25,496 matches
-
din Pământuri. S-a discutat despre momentele naturaliste, despre descrierile de aspecte brutale, aproape neomenești, despre preocuparea pentru forme de conștiință inferioare, sau bolnave, pe marginea nebuniei, a disperării, a stărilor sufletești fără nume, neliniștitoare, întunecoase, la eroii unora din povestiri. Dar nu acelea erau elementele de viitor, germenii dezvoltării de mai târziu a scriitorului. Nu din Colina sau Calul, s-a dezvoltat autorul Desfășurării. În primele lui nuvele, alături de o vădită și puternică tendință spre naturalism, de un interes exagerat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e vorba, ci de felul cum scriitorul M. Preda, dând o imagine realistă a vieții satului, s-a întâlnit în chip firesc cu concepția clasei muncitoare cu privire la țărănime și problemele ei (...). Din nuvelele cu țărani ale începutului, s-a născut povestirea de două sute de pagini Desfășurarea. Încă de prin 1945-46, sau mai înainte, când au fost scrise (bănuiesc) nuvelele, M. Preda arăta, în Ilie Resteu, în Pațanghel, în Beleagă, în Miai, că știe să vadă lumea nu cu ochii oricui, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nici pământul, nici copacii, nici animalele. Nu simțim, ca în primul volum, «căldura albă» a soarelui de vară, nici dacă satul «troznește de ger» (...). Lipsește numai o anumită rotunjire a desenului, o umbră de lirism cald care există în primele povestiri și care rămâne nefolosită pe paleta autorului. Doar exactitatea admirabilă a limbajului eroilor suplinește această lipsă. Și într-adevăr, dacă urmașii noștri vor dori să știe cum vorbeau țăranii din câmpia Dunării prin 1950, n-au decât să deschidă Desfășurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
urmașii noștri vor dori să știe cum vorbeau țăranii din câmpia Dunării prin 1950, n-au decât să deschidă Desfășurarea lui M. Preda, care are aproape valoare de document. Un aspect al relativei uscăciuni de care suferă în clipa asta povestirea lui M. Preda este subțierea vieții personale, intime, a eroilor (...). Iată numai două, trei laturi ale prozei sale, pe care M. Preda le mai poate încă dezvolta cu consecvență, pentru a ține făgăduințele mari ale primelor sale cărți”. Întrucât nici unul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ele răsună intonațiile vii ale graiului popular vorbit. Aceasta se vădește printre altele prin expresiile orale și prin dialogurile originale pe care le întâlnim în Desfășurarea (...). De altminteri, întreaga operă a lui Marin Preda demonstrează capacitatea sa de a crea povestiri mari și romane. Spre deosebire de unii scriitori ca Ion Istrati, care se orientează îndeosebi spre conflicte mici - ca întindere - din viață, Marin Preda înfățișează conflicte complexe, cu ramificații bogate (...). Folosind aceste remarcabile mijloace artistice (...), Marin Preda va izbuti să creeze strălucite
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În rest, câteva romane: Ogoare noi (Aurel Mihale), Valea Fierului (Dragoș Vicol), Pădurea Poenari (Ioana Postelnicu), Mitruț al Joldii, vo1. (de C. Ignătescu), Întâmplări din pragul veacului (Tiberiu Vornic), Domnul general guvernează (I. Ludo). În schimb volumele de nuvele și povestiri sunt mult mai numeroase: Din tată-n fiu și Povestiri adevărate de Petru Dumitriu, Candidatul de partid de Sergiu Fărcășan, Matca și Un flăcău pe plac de Dumitru Mircea, Biruința de Mircea Șerbănescu, Tinerețe de G. Sidorovici, Moartea fără stăpân
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dragoș Vicol), Pădurea Poenari (Ioana Postelnicu), Mitruț al Joldii, vo1. (de C. Ignătescu), Întâmplări din pragul veacului (Tiberiu Vornic), Domnul general guvernează (I. Ludo). În schimb volumele de nuvele și povestiri sunt mult mai numeroase: Din tată-n fiu și Povestiri adevărate de Petru Dumitriu, Candidatul de partid de Sergiu Fărcășan, Matca și Un flăcău pe plac de Dumitru Mircea, Biruința de Mircea Șerbănescu, Tinerețe de G. Sidorovici, Moartea fără stăpân de Dumitru Drumaru, Cazul R-16 de H. Zincă, De pe șantiere
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
iul.: „Pentru cititorii Almanahului literar de la Timișoara, nuvelele lui Aurel Martin și nuvelele recent apărute în volum, la E.S.P.L.A, sunt cunoștințe mai vechi, deoarece la Scrisul Bănățean tânărul scriitor își desfășoară ucenicia sa literară, remarcându-se prin câteva schițe, povestiri și nuvele izbutite. Trei dintre cele mai reușite nuvele ale lui Aurel Martin: Grânele, Pământ în luncă și Fântâna cu apă vie, sunt strânse acum într-un singur volum, purtând titlul primei dintre ele. Viața plină de clocot a satelor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a II-a a romanului „Drum fără pulbere” de Petru Dumitriu. În: Scânteia, nr. 2598, 4 mart. 41. G. Călinescu - Romanul construcției socialiste. În: Contemporanul, nr. 22 (347), 29 mai. 42. Petru Dumitriu - Un prozator autentic (Remus Luca: Ana Nucului, povestiri, Editura Tineretului, 1953). În: Viața românească, nr. 10, oct. 1953 43. Petru Dumitriu - Despre două poeme. În: Scânteia, nr. 2856, 27 dec. 44. Petru Dumitriu - Despre povestirile Iui Marin Preda. Note de cititor. În: Viața românească, nr. 12, dec. 1953
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
347), 29 mai. 42. Petru Dumitriu - Un prozator autentic (Remus Luca: Ana Nucului, povestiri, Editura Tineretului, 1953). În: Viața românească, nr. 10, oct. 1953 43. Petru Dumitriu - Despre două poeme. În: Scânteia, nr. 2856, 27 dec. 44. Petru Dumitriu - Despre povestirile Iui Marin Preda. Note de cititor. În: Viața românească, nr. 12, dec. 1953 45. Mihai Gafița - Drumul creației lui Eusebiu Camilar. Idem, nr. 10, oct. 1953 46. George Munteanu - O nouă etapă în dezvoltarea nuvelisticii noastre. În: Almanahul literar, Cluj
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dragoste pentru masele împilate, noua lucrare a lui Zaharia Stancu, Dulăii, constitue un act de acuzare împotriva regimului burghezo-moșieresc. Scriitorul a ales o perioadă istorică de maximă încordare: vara și iama anului 1906, în jurul răscoalelor din 1907. Prima parte a povestirii lămurește premizele cazului. Tabloul secetei este cutremurător. Pârjolul se întinde cât vezi cu ochii, apocaliptic. Dar aceasta nu face decât să accentueze un rău mai vechi și mai adânc: exploatarea. (...) Pasiunile care vorbesc despre Expoziția jubiliară din 1906 se integrează
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Pârjolul se întinde cât vezi cu ochii, apocaliptic. Dar aceasta nu face decât să accentueze un rău mai vechi și mai adânc: exploatarea. (...) Pasiunile care vorbesc despre Expoziția jubiliară din 1906 se integrează puternic în țesătura acestei prime părți a povestirii. (...) Acolo, la expoziția regimului burghezo-moșieresc și a lui vodă Carol, ei, chiaburii, reprezentaseră «țara». Dacă partea întâia a povestirii dezvoltă premizele «cazului», partea a II-a narează cum a fost săvârșită crima, închipuita crimă a țăranilor și crima reală a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și mai adânc: exploatarea. (...) Pasiunile care vorbesc despre Expoziția jubiliară din 1906 se integrează puternic în țesătura acestei prime părți a povestirii. (...) Acolo, la expoziția regimului burghezo-moșieresc și a lui vodă Carol, ei, chiaburii, reprezentaseră «țara». Dacă partea întâia a povestirii dezvoltă premizele «cazului», partea a II-a narează cum a fost săvârșită crima, închipuita crimă a țăranilor și crima reală a boierului. În cadrul acestei desfășurări a subiectului se conturează personajele, nu prea numeroase, ale cărții. Și la crearea acestor personaje
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aceea sunt adânc veridice și impresionante, provocând cititorilor ură și un dispreț nimicitor, personaje ca Juvete sau Budu. Este Juvete un personaj tipic? Desigur că da. (...) Trebuie să spunem totuși că, într-o anumită măsură, Zaharia Stancu abuzează de elasticitatea povestirii. Unele dintre episoade sunt inutile sau nu tocmai potrivit intercalate (povestea meșterului german Knapp). În genere, credeam că una din lipsurile lucrării, este o anumită diluare, o lungire inutilă, necorespunzătoare a materialului faptic, și ideii ce trebuie transmisă. De aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
slăbiciune. Există la Zaharia Stancu pericolul alunecării spre manierism. (...) În genere se poate spune că eroii pozitivi nu sunt câtuși de puțin la înălțimea realității; ei nu au nici pe departe vigoarea și complexitatea necesară, nu ocupă deci în desfășurarea povestirii locul ce-l dețin în viață. În Dulăii adevăratul rol pozitiv - singurul care trăiește din plin - este masa, mulțimea celor exploatați (...). Cu Dulăii literatura noastră se îmbogățește cu o lucrare valoroasă iar autorul ei își marchează astfel hotărârea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din plin - este masa, mulțimea celor exploatați (...). Cu Dulăii literatura noastră se îmbogățește cu o lucrare valoroasă iar autorul ei își marchează astfel hotărârea de a-și închina mai din plin toate forțele dezvoltării acestei literaturi. Prețuind cum se cuvine povestirea de față, cititorii așteaptă cu nerăbdare lucrările viitoare ale lui Zaharia Stancu”. • Alte cronici, recenzii sau comentarii despre proza anului: - Dan Hăulică - Pasărea furtunii. În: Iașul Nou, nr. 2; aug. 1953 - I. Sârbu - Dragoș Vicol: „Valea Fierului”. Idem, nr. 3-4
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971). A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987). Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc (1981), cu o prefață de Romulus Vulcănescu. Așa cum remarca acad. Al. Zub: „Sub un titlu metaforic și cu mijloace paleofolclorice, ni se propune un
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
un titlu metaforic și cu mijloace paleofolclorice, ni se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea omului arhaic, așa cum se răsfrâng acestea în balade, legende, povestiri etc.”. Volumul este structurat pe cinci capitole: Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Centrul de îndrumare a creației populare (1983-1989), muzeograf la Complexul muzeal (1989-1990), muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași (1990-2000), din care la Muzeul Memorial M. Sadoveanu (1994-2000). După debutul în versuri în Milcovul (Focșaniă în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica; Amfiteatrul, Dacia Literară etc. Din dragoste nemărginită pentru copii a publicat volumele: Un pantof fericit (1970), Sub semnul curajului (1971), Cică un motan tărcat (1974), apoi Castelul do-re-mi, piesă pentru copii, jucată pe
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
invers să dorești, citind o carte, să întâlnești un personaj feminin asemănător unuia real? Ori să împrumuți acelui personaj chipul unei femei cunoscute? Liviu Antonesei: Cred că ultima versiune e valabilă. În câteva personaje, fictive de altfel în ansamblu, din povestirile mele cuprinse în Check Point Charlie, am introdus elemente din femei pe care le-am cunoscut. Pe câteva le-am și numit pe numele lor, chiar dacă adesea povestea era născocită ori era legată de o altă persoană. Majoritatea personajelor mele
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în Check Point Charlie, am introdus elemente din femei pe care le-am cunoscut. Pe câteva le-am și numit pe numele lor, chiar dacă adesea povestea era născocită ori era legată de o altă persoană. Majoritatea personajelor mele din acele povestiri are un punct de plecare în persoane reale, deși pe unele le-am cunoscut mai degrabă de la distanță! În opinia mea, întreaga literatură este realistă, ba chiar și autobiografică, desigur dacă prin realitate și prin viață înțelegem ceva total, care
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
1965; Romane, I-II, îngr. Gheorghe Radu, pref. Eugenia Tudor-Anton, București, 1967; Opere, I-V, îngr. Eugenia Tudor-Anton, pref. Const. Ciopraga, București, 1972-1988; Sangvine, îngr. și pref. Doina Curticăpeanu, Cluj, 1973; Sărbătorile în familie, îngr. Eugenia Tudor-Anton, București, 1976; Nuvele. Povestiri, îngr. Eugenia Tudor-Anton, Mihai Dascal și Viola Vancea, București, 1980; Arabescul amintirii, îngr. și pref. Dimitrie Stamatiadi, București, 1986; Fecioarele despletite. Concert din muzică de Bach. Drumul ascuns, pref. Doina Modola, Cluj-Napoca, 1986; Femeia în fața oglinzei, postfață Ion Bogdan Lefter
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică (1968), a desfășurat o lungă carieră de regizor la Radio București, departamentul teatru radiofonic. Debutul din „Universul copiilor” (1942) prefigurează vocația de autor pentru copii, C. publicând de-a lungul anilor versuri și povestiri în mai toate revistele pentru copii. A colaborat cu versuri și proză scurtă și la „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”. Cartea de debut, Povești (1950), este urmată de numeroase volume pentru copii, între care și romanele Prietenii mei cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
scurtă și la „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”. Cartea de debut, Povești (1950), este urmată de numeroase volume pentru copii, între care și romanele Prietenii mei cei mici (1958), S-au întors graurii (1960) și Abecedarul din iarbă (1979). Povestirile sunt populate de personaje pline de candoare, cu o fantezie debordantă și reacții tipice vârstei. În afara acestui gen de literatură, a publicat două volume de poezie și un roman. Numărătoarea (1969) cuprinde versuri de dragoste, care în ciuda unor ritmuri sprințare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
nealterată de deformările socialului, puternică și ocrotitoare. Romanul Vacanța cu lebăda (1985) se reține prin personajul principal, o adolescentă. Sondarea sufletească bine nuanțată, autenticitatea redării unei vârste aflate la cumpăna dintre visare și ștrengărie, alternarea faptelor narate și a timpului povestirii cu plăsmuiri din imaginația fetei, plină de poveștile copilăriei, cât și comentariile naratorului întrețesând textul narativ sunt interesante sub raportul tehnicii romanești. Acoperind intervalul 1978-1989, paginile de jurnal cuprinse în volumul Frica și... alte spaime (1996) oferă un tablou al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]