25,049 matches
-
fost precizate întrebările și răspunsurile pe care ar fi trebuit să le dea așa-zișii traficanți, inclusiv prețurile pentru unele tipuri de arme. Tot jurnaliștii au mai cerut ca filmarea să se realizeze într-o zonă izolată, împădurită și cu dealuri, autovehiculul cu care se deplasau contrabandiștii să nu aibă numere de înmatriculare, iar armele să fie acoperite cu o pătură. Întrucât jurnaliștii britanici au solicitat să fie prezentate arme militare marca AK, inculpatul Pantics Attila-Csaba i-a cerut unei alte
Cerere șoc pentru jurnalistul Sky News! () [Corola-website/Journalistic/105995_a_107287]
-
ceasul acela prielnic. (octombrie 1946) Peisaj Ploaie mare peste câmpuri: autobuzul în întunericul cerului înainta cu palizii călători. Un fulger îi brăzdă și se-aprinse în întunecata volbură a norilor și lumină în roșu (ce se stinse subit) povârnișul unui deal unde nu creștea nici iarbă nici pietre ci un măslin pitic ce se-neca în nori. (ianuarie 1947) Carnaval în oraș M-ați prefăcut într-o marionetă cu picioare spânzurând în încălțări cu vârfuri roșii Si nas prelung de carton
Giuseppe Bonaviri by Geo Vasile () [Corola-website/Journalistic/13883_a_15208]
-
un specialist cu adevărat și să-i lase întreaga libertate de concepție și de acțiune. Consecințele acestor parteneriate sînt incontestabile: în vreme ce prima categorie, cea care visează mitologii artistice și resuscită stalinismul nițel derutat al unor propagandiști, de factura mai la deal amintitului Mircea Deac, va avea nevoie de mult timp și de mulți bani pentru a-și plăti erorile de calcul și de gust, ce de-a doua categorie, pe care în mod cert, pînă acum, o ilustrează doar Victor Florean
Construcție versus administrație (III) by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/15989_a_17314]
-
Multe cântece frumoase vin din istoria noastră și ne cutreieră, și ne cuminecă, și ne colindă ori de câte ori ne e mai greu.Ia ascultați cum sună versurile acestei doine minunate din Ardeal: „Pe dealul Feleacului/ Trec carăle Iancului/ Nu trec cum trec carăle/ Strălucesc ca soarăle.../ Un car merge-mpiegecat/ Că mi-e Iancul supărat/ Pentr-un hoț de împărat...”. O istorie subliniată în puține cuvinte. Și un sentiment de vină pentru noi, cei care
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
Păi, să privim un pic în istorie. În 1508, ieromonahul Macarie pleacă de la Cetinje, vechea capitală a Muntenegrului, unde tipărise mai multe cărți în slavonă, meșteșug pe care îl dobândise la Veneția, și se stabilește în Țara Românească, la mănăstirea Dealu, de lângă Târgoviște, unde înființează prima tipografie de pe meleagurile noastre. Congresul de la Berlin, din 1878, recunoaște, odată cu independența României, și independența Muntenegrului. Există în Muntenegru ruinele unei cetăți care se numește Bihor. Mai există o biserică vlahă în Cetinje, precum și un
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
și de suflet al Ministerului Afacerilor Externe al României și al ministrului de Externe, dl. Lazăr Comănescu, atât comunității românești din nordul Bucovinei, cât și prietenilor ucraineni cu care comunitatea trăiește de mulți ani împreună”. Ascunsă parcă în platoșa pitorescului deal ce veghează asupra satului, pe un ax ce străbate inima localității, Mănăstirea de maici Leorda e un pilon pe care se sprijină credința și nădejdea românilor. Biserica „Sfântul Gheorghe”, Storojineț Unul dintre cele mai importante așezăminte de cult pentru românii
Monumente ale credinţei () [Corola-website/Journalistic/296390_a_297719]
-
limpezire a apelor”. Odată ce Mihai Viteazul și-a făcut datoria, Mihai Viteazul trebuia să moară. Ceea ce s-a întâmplat, de mâna mercenarilor valoni, în cortul său din tabăra imperială. Capul marelui bărbat a fost dus de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, iar trupul zace și astăzi în mormântul de pe strada Bogata, din Turda. Unirea Principatelor românești sub sceptrul lui Mihai Viteazul a fost un act rațional, de voință politică, întemeiat pe cerințe obiective. Proiectul lui Mihai Viteazul a fost reluat, treaptă
Mihai Viteazul, un mare erou naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296443_a_297772]
-
știm de la Claude, fiul lui Mauriac, acela care, se pare, l-a convins pe Gîde să răspundă invitației. Gîde se bucură de toate roadele pamantului pe care el însuși le-a descris în prima lui carte, ca și de peisajul dealurilor acoperite de vii. Gazdă îl plimba cu trăsura peste tot. Majoritatea timpului și-o petrec pe terasa dascoperită a casei, discutând în contradictoriu despre Dumnezeu, despre Diavol, despre plăcere și despre păcat. Amandoi șunt pederaști, unul ascuns, rușinat, socotindu-se
Meridiane () [Corola-website/Journalistic/4847_a_6172]
-
și perseverentul dirijor și compozitor Dan Mihai Goia, formația Radioului la pupitrul căreia au ucenicit personalități notorii ale muzicii românești, își continuă existența cu sorți străluciți de izbândă, încă de la fondare (1940) și până în prezent. Să nu uităm „Sara pe deal” ale cărei versuri aparțin geniului poeziei românești și universale Mihail Eminescu, a cărei muzică a fost scrisă de compozitorul Vasile Popovici (autor a nenumărate colinde religioase). Să nu uităm „Somnoroasele păsărele” scrise de același genial poet a cărei muzică a
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
de proiecții grafice și jocuri de lumini. pe trei ecrane. Au fost compoziții de la Pasărea Colibri, Phoenix, Baniciu, dar și piese noi: variante reorchestrate de la piese vechi, precum “Pasărea Roc...k And Roll”, “Vasiliscul și Aspida”, “Calandrion”, “Eșarfă în dar”, “Dealul cu dor”, “Întoarcerea la Orient”, “Ceasornicarul”, “Pasărea Rock”, “Uciderea Balaurului”, dar și compoziții noi, precum “Praznic, năprasnic”, “Legendă”, “Meșterul Manole”. Pentru partea de bis, s-a revenit cu variante de la “Nuntă”, “Mugur de fluier”, “Andrii Popa”, “Canarul” și, la insistențele
Formațiile noastre by Dorin MANEA () [Corola-website/Journalistic/83843_a_85168]
-
că toată sala se întoarce și mă aplaudă. Aici urmează - și probabil premierul va face un anunț - va sesiza Curtea Constituțională, pentru că el are acest drept. Prin urmare, micul prinț va primi o pajiște plină de flori de câmp, de pe dealurile Transilvaniei. Eram incapabilă să pronunț vreun cuvânt. Ministrul de interne Țvetan Țvetanov a declarat jurnaliștilor că agresorul a avut dosar penal pentru pentru posesie de droguri, jafuri și huliganism. Acest anunț vine ca răspuns la propunerea recentă a lui Kofi
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
TOFIN DELEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.49) Dealul Deleni din satul și comuna Deleni, ținutul Fălciului, și-a luat numele de la un căpitan de oșteni a lui Ștefan cel Mare, anume TOFIN DELEANU care, a avut în stăpânire acest deal.
Tofin Deleanu [Corola-other/Imaginative/83513_a_84838]
-
Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.49) Dealul Deleni din satul și comuna Deleni, ținutul Fălciului, și-a luat numele de la un căpitan de oșteni a lui Ștefan cel Mare, anume TOFIN DELEANU care, a avut în stăpânire acest deal.
Tofin Deleanu [Corola-other/Imaginative/83513_a_84838]
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară, de aceea și dealul și pădurea se zic: A LUI VODĂ.
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară, de aceea și dealul și pădurea se zic: A LUI VODĂ.
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
196. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.36) Pe culmea care înconjură târgul Huși se află un pisc care se cheamă COȚOIU. Numele și-l trage de la unul COȚOIU, care a stăpânit locul acela. Pe vârful dealului acesta, Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei, avea locul său de pravăț înspre partea de miază-noapte și asfințit al târgului, unde este un loc deschis și aici năvăleau dușmanii: din pricina asta piscul purta numele de „Cerdacu lui Ștefan-Vodă”, din locul acesta
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
să se sădească o biserică, pentru pomenirea Domnului Dumnezeului nostru. Biserica asta venea drept în ograda curților domnești și după ce-a trecut mai o sută de ani, s-a făcut Episcopie a Hușului. Piscul Coțoiou acum scade, din pricină că poalele dealului dinspre târg se dărâmă în vremea ploilor îndelungate.
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
anume făcută de tras sama în depărtări. Movila vine în partea dinspre asfințit a cetății. Astăzi Cetățuia lui Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și pe movilă au crescut copaci grozav de mari. Movila se vede chiar în capătul dealului Cetățuia, a cărui înălțime este foarte mare. În partea dinspre miazăzi a dealului, în vârful căruia se află movila, aici este o tiharaie (prăpastie) care împiedică suișul în cetate. Între dealurile Morilor și Bohotinul, până la Stâlpul lui Roșca se întinde
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
a cetății. Astăzi Cetățuia lui Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și pe movilă au crescut copaci grozav de mari. Movila se vede chiar în capătul dealului Cetățuia, a cărui înălțime este foarte mare. În partea dinspre miazăzi a dealului, în vârful căruia se află movila, aici este o tiharaie (prăpastie) care împiedică suișul în cetate. Între dealurile Morilor și Bohotinul, până la Stâlpul lui Roșca se întinde o vale care se cheamă Valea lui Ștefan-Vodă.
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
grozav de mari. Movila se vede chiar în capătul dealului Cetățuia, a cărui înălțime este foarte mare. În partea dinspre miazăzi a dealului, în vârful căruia se află movila, aici este o tiharaie (prăpastie) care împiedică suișul în cetate. Între dealurile Morilor și Bohotinul, până la Stâlpul lui Roșca se întinde o vale care se cheamă Valea lui Ștefan-Vodă.
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
TABĂRA DIN BOGDANA de Ioan Antonovici <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 29. footnote> Dealul Tabăra din comuna Bogdana, Ținutul Tutovei, după cum spun bătrânii, își trage numele de la împrejurarea că Bogdan, tatăl lui Ștefan-Vodă, a tăbărât odată aici cu armata sa, din pricina leșilor. Iar alții spun, din pricină că mulți oameni, în vremea năvălirii tătarilor și turcilor
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
Ținutul Tutovei, după cum spun bătrânii, își trage numele de la împrejurarea că Bogdan, tatăl lui Ștefan-Vodă, a tăbărât odată aici cu armata sa, din pricina leșilor. Iar alții spun, din pricină că mulți oameni, în vremea năvălirii tătarilor și turcilor, tăbărau, ascunzându-se pe dealul acesta. Și veneau aici oameni nu numai din satele apropiate, dar și din alte sate îndepărtate și chiar din târgul Bârladului, aducându-și în care și trăsuri femeile și copiii, cum și râșnițe și cele trebuincioase de hrană. După ce se
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
sate îndepărtate și chiar din târgul Bârladului, aducându-și în care și trăsuri femeile și copiii, cum și râșnițe și cele trebuincioase de hrană. După ce se suiau pe podișul (tăpșanul) de deasupra, tăiau copacii și astupau bine drumurile de pe coastele dealului, pentru ca să se adăpostească și să se apere mai bine de vrăjmași. Oamenii care n-aveau copii, fugeau de ceilalți, pentru ca să nu fie obliciți de tătari, după plânsul bieților prunci. În vremea tătarilor, pogorându-se o fată mare de dealul Taberei
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
coastele dealului, pentru ca să se adăpostească și să se apere mai bine de vrăjmași. Oamenii care n-aveau copii, fugeau de ceilalți, pentru ca să nu fie obliciți de tătari, după plânsul bieților prunci. În vremea tătarilor, pogorându-se o fată mare de dealul Taberei, ca să ia apă de la fântâna Gâdesei, a ucis cu cobilița pe un tătar, numai dintr-o singură lovitură. La locul Gorunii, au avut tătarii o arie de aramă. Pe podișul Taberei, la capătul râpii Turului, au fost trei movilițe
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
Turului, au fost trei movilițe foarte vechi, înalte de 1,5 stânjeni și cea dinspre apus avea pe lângă ea un șanț. Unii spun că erau din vremea bejeniei, iar alții zic, că din timpul vreunui război. La Râpa Buftii, pe dealul Taberei, s-a ascuns odată Ștefan-Vodă și-n poienile pădurilor de-aici - Florești - și-au păscut odată caii, oștenii lui Ștefan-Vodă.
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]