25,044 matches
-
acordam atenție unui sentiment spontan care mă surprindea, cel de a exista fără să știi rațiunea care există între a trăi și a muri... Acest sentiment m-a îndepărtat de preocupările - destul de puțin precise, de altfel - ale ordinii pur estetice. (...) Pictura mă plictisește ca și restul”, îi scria el, în 1967, istoricului de artă Phil Mertens. Pictura a fost pentru Magritte un instrument de eliberare și poate de reconstruire, într-un univers “pretins civilizat”, în realitate incoerent, absurd și corupt și
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
care există între a trăi și a muri... Acest sentiment m-a îndepărtat de preocupările - destul de puțin precise, de altfel - ale ordinii pur estetice. (...) Pictura mă plictisește ca și restul”, îi scria el, în 1967, istoricului de artă Phil Mertens. Pictura a fost pentru Magritte un instrument de eliberare și poate de reconstruire, într-un univers “pretins civilizat”, în realitate incoerent, absurd și corupt și în care vedem “ lucind deja în noapte semnele ruinii viitoare”. Magritte nu pictează ceea ce vede, nici
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
și în care vedem “ lucind deja în noapte semnele ruinii viitoare”. Magritte nu pictează ceea ce vede, nici ceea ce simte, ci imagini care sunt reprezentări a ceea ce gândește, trimițând la afirmația lui Leonardo da Vinci, “pittura é una cosa mentale”. Prin picturile sale, artistul a influențat tendințele artistice abstracte din prima parte a secolului al 20-lea, dar și arta conceptuală, dacă ne gândim la Jasper Johns sau Robet Rauschenberg, pop art-ul anilor '60, și chiar gândirea analitică a artei contemporane. Expoziția
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
1910 se vede o mănușă moale capsată pe suprafața pânzei pe care este pictat un cap al unei statui antice și un fundal cu peisaj nocturn în care se ridică o clădire. "Această poezie triumfătoare a înlocuit impactul stereotip al picturii tradiționale. Este vorba despre o nouă viziune în care spectatorul își regăsește izolarea și preia liniștea lumii". Magritte seamănă cu De Chirico și cu artiștii dadaiști cu care împărtășește același caracter remarcabil și ironia. În același timp, el poate fi
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
vieții spirituale". Imaginație și inspirație Despre Magritte se poate spune, pe drept cuvânt, că este un "pictor realist". Această declarație se bazează pe autenticitatea marcantă a artistului. În același timp, poate fi subliniată o serie de caracteristici principale care deosebesc pictura sa de așa-numita "pictură modernă". Demersul lui Magritte în pictură s-a bazat, încă de la începutul perioadei sale suprarealiste, pe o declarație a cărei implicație a putut fi înțeleasă mult mai târziu și anume că cea mai fidelă copie
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Despre Magritte se poate spune, pe drept cuvânt, că este un "pictor realist". Această declarație se bazează pe autenticitatea marcantă a artistului. În același timp, poate fi subliniată o serie de caracteristici principale care deosebesc pictura sa de așa-numita "pictură modernă". Demersul lui Magritte în pictură s-a bazat, încă de la începutul perioadei sale suprarealiste, pe o declarație a cărei implicație a putut fi înțeleasă mult mai târziu și anume că cea mai fidelă copie a obiectelor și a lucrurilor
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
drept cuvânt, că este un "pictor realist". Această declarație se bazează pe autenticitatea marcantă a artistului. În același timp, poate fi subliniată o serie de caracteristici principale care deosebesc pictura sa de așa-numita "pictură modernă". Demersul lui Magritte în pictură s-a bazat, încă de la începutul perioadei sale suprarealiste, pe o declarație a cărei implicație a putut fi înțeleasă mult mai târziu și anume că cea mai fidelă copie a obiectelor și a lucrurilor determină spectatorul să-și pună întrebarea
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Cu toate acestea, a declarat în mod public că nu este un pictor care prezintă realitatea în mod natural. Țelul său l-a precizat atunci când a scris: "Ceea ce doriți să pictați se limitează la o gândire și este prezentată prin pictură". Pentru Magritte, visul nu are nicio importanță dacă nu este palpabil, tangibil. De aceea picturile sale nu sunt inspirate din vise, ci din realitate. Pentru pictor, viața în stare de veghe este o transpunere a visurilor, după cum visurile sunt o
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
realitatea în mod natural. Țelul său l-a precizat atunci când a scris: "Ceea ce doriți să pictați se limitează la o gândire și este prezentată prin pictură". Pentru Magritte, visul nu are nicio importanță dacă nu este palpabil, tangibil. De aceea picturile sale nu sunt inspirate din vise, ci din realitate. Pentru pictor, viața în stare de veghe este o transpunere a visurilor, după cum visurile sunt o transpunere a vieții în stare de trezie. Din punctul de vedere al realismului, Magritte este
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
care nu a căutat să evite realitatea, ci a exprimat misterul realului. "Ceea ce se vede la un obiect este de fapt un alt obiect ascuns". De la realitate la poezie și mister Concepția de bază a lui Magritte a fost că pictura trebuie să fie poezie, iar poezia trebuie să evoce misterul. "Misterul" este denumit și "cuvânt cheie". Întreaga operă a pictorului a fost impregnată de încercarea de a nu dezvălui misterul. Unele dintre aceste definiții au o conotație religioasă sau mistică
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Misterul" este denumit și "cuvânt cheie". Întreaga operă a pictorului a fost impregnată de încercarea de a nu dezvălui misterul. Unele dintre aceste definiții au o conotație religioasă sau mistică. Cuvântul "mister" are și alte semnificații... În 1926, Magritte scria: "Pictura terminată este o surpriză și autorul ei este primul surprins. Se dorește mereu să se obțină un efect mai uimitor și mai neașteptat", iar în 1958 menționa: "O pictură trebuie să fie copleșitoare, năucitoare", iar spectatorul să ghicească "ascunsul". Cheile
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
mistică. Cuvântul "mister" are și alte semnificații... În 1926, Magritte scria: "Pictura terminată este o surpriză și autorul ei este primul surprins. Se dorește mereu să se obțină un efect mai uimitor și mai neașteptat", iar în 1958 menționa: "O pictură trebuie să fie copleșitoare, năucitoare", iar spectatorul să ghicească "ascunsul". Cheile misterului stau, așadar, într-o anumită măsură, în imaginație și reproducerile acesteia. Acesta este domeniul care l-a stimulat pe Magritte și l-a constrâns să găsească soluții atât
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Ciobotaru: tobe). Duminică, 27 noiembrie, ora 12.30, la Casa TIFF, va avea loc dezbaterea De la Străini la Străini - Azi moderată de teatrologul George Banu. Aceasta va fi urmată, de la ora 15.30, la Sala Studio, de vernisajul expoziției de pictură Nălucire și damnare de Botond Részegh. Ziua va continua cu spectacolul Medeea on Media din Coreea de Sud, regia: Kim Hyuntak care se va juca de la orele 16.00 și 22.00, în Sala Studio a teatrului. Tragedia Medeei este cauzată de
Weekend teatral la Festivalul Interferențe! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105955_a_107247]
-
ianuarie 1951. (În realitate, din grup au făcut parte și sculptorițele Louise Bourgeois și Mary Callery.) Hedda Sterne a urmat cursuri de artă la Viena, de filosofie și istoria artei la Universitatea București, după care a făcut studii libere de pictură și sculptură la Paris. A fost atrasă de timpuriu de Suprarealism, prin intermediul pictorului Victor Brauner, care era un prieten de familie. În 1941, artista a scăpat de la o moarte sigură, din cauza invaziei naziste din timpul celui de al doilea Război
“Născuți în România, celebri în lume”: HEDDA STERNE () [Corola-website/Journalistic/105959_a_107251]
-
Asociației Zestrea. Ziua Națională a României este marcată și de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția prin realizarea expoziției Abel de George Mircea în Noua Galerie. Expoziția, deschisă în perioada 1 - 21 decembrie, include aproximativ 20 de picturi realizate de artistul plastic în perioada 2006-2015. Institutul Cultural Român de la Beijing va organiza, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României o serie de evenimente menite să marcheze acest moment. Prima manifestare culturală are loc pe 29 noiembrie, la sediul
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
pe umăr, într-o poză clasică, dar cu o notă de grație declarată, un ulcior sau o doniță cu apă (uneori acestea sunt jos, pe pământ). În căutarea unor imagini pe care le voia emblematice pentru ideea specificului național în pictura românească - tipologii de figuri, gesturi, recuzită, atmosferă din care nu lipsește relația ființei umane cu peisajul - Grigorescu prelucrează o temă instaurată în pictura europeană a secolului al XIX-lea de artiștii romantici. Pânze și acuarele semnate de contemporanii lui Grigorescu
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
jos, pe pământ). În căutarea unor imagini pe care le voia emblematice pentru ideea specificului național în pictura românească - tipologii de figuri, gesturi, recuzită, atmosferă din care nu lipsește relația ființei umane cu peisajul - Grigorescu prelucrează o temă instaurată în pictura europeană a secolului al XIX-lea de artiștii romantici. Pânze și acuarele semnate de contemporanii lui Grigorescu, precum William Bouguereau, Jean-Léon Gerôme, Ernest Hébert, Camille Corot, Mariano Fortuny i Marsal (cei doi din urmă, cunoștințe directe ale artistului nostru) sunt
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
i Marsal (cei doi din urmă, cunoștințe directe ale artistului nostru) sunt elocvente în acest sens. Lucrarea de față este o mărturie a unui astfel de demers creator legat de perioada în care a conceput și realizat comanda Bancii Naționale, pictura monumentală și simbolică, Rodica, sau Venind de la izvor. Casă din Brebu de Ștefan Luchian (1868, Ștefănești - 1916, București) este un pastel din 1908. Pastelul a reprezentat pentru Ștefan Luchian o alegere plastică importantă, fiind într-o mare măsură definitorie pentru
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
relație pictor-model. Catrina este cea care devine modelul preferat în perioada 1927-1930, perioadă în care adolescenta își petrecea marea parte a timpului în atelierul tatălui ce reușea tușă cu tușă să creeze un adevărat ciclu tematic. În multele scrieri dedicate picturii, Tonitza reiterează cu fiecare ocazie întâietatea nudului în rândul genurilor celor mai importante din creația unui artist, chiar dacă era conștient de atmosfera puritană tipică societății în general, dar chiar și unor artiști. El preciza că problemele care îl preocupau în
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
carnală nu este ținta, ci mai degrabă soluția croamatică ce poate crea o apariție senzuală estetic. Valoare estimativă: € 35.000 - 55.000 Theodor Pallady (1871, Iași - 1956, București) este reprezentat și el în licitație de mai multe lucrări, atât de pictură, cât și de grafică. Femeie în interior (Place Dauphine) din 1934-1935 este evaluată la 18.000 - 25.000 de euro. Conform inscripției de pe verso, opera a participat la a VII-a expoziție personală Theodor Pallady, de la Ateneul Român din București
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
din 1934-1935 este evaluată la 18.000 - 25.000 de euro. Conform inscripției de pe verso, opera a participat la a VII-a expoziție personală Theodor Pallady, de la Ateneul Român din București, din 1935. Expoziția aducea în fața publicului bucureștean - acomodat cu pictura lui Pallady de mai bine de 30 de ani - 103 lucrări ce ofereau o nouă citire a creației sale, cu un accent pe operele de interior. Analizând onomastica acelor opere descoperim subiecte tipice lumii intime a lui Pallady: "Place Dauphine
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
de 30 de ani - 103 lucrări ce ofereau o nouă citire a creației sale, cu un accent pe operele de interior. Analizând onomastica acelor opere descoperim subiecte tipice lumii intime a lui Pallady: "Place Dauphine", "Mâța neagră", "Fotoliul albastru" etc. Pictura intimistă, o poezie a interiorului și a familiarului, a fost tradusă totuși antagonic în opere ce trădează o atmosferă de neliniște, misterioasă pe alocuri, chiar melancolică. Astfel ne explicăm dispariția sau mai bine zis raritatea exteriorului în creația palladiană, peisajul
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
Valoare estimativă: 9.000 - 15.000 de euro. Acestei lucrări i se alătură și Natură statică cu garoafe albe și mere (9.000 - 15.000 de euro). Nud în atelier de Francisc Șirato (1877, Craiova - 1953, București) ne introduce în pictura artistului de după descoperirea Balcicului, așadar în primii ani ai deceniului patru al secolului XX. Ca și în cazul colegilor săi din Grupul celor Patru, contactul cu universul zenital al orașului de la Marea Neagră avea să îi influențeze atât paleta, cât și
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
de după 1930 se vede pe întreaga suprafață a uleiului de față și, chiar dacă avem de a face cu o compoziție de atelier, atât de specifică ca un nud, nu putem desconsidera influența luminii de la Balcic ce se înfiripă și în pictura de interior. Valoare estimativă: 9.000 - 15.000 de euro. Operă de valoare muzeală, Bărci la Chioggia (1914) de Nicolae Dărăscu (1883, Giurgiu - 1959, București) este evaluată la 10.000 - 16.000 de euro. Cariera de maturitate a lui Nicolae
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
coordonate de o pensulație în tușe multiple. Semnat tot de el, Balcic (1923-1924) provine din colecția avocatului Ernest Morgenstern și este evaluat la 20.000 - 30.000 de euro. Una dintre cele mai importante etape pe care le-a cunoscut pictura lui Dărăscu ne este oferită de popasul cu adevărat însemnat pe meleagurile dobrogene. Recunoscut pentru seriozitatea și dorința de cunoaștere, artistul nu a ezitat în a parcurge întregul teritoriu dintre Dunăre și mare. De la porțile Deltei și până la porturile de la
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]