomorfă în regiunea {"s"∈C:"s"≠ 1} a planului complex și are un pol simplu în "s"=1. Procesul de continuare analitică are ca rezultat o funcție unică, și, pe lângă a extinde ζ("s") dincolo de domeniul de convergență al seriei originale, Riemann a stabilit o ecuație funcțională pentru funcția zeta, care pune în legătură valorile din punctele "s" cu cele din punctele
Funcția zeta Riemann () [Corola-website/Science/311456_a_312785]
-
Riemann a stabilit o ecuație funcțională pentru funcția zeta, care pune în legătură valorile din punctele "s" cu cele din punctele 1 − "s". Celebra ipoteză Riemann, formulată în aceeași lucrare a lui Riemann, se ocupă de zerourile acestei funcții extinse analitic. Pentru a accentua faptul că "s" este văzut ca număr "complex", el este scris de obicei de forma "s" = σ + "it", unde σ = Re("s") este partea reală a lui "s" și "t" = Im("s") este partea imaginară a lui
Funcția zeta Riemann () [Corola-website/Science/311456_a_312785]
-
Project Data Files), și credea cu tărie că matematica este o activitate socială. Dintre contribuțiile sale, s-au remarcat dezvoltarea teoriei Ramsey și aplicarea metodei probabilistice. Combinatorica extremală îi datorează o întreagă metodă de abordare, dezvoltată parțial din tradiția teoriei analitice a numerelor. Erdős a găsit o demonstrație a postulatului lui Bertrand care s-a dovedit a fi mai elegantă decât prima, descoperiță de Cebîșev. El a descoperit o demonstrație elementară pentru teorema numerelor prime, împreună cu Atle Selberg, în care s-
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
și II Master Teologie sistematică ,în anul univ.201/2011). Între anii 2005 si 2007 este lector universitar asociat la Departamentul de Filosofie al Facultății de Jurnalistică, Univ. ”Lucian Blaga”, Sibiu unde va ține cursurile de Filosofie modernă (2005-2007), Filosofie analitică (2006-2007), Filosofia în secolul XX (2007-2008) sau seminarii precum Kant și Newton. Paradigmele modernității (2006-2007), Filosofie modernă (2005-2007) și Filosofie analitică (2006-2007). Vasile Chira este membru al Uniunii Scriitorilor din România (din aprilie 2006). În campania pentru alegerile parlamentare din
Vasile Chira () [Corola-website/Science/312373_a_313702]
-
de Filosofie al Facultății de Jurnalistică, Univ. ”Lucian Blaga”, Sibiu unde va ține cursurile de Filosofie modernă (2005-2007), Filosofie analitică (2006-2007), Filosofia în secolul XX (2007-2008) sau seminarii precum Kant și Newton. Paradigmele modernității (2006-2007), Filosofie modernă (2005-2007) și Filosofie analitică (2006-2007). Vasile Chira este membru al Uniunii Scriitorilor din România (din aprilie 2006). În campania pentru alegerile parlamentare din anul 2008 a candidat în calitate de candidat independent la Camera Deputaților. Din martie 2009 până în iunie 2010 a moderat emisiunea "„Regândim România
Vasile Chira () [Corola-website/Science/312373_a_313702]
-
chiar și secretar al organizației de partid al facultății de fizică și matematică. Începând cu februarie 1946 funcționează din nou la Universitatea din Iași îndeplinind următoarele funcții: lector (1946 - 1948), conferențiar onorific la matematici generale (1946-1948), profesor suplinitor de geometrie analitică (1947-1954), profesor titular de geometrie (1955-1975). A îndeplinit de asemenea funcția de decan al facultăților de fizică și matematică, apoi matematică-mecanică între anii 1953-1968 și funcția de șef de catedră la geometrie între anii 1960-1975. În aceste posturi și poziții
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
Facultății de Matematică din Iași în ce privește stabilirea unor legături cu direcții de cercetare științifică existente atât în școlile tradiționale de matematică din occident cât și cu cele existente în Uniunea Sovietică. De asemenea, conceperea planurilor de învățământ și elaborarea programelor analitice ale disciplinelor de studiu s-au făcut în spiritul modern al epocii. Profesorul Gh. Gheorghiev a contribuit la angajarea în activitatea de cercetare științifică în domeniul geometriei diferențiale și al matematicilor, în general, a numeroși tineri talentați. A condus circa
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
s-a manifestat ca un savant "izolat". Problemele abordate de Gheorghiev impresionează prin varietate, acoperind numeroase domenii ale geometriei diferențiale și aplicațiilor în mecanică și fizică teoretică. A colaborat la elaborarea unui tratat de geometrie intitulat simplu "Curs de geometrie analitică" (Editura Tehnică, 1951), tratat recunoscut ca o carte de bază pentru studiul geometriei analitice clasice și al teoriei curbelor și suprafețelor. Recunoașterea meritelor acestui tratat s-a realizat prin acordarea Premiului de Stat. A mai colaborat la realizarea unei cărți
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
acoperind numeroase domenii ale geometriei diferențiale și aplicațiilor în mecanică și fizică teoretică. A colaborat la elaborarea unui tratat de geometrie intitulat simplu "Curs de geometrie analitică" (Editura Tehnică, 1951), tratat recunoscut ca o carte de bază pentru studiul geometriei analitice clasice și al teoriei curbelor și suprafețelor. Recunoașterea meritelor acestui tratat s-a realizat prin acordarea Premiului de Stat. A mai colaborat la realizarea unei cărți "Geometrie analitică și diferențială", aparută în două volume în 1968 și 1969 la Editura
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
Tehnică, 1951), tratat recunoscut ca o carte de bază pentru studiul geometriei analitice clasice și al teoriei curbelor și suprafețelor. Recunoașterea meritelor acestui tratat s-a realizat prin acordarea Premiului de Stat. A mai colaborat la realizarea unei cărți "Geometrie analitică și diferențială", aparută în două volume în 1968 și 1969 la Editura Didactică și Pedagogică. În această carte încep să se reflecte schimbările de concepție și de tehnică de investigare în ce privește studiul geometriei diferențiale. Ideile au fost finalizate în alte
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
Moscova, Debrecen, etc. A contribuit la stabilirea unor noi relații științifice de colaborare cu alte Universități din toată lumea. A rămas activ din punct de vedere al creației științifice în domeniul matematicii până pe la mijlocul anilor '90. A predat cursuri de geometrie analitică, diferențială, teoria grupurilor Lie, etc. la diverse nivele, la Facultatea de matematică a Universității din Iași. A mai predat și cursuri de matematici generale pentru studenții de la facultățile Institutului Politehnic din Iași. Lecțiile sale erau renumite prin densitatea informațiilor transmise
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
conținut pedagocic, în presa vremii. De numele lui se leagă și reorganizarea învățământului în școlile confesionale greco-catolice și în special a celor de pe teritoriul fostului Regiment I grăniceresc român, în care scop la cererea Blajului, întocmește un proiect de programă analitică pentru acestea, care s-a discutat cu prilejul conferințelor învățătorești din vara anului 1864. Considerat drept ""un bărbat încărunțit în cariera învățătorească și rutinat în ramurile științei pedagogice"" el a făcut parte și din primul Comitet administrativ al Fondului școlastic
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Academiei de Științe din Paris, unde se putea ocupa numai de cercetare, fără obligații didactice. Astfel, în 1787 Lagrange părăsește definitiv Berlinul, stabilindu-se la Paris. Un an mai târziu, în 1788, Lagrange publică la Paris celebra sa carte „Mecanica analitică” ("Mécanique analytique"). Această carte (scrisă în mare parte pe când era încă în Prusia), este „nava amiral” a operei sale, fiind punctul culminant al muncii sale în domeniul mecanicii teoretice și al analizei matematice. În 1789 izbucnește Revoluția Franceză. Lagrange nu
Joseph-Louis Lagrange () [Corola-website/Science/310900_a_312229]
-
conte al Imperiului. a murit la Paris, în vârstă de 77 de ani, lăsând în urma lui o operă științifică ce a dus la progrese substanțiale în toate ramurile de matematicii și fizicii din acea epocă. Cunoscut îndeosebi pentru introducerea metodelor analitice în geometrie, el a obținut rezultate remarcabile în mai toate domeniile matematicii, publicând importante lucrări de geometrie, trigonometrie și mecanică. Este îngropat în Pantheonul din Paris. În matematică, Lagrange este considerat fondator al calculului variațiilor (simultan cu Euler) și al
Joseph-Louis Lagrange () [Corola-website/Science/310900_a_312229]
-
În domeniul ecuațiilor diferențiale, Lagrange a elaborat teoria soluțiilor singulare, precum și metoda variației constantelor. În fizică, precizând principiul minimei acțiuni și utilizând calculul variațiilor, el a descoperit funcția care satisface ecuațiile Lagrange, funcție care îi poartă numele. A dezvoltat mecanica analitică, introducând metoda "multiplicatorilor Lagrange" (1788). S-a implicat, de asemenea, în astronomie, efectuând cercetări ample cu privire la "problema celor trei corpuri", unul din rezultatele sale fiind punerea în evidență a punctelor de oscilare („punctele lui Lagrange”) în 1772. O teoremă celebră
Joseph-Louis Lagrange () [Corola-website/Science/310900_a_312229]
-
apoi ca profesor titular. S-a întors apoi la Paris în calitate de conferențiar universitar înlocuindu-l pe (din octombrie 1897) la Facultatea de Științe a Universității din Paris. Tot în 1897, din noiembrie, îl suplinește pe profesorul la catedra de mecanică analitică și mecanică cerească de la Collège de France. A obținut titlul de profesor asistent în februarie 1900. În urma cazului Dreyfus (soția lui Alfred Dreyfus era fiica lui David Hadamard, un văr al lui Amédée Hadamard, tatăl lui Jacques), s-a angajat
Jacques Hadamard () [Corola-website/Science/310917_a_312246]
-
Amédée Hadamard, tatăl lui Jacques), s-a angajat politic, din 1897, în recunoașterea drepturilor evreilor. În 1906 a devenit președinte al "Société mathématique de France" („Societatea de Matematici din Franța”). În 1909 a devenit profesor titular al catedrei de mecanică analitică și mecanică cerească de la Collège de France. Trei ani mai târziu, i-a succedat lui Henri Poincaré la Academia Franceză de Științe. A mai fost profesor și la École polytechnique, succedându-i lui Camille Jordan, precum și la École centrale de
Jacques Hadamard () [Corola-website/Science/310917_a_312246]
-
romanul ca fiind naiv, dar îi recunoaște o intenție de observare și o anume ținută, care îi dau interes istoric. În ce privește opera critică a lui Petrașcu, Călinescu socotește că ea cuprinde amintiri folositoare, dar e lipsită de pătrundere sub raportul analitic. Așa cum susține Dan Mănucă, Nicolae Petrașcu, prin studiul dedicat lui Mihai Eminescu, publicat în 1892, este primul critic care cercetează viața și opera acestuia într-o lucrare amplă; cu acest studiu, devine și primul critic care inițiază studiul formal al
Nicolae Petrașcu (scriitor) () [Corola-website/Science/310912_a_312241]
-
Bioterra București a dezvoltat și acreditat specializarea "Drept" cu aplicabilitate în domeniile de competență ale celorlalte specializări. Pe parcursul anilor de studiu, studenții facultăților noastre abordează o serie de discipline, care le asigură o înaltă calificare în domeniile de competență. Programele analitice sunt dinamice și în deplină concordanță cu cerințele unui învățământ modern și eficient, capabil să integreze fără modificări majore, în standardele cerute de aderarea României la Uniunea Europeană, astfel încât absolvenții noștri să poată face față cu succes pe piața muncii, atât
Universitatea Bioterra din București () [Corola-website/Science/309601_a_310930]
-
trebuiau să aibă și o cultură generală în știință foarte dezvoltată, pentru a putea fi cercetători. La nivel de masterat, studenții în chimie tind să se specializeze în particular, unde pot aprofunda biochimie, chimie nucleară, chimie anorganică, chimie organică, chimie analitică, chimie teoretică și chimie fizică.
Chimist () [Corola-website/Science/309630_a_310959]
-
i se atribuie ca partener de investigație sergentul David Mills (Brad Pitt), un detectiv arogant și fără experiență. Cei doi bărbați intră în conflict aproape imediat; Mills este temperamental, lăsându-și furia să dețină controlul asupra lui, în timp ce Somerset este analitic, introspectiv și metodic. Prima misiune pe care o primesc cei doi detectivi este o crimă comisă într-un apartament murdar, infestat cu gândaci, victima fiind un bărbat extrem de obez. Acesta este legat cu sârmă ghimpată la genunchi și încheieturile mâinilor
Se7en () [Corola-website/Science/309752_a_311081]
-
are deloc gustul, nici aptitudinea pen-tru rafinate analize psihologice. Scriitorul zugrăvește viața la suprafața ei, sugerând, prin miscări și acțiuni, resorturile și forțele intime ale conștiinței. La el, totul este solid și real, nimic abstract. În fond, romanul filozofic este analitic, romanul lui Maupassant este sintetic. Scriitorul debutează în anul 1880 cu un volum de versuri, de altfel singura tentativă de exprimare în notă lirică. Notorietatea o va dobândi odată cu apariția, în același an, a faimosului volum colectiv Serile de la Medan
Guy de Maupassant () [Corola-website/Science/310249_a_311578]
-
este mai mult decât suficientă pentru scopurile speciale ale fiecărui instrument, problema găsirii unui sistem care să reproducă un obiect dat într-un plan dat cu o mărire dată au putut fi tratate mijloacele teoriei aproximării. În cele mai multe cazuri dificultățile analitice au fost prea mari pentru metodele mai vechi de calcul, dar pot fi ameliorate prin aplicarea sistemelor informatice moderne. Soluțiile au fost în schimb găsite pentru cazuri particulare. În prezent, constructorii aplică de cele mai multe ori, metode inverse: ei compun un
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
volumele consacrate județului Sălaj, precum și Văii Hășdății și Văii Ierii, iar în continuare vor fi publicate o serie de monografii toponimice ale unor bazine hidrografice. Colectivul de onomastică este angrenat, de asemenea, în proiectul internațional "Patronymica Romanica", prin elaborarea "Bibliografiei analitice de onomastică românească". Clujul a devenit, în ultimele decenii, gazda unor simpozioane naționale de onomastică, care s-au materializat prin publicarea volumului "Studii și materiale de onomastică" (1969), precum și a unor "Studii de onomastică", vol. I-V (1976-1990). O nouă
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
Popovici, Ion Breazu, Gheorghe Bogdan-Duică, Petre Grimm, Ion Chinezu, Iosif Pervain și alții, care au creat o adevărată școală în capitala transilvană. O serie de lucrări colective au polarizat, în acest răstimp, interesul literaților clujeni din cadrul institutului. Menționăm, astfel, bibliografia analitică cu titlul "Românii în perioadele germane din Translvania", din care a apărut, în 1977, volumul dedicat perioadei 1779-1840, iar cel pentru perioada 1841-1860 fiind publicat în 1983. O cercetare a fost consacrată presei literare românești din Transilvania până la 1918. Un
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]