25,868 matches
-
a fost invitat, ? i �n cadrul c? reia C? linescu a explicat situa? ia astfel: regele, nereu? ind s? ajung? la o �n? elegere cu Codreanu, luase decizia s?? l elimine. (Ceea ce nu �nsemna �nc? eliminarea lui fizic?) . C? linescu p? rea ner? bd? tor s??? i afle sf�r? ițul. Pe de alt? parte, generalul Antonescu, ministrul Ap? r? rîi, p? rea c? �ncepe s? devin? un obstacol. C?linescu explică prezen? a acestuia �n guvern pentru c? se bucură de prestigiu chiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o �n? elegere cu Codreanu, luase decizia s?? l elimine. (Ceea ce nu �nsemna �nc? eliminarea lui fizic?) . C? linescu p? rea ner? bd? tor s??? i afle sf�r? ițul. Pe de alt? parte, generalul Antonescu, ministrul Ap? r? rîi, p? rea c? �ncepe s? devin? un obstacol. C?linescu explică prezen? a acestuia �n guvern pentru c? se bucură de prestigiu chiar ? i fă?? de ofi? erii simpatizan? i ai Legiunii, constituind deci o garan? ie a ordinii. Dar el nu permitea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Kemal Atat�rk�. Iar Anglia �ncearc? s? scape de toate acestea ocup�ndu? se de Ducele de Windsor (Jurnalul doamnei Liliana, 28 septembrie 1938). Cehoslovacia a fost �n cele din urm? sacrificat? la M�nchen �pentru pacea vremurilor noastre�. ?elul p? rea l? udabil, iar sacrificiul n? ar fi fost prea mare dac? ar fi asigurat pacea. Dup? cum s? au desf?? urat �ns? lucrurile, rezultatul v? dit a fost distrugerea singurei democra? îi din Europa Central? ? i, cu milioane de cehi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vor recunoa? te adev? ratele pericole care �i p�ndesc din partea Germaniei ? i a Rusiei ? i c�nd vor avea nevoie de ajutorul Rom�niei78. �Totul se n? ruie, �ntreaga lume postbelic? , tratatele. S? fim preg? ți? i pentru cea mai rea dintre isterii�79, scria Iorga �n toamnă lui 1938. Un alt motiv al chinurilor sale era importan? a tot mai mic? a na? iunilor mici ? i a Rom�niei. La urma urmei, era un om b? tr�n, din alt secol 80
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga fă?? de acesta. Chiar �nainte de r? zboi, Iorga scria c? Mussolini era �nu numai omul de la Romă�, ci ? i �Român�. Ca român, el ar trebui s? �n? eleag? �mediocritatea suflat? cu aur� ? i s? recunoasc? anumite limite. Iorga urm? rea cu mare interes aten? ia tot mai mare acordat? de americani Europei. �Statele Unite au decis terminarea Primului R? zboi Mondial�. Apoi, �ideea solidarit?? îi umane, care le scap? unui Hitler sau unui Mussolini, constituie preocuparea central? a celor de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? se r? sp�ndeasc? zguduitoarea veste a Pactului nazisto? sovietic. Acest pact avea s? decid? �n ultim? instan?? soarta �P? m�ntului Nim? nui din Europa� pentru aproape tot restul secolului. Iorga, judec�nd dup? prima sa reac? ie, nu p? rea at�ț de alarmat pe c�ț se manifestă opinia public?. �Rusia�, scria el, �a �ncheiat deci un tratat comercial cu Reich? ul, a? a cum am f? cut ? i noi; este evident c? pe moment Rusia nu vrea s? între �n r? zboi� A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
elegem ostilitatea resim? it? de Iorga, dat fiind �realismul (s? u) na? ionalist�, fă?? de artă lui Arghezi. Dac? existaser? vreodat? �curente nes? n?toase�, acestea erau! Tudor Arghezi a fondat, �n 1928, o publică? ie literar? , �Bilete de papagal�. Această ap? rea �n format mic ? i �n culori ? ip? toare. A?a cum sugera numele publică? iei, �Bilete de papagal�, era ț�n? r? ? i lipsit? de respect, scriind despre lucruri sfinte �ntr? o manier? profanatoare, lucruri de care Iorga �ndr? znea s? se apropie doar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
it? de trupele germane, Iorga �ntreba: �la ce s? ar putea a? tepta omenirea� dup? o victorie a totalitarismului. �O �Nou? Ordine� a lan? urilor? � �Vor fi ei �n stare (�) s? men? în? omenirea �n stare de sclavie? � O asemenea izb�nd? p? rea tot mai probabil? o dat? cu trecerea timpului. Pe m? sur? ce tragedia Occidentului cre? țin se intensifică, Iorga a scris un editorial intitulat Rug? ciune. �ngrozit de distrugerea civiliza? iei europene, el �ntreba: �Cine ar putea oare accepta �nrobirea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lucruri groaznice �mpotriva noastr?. Vom suferi a? a cum am suferit ? i p�n? acum, dar (la urma urmei) am izb�ndit de? a lungul �ntregii noastre istorii�12. Iorga a declan? at imediat o ampl? campanie de preș?. �Neamul rom�nesc� ap? rea �n chenar negru, iar el �? i �ncepea astfel articolele: �Adev? rul despre Trecutul ? i Prezentul Basarabiei�. Iorga idealiza condi? iile din aceast? provincie prost administrat? , contrazic�ndu?? i flagrant repetatele aprecieri la adresa acestora ? i chiar ? i propria lui coresponden??. D? dea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
există nici o solu? ie constructiv? imediat? pentru mult prea numeroasă comunitate evreiasc?. Prima op? iune pentru evrei n? ar fi fost nici comunismul, nici s? m?n? torismul lui Iorga, �ntruc�ț ei aveau o mentalitate occidental? , capitalist?. Deocamdat? , sosirea sovieticilor p? rea s? fie o binefacere pentru majoritatea maselor disperat de s? race de evrei fă?? de teroarea �n care tr? iser? p�n? atunci ? i fă?? de cea care avea s? se dezl? n?uie! Istoria joac? feste ciudate celor implică? i �n ea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toare �n zona lor prioritar? , Delta Dun? rîi. La r�ndul lor, ungurii au dat clar de �n? eles c? nu consider? Dictatul de la Viena drept ultimul cuv�nt �n privin? a Transilvaniei. Antonescu trebuia s? asigure existen? a statului rom�n ? i p? rea s? nu existe alt ap? r? tor la �ndem�n? �n afar? de Germania nazist?. A acceptat deci o garantare germano-italian? a �ntegrit?? îi teritoriale a Rom�niei ciuntite ? i a cerut trimiterea unei �misiuni militare� germane. Puternice trupe germane au intrat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a transformat �ntr? o ruin? ? i a devenit de nelocuit. �n timp ce Iorga contemplă ruinele ? i tot ceea ce cl? dise o via?? �ntreag? , atitudinea lui d�rz? i?a surprins at�ț pe prieteni c�ț ? i pe du? mani; doamna Catinca p? rea o st�nc? al? turi de șo? ul ei. Familia Iorga s? a mutat �n casă deteriorat? , dar locuibil? a doamnei Lucia. Spre bucuria lui Iorga, tipografia să sc? pase nev? ț? maț? 32. Dar a existat un corolar la cutremur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
on Pascariu) i? a auzit l? ud�ndu? se cu aceasta, dup? care b? tr�nul l? a avertizat pe Iorga, oferindu? se s?? l ascund? la ni? te rude ale lui. Iorga i? a mul? umit, dar nu p? rea �ngrijorat. A petrecut totu? i o noapte alb? nu prea pl? cut?. A doua zi de diminea?? , v? z�ndu? l pe domnul Pascariu pe fereastr? l?a strigat, i? a f? cut din deget a mustrare ? i i? a zis
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vede tat? l pentru ultima oar?. S?a �ntors la Bucure? ți. A doua zi, 26 noiembrie, s? a scurs �n lini? te. A urmat ziua de miercuri, 27 noiembrie 1940, care, �nc? din zori era ce? oas? ? i friguroas?. Se p? rea c? vară ț�rzie se sf�r? ise. Noaptea de 26 spre 27 noiembrie s? a dovedit a fi o noapte ie? it? din comun pentru Bucure? ți. Legiunea a organizat un raid demen? ial la �nchisoarea Jilava, unde erau de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tr? ia mai departe practic �n izolare, la periferia �naltei societ?? i� bucure? tene. Doamna Catinca (a? a cum �? i aminte? te doamna Liliana) �? i suporta durerea cu m�ndrie ? i ț? rie. �ncerca s? suplineasc? pierderea st�nd cu copiii, dar p? rea totu? i s? prefere singur? tatea. �n singur? tatea ei �i scria scrisori lui Iorga. Dar � a? a cum se �nt�mpl? de multe ori dup? patruzeci de ani de via?? comun? ? i armonie �, pur ? i simplu nu putea suporta s? fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m ? i adesea condamn? m manifest? rile blamabile ale na? ionalismului, dar trebuie totu? i s? recunoa? tem c? na? ionalismul constituie un ingredient ? i o realitate politic? incontestabil? ? i vital? , mai durabil? dec�ț ideologiile. Na? ionalismul nu va disp? rea prea cur�nd, mai ales �n Balcani. �n? elegerea lui ne? ar putea ajuta s? trat? m cu el, ceea ce ar putea preveni unele dintre manifest? rile lui nepl? cute. Dac? nu vom respinge tr? s?turile na? ionale sau religioase din perspectiva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
st�nga, c�ț ? i pe cei de dreapta. Na? ionali? ții recunosc anumite realit?? i, care, �ntr? o epoc? a iluziilor (at�ț de st�nga, c�ț ? i de dreapta), �? i scap? �n cea mai mare parte printre degete. S?ar p? rea c? cea mai pietruit? cale de la un na? ionalism �napoi la alt na? ionalism trece prin �internă? ionalismul proletar� al marxi? tilor. Politică tradi? ional? a lui Iorga favoriza unitatea na? ional? , neatacat? de partidele politice lacome care f? ceau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dup? r? zboi, galvaniz�nd a? tept? rile �Genera? iei tran? eelor�, ar fi putut el oare s? fi avut un mare impact asupra istoriei Rom�niei? Privind retrospectiv din perspectiva sf�r? ițului secolului al XX-lea, s? ar p? rea c? singură diferen?? major? ar consta �n felul �n care politicianul Iorga a intrat �n istoria Rom�niei. El ar fi l? sat o amprent? mai vizibil? ? i mai semnificativ? , dar acest fapt ar fi avut doar o importan?? minor? �n domeniul politicii interne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Era un efort disperat. V?leni, bastionul lui cultural, loc pe care Iorga �l consideră ca fiind cel mai aproape de un sat s? m?n? torist, num? ra pu? ini oameni s? m?n? tori? ți, transform�ndu? se �n schimb �ntr? o fort? rea?? legionar?. Dar Iorga r? m�nea inflexibil. �n timpul vie? îi lui Iorga era imposibil că un politician rom�n s? g?seasc? o solu? ie constructiv? , iar situa? ia această s? a men? inut mult dup? ce el p? r? sise
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga era imposibil că un politician rom�n s? g?seasc? o solu? ie constructiv? , iar situa? ia această s? a men? inut mult dup? ce el p? r? sise scenă. O asemenea solu? ie se sper? c? va ap? rea �n secolul urm? tor �n cadrul unei Europe Unite. Dup? ororile celor dou? r? zboaie mondiale, na? iunile Europei au �n? eles c? un r? zboi �ntre ele poate deveni inimaginabil numai dac? �?i cupleaz? economiile. Procesul acesta este destul de avansat. Totu? i, nep
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
stafie a istoriei europene? �mi amintea de spusele lui Shakespeare: �Timpul este un zapciu nemilos� nu uit? �. Fusesem avertizat �nainte de a sosi c? Boeru se senilizase, dar nu aveam impresia c? stau de vorb? cu un om senil. Boeru p? rea destul de vioi. C�nd am discutat despre crim? (�n ciuda fostelor sale afirmă? îi fă?? de Sima ? i fă?? de al? i rom�ni care �l incriminau), �nu s? a ab? țuț nici o iot? � de la textul scenariului �Juriului de Onoare�. Mi? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
B.�Disraeli ? i W.�S.�Churchill. Disraeli � chipurile � a �ncheiat �n 1878 �o pace onorabil? �. Binedocumentatul s? u dispre? fă?? de suferin? ele sau aspiră? iile na? ionale ale �cre? tinilor din Balcani� (sic!) este cunoscut de toat? lumea. Dar s-ar p? rea c? acordul din 1878 a deschis calea �mpu? c?turilor fatale de la Sarajevo �n 1914. Churchill insist? �ndelung asupra frumuse? îi lumii a? a cum era această �nainte de 1914. Conținu? apoi descriindu-l pe Gavrilo Princip că pe un fel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Prin 1859 erau 180�000�de evrei �n Moldova ? i numai 9�200 �n Valahia; pe la 1901, 201�000�de evrei �n Moldova ? i 68�000 �n Valahia. Un sfert de milion de evrei la o populă? ie de cinci milioane n-ar p? rea chiar at�ț de mult, dar ei erau �n cea mai mare parte burghezi or?? eni (mai mult de 40�% din populă? ia urban?) . L.�S.�Stavrianos, The Balkans since 1453, New York, 1965, pp.�484-485 29�Dubnow, op. cît. , vol.�3, p.�275. Evreii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga �? i exprimă �ntruna �n �Neamul rom�nesc� credin? a �n faptul c? na? iunile s�nt indestructibile. �n anii de criz? (1938-1940), pus �n fă? a preten? iilor lui Hitler ? i Stalin, Iorga �? i repeta dictonul cu ? i mai mult? emfaz?. S-ar p? rea c? bisericile sau m�n? știrile serveau pentru Iorga unui singur ? el: că surs? de inscrip? îi istorice care trebuiau descifrate, de imagini care trebuiau apreciate ? i de documente istorice care a? teptau s? fie descoperite ? i transcrise. 25 Le mont
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
R? zboiul nostru �n note zilnice, 3 volume; O lupt? literar? , 2 volume; Oameni care au fost, 4 volume etc. 70 �Neamul rom�nesc� ? i-a redus uneori apari? ia la dou? numere pe s? pt? m�n?; �n cele mai grele perioade ap? rea s? pt? m�nal ? i se vindeau 90 de exemplare. ?eicaru, op. cît. , p. 82 71 ? eicaru, op. cît. , pp. 82-85. Consider�nd acest incident drept tipic, iar credibilitatea lui ? eicaru mai pu? în dec�ț garantat? , atunci c�nd era implicat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]