26,750 matches
-
el înglobează acțiunile motrice ale procesului educației fizice: mersul, alergarea, săritura și uneori aruncarea într-o complexitate foarte variată. Practicarea jocului de fotbal contribuie la formarea și perfecționarea unor mișcări coordonate, la formarea capacității de angrenare rapidă în tempoul și ritmul activităților sociale, prin cumulul unor influențe și efecte pozitive cu caracter sanotrofic și educativ. Diversitatea acțiunilor motrice, influența pe care o exercită practicarea jocului de fotbal asupra sistemelor și funcțiilor organismului precum și posibilitatea desfășurării lui în aer liber, creează multiple
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și creativitatea atât a jucătorilor, cât și a profesorilor sau antrenorilor. Diversitatea și varietatea elementelor tehnice, a acțiunilor și combinațiilor tactice în atac și în apărare alternează de la o fază de joc la alta și trebuie executate în tempouri și ritmuri ridicate, cu precizie și eficiență. Se evidențiază astfel o altă caracteristică a jocului de fotbal, și anume complexitatea tehnico-tactică. Sarcinile complexe solicitate în jocul de fotbal se realizează ca urmare a îmbinării armonioase a particularităților de ordin tehnic, tactic, fizic
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și grosime a trunchiului, relevând existența așa numitului “torace îngust”. Acestuia trebuie să i se dezvolte perimetrele și diametrele prin antrenarea și adaptarea aparatului respirator la ventilații pulmonare ample, folosind, în acest scop, cât mai frecvent alergările de durată în ritm uniform și tempo scăzut (particular fiecărui an de vârstă în discuție); d. Creșterea somatică este influențată atât de mediul social cât și de relieful geografic. Cercetarea atestă că parametrii somatici înregistrați în mediul urban sunt mai buni decât cei înregistrați
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
vertebrale, în plan anterior, crește la băieți cu numai 0,76 cm la 6,95, ceea ce reprezintă doar 8,07% din această extraordinară dezvoltare a mobilității ce se înregistrează în cei 12 ani de școală. Se constată, de asemenea, un ritm scăzut de dezvoltare a musculaturii spatelui (musculatura șanțurilor vertebrale) pentru a cărei remediere și corectare este strict necesară includerea în lecția de educație fizică a unor exerciții de redresare și extensie a coloanei vertebrale. Cercetarea citată de către noi, atestă că
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pregătire, organizare și desfășurare a jocurilor. Metodica formării deprinderilor motrice, a dezvoltării calităților motrice, imaginației, spiritului de colectiv, etc. la elevii claselor IIV se bazează pe jocurile de mișcare și diferite întreceri (ștafete) deoarece jocul reușește să scoată copilul din ritmul activităților școlare, ajutându-l să se destindă. Pentru valorificarea superioară a valențelor multiple sub raport instructiv-educativ, pentru a asigura manifestarea deplină a influențelor benefice asupra elevilor, jocurile de mișcare trebuie organizate corespunzător unor criterii riguroase, pe care le vom prezenta
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la 3000 cmc în jurul vârstei de 15 ani, când plămânii nu sunt rezistenți. Cordul depune eforturi pentru irigarea organelor și sistemelor, lucru datorat îngustimii lumenului vaselor de sânge, ceea ce generează de multe ori instalarea fenomenului de oboseală, amețeli, tulburări ale ritmului cardiac. Sistemul nervos prezintă o creștere redusă a volumului creierului dar se adâncesc circumvoluțiunile, se înmulțesc fibrele de asociație care sporesc conexiunile dintre zone. Celulele corticale se perfecționează și se diferențiază crescând baza funcțională a activității de prelucrare a informației
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
BAZĂ 1. Mersul mers cu variante; cu schimbări de direcții; în formații diferite; cu diferite poziții de brațe; cu purtare de obiecte. 2. Alergarea cu schimbări de direcție; pe perechi și în grup; cu purtări de obiecte; cu variații de ritm; precedată și urmată de alte deprinderi. 3. Sărituri sărituri succesive, pe loc și cu deplasare; sărituri peste obstacole; sărituri precedate și urmate de alte deprinderi. 4. Aruncarea și prinderea aruncări lansate cu două mâini de jos, la distanță și la
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
săritură în sprijin depărtat peste capră cu întoarcere de 90o. Jocuri sportive 1. Baschet Procedee tehnice folosite în atac: prinderea, ținerea și pasarea mingii cu două mâini de la piept, din deplasare; oprirea într-un timp; pivotarea; dribling cu variații de ritm; aruncarea la coș de pe loc cu o mână din față sau cu două mâini de la piept; aruncarea la coș din dribling. Procedee tehnice folosite în apărare: deplasări specifice în poziție fundamentală; lucru de brațe și jocul de picioare. Acțiuni tactice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de jos: startul de jos și lansarea din start; pasul alergător de accelerare; pasul lansat de viteză; alergarea în turnantă. Alergarea de rezistență: pasul alergător de semifond; alergarea în pluton; alergare pe teren variat; concursuri. Alergarea peste obstacole: atacul obstacolului; ritmul pașilor între obstacole. 2. Sărituri Elemente din „școala săriturii”: plurisalt. Săritura în lungime cu elan -1 1/2 pași: etalonarea elanului; bătaia și desprinderea în zona precizată; structura pașilor în aer și aterizarea. Săritura în înălțime. 3. Aruncări Elemente din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul; tatonarea; intercepția. Joc bilateral. 3. Handbal Procedee tehnice folosite în atac: pase laterale cu amenințarea succesivă a porții; pase de angajare a jucătorilor la semicerc; pasa lungă de contraatac; driblingul multiplu, cu variații de ritm și schimbarea direcției; aruncarea la poartă din săritură; aruncarea la poartă din plonjon. Procedee tehnice folosite în apărare: scoaterea mingii din dribling; deplasările specifice pe semicerc. Acțiuni tactice folosite în atac: pătrunderea; contraatacul; așezare în sistemul de atac cu un
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de Aureliu Răuță. Este, așa cum remarca Vintilă Horia, o transpunere a psalmilor într-un limbaj cursiv, actual și într-o versificație de sorginte folclorică. Principalele calități ale poemelor originale, ca și ale tălmăcirilor poetice, sunt cantabilitatea, precum și un simț al ritmului și o firească adaptare a valențelor arhaice la tonalități moderne. Nota elegiacă se nuanțează mai propriu liric decât cea imprecativă în traducerea Psalmilor, după cum, în unele poeme originale, se distinge un anume sentimentalism al dezrădăcinării, mai pregnant decât tendința parabolică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
intervalul 1989-1992; a urmat un început de revigorare a economiei (1993-1996), urmată de o nouă cădere (1997-1999); de-abia după anul 2000, în mod special în perioada 2001-2003, se înregistrează începutul unei relansări economice. Ne putem aștepta ca, pe baza ritmurilor de creștere economică prevăzute, la sfârșitul anului 2006 să atingem nivelul PIB-ului din 1989. Tabelul 1. Evoluția PIB în România, 1989-2003 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Variația anuală a
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
graficul 1 indică dinamica sărăciei folosind o metodologie care face posibilă compararea între 1995 și 2002). Relansarea economiei în 2001 a produs o scădere anuală importantă a nivelului sărăciei: de la 36% în 2000 la 29% în 2002. Luând în considerare ritmurile anuale de creștere economică prevăzute, se estimează că în 2007 nivelul de sărăcie ar scădea la cel puțin 15%. GRafic!!!! Graficul 1. Dinamica sărăciei și a sărăciei severe din 1995 în 2003 (CASPIS, 2003) Discuțiile actuale pe baza datelor statistice
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
1998” Cauzele posibile ale acestei situații țin, după părerea noastră, pe de-o parte, de stabilizarea relativ recentă și, în bună măsură, sub o anumită presiune politică a unei părți importante a populației de rromi și, pe de alta, de ritmul mare de creștere a populației de rromi care, pe fondul resurselor limitate ale unor familii tinere, a condus la soluții extreme, de construire abuzivă a unor locuințe pe terenuri ale statului sau comunităților (izlazuri comunale, de exemplu). Deși complexă, problema
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
spre finalul secolului trecut unul care, în fapt, revendica abandonarea vechii modalități de a înțelege procesul cunoașterii (chiar și pe latura sa declarat "științifică"), ca unul ce ar fi net detașat de mediul social 51 și, pe de altă parte, ritmul accelerat în care se dezvoltă cunoașterea, un ritm ce are drept consecință directă variate schimbări în plan societal. Deloc întâmplător, prin urmare, vorbim despre identificarea cunoașterii sociale într-o societate care a fost definită, în ultimii cincizeci de ani, în
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
revendica abandonarea vechii modalități de a înțelege procesul cunoașterii (chiar și pe latura sa declarat "științifică"), ca unul ce ar fi net detașat de mediul social 51 și, pe de altă parte, ritmul accelerat în care se dezvoltă cunoașterea, un ritm ce are drept consecință directă variate schimbări în plan societal. Deloc întâmplător, prin urmare, vorbim despre identificarea cunoașterii sociale într-o societate care a fost definită, în ultimii cincizeci de ani, în diferite maniere. Așa cum arată, spre exemplu, teoreticianul social
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în vederea unor „studii lingvistice și etnografice”. Deși în prefață culegătorii subestimează importanța materialului, relevând că din punct de vedere estetic literatura populară a românilor din Serbia „nu prezintă decât rareori interes deosebit”, textele adunate de la o populație trăind izolat, în ritmuri arhaice, au o valoare de excepție. Impresionante sunt îndeosebi secțiunile de balade „voinicești” (haiducești), „cântări bătrâne” și „cu cuprins mitologic”, ce conțin variante ale unor tipuri rare sau extrem de rare, precum Stănislav Voinicu, Cântecul lui Isirim Bogatu, Mizilca Rădoiță, Neacșu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
la o analiză atentă se poate constata că pictorul naiv este la fel de ordonat și de coerent ca și În oricare alt gen de pictură. Deși În alt fel, deoarece izvorăsc din arhetipuri subconștiente, culorile sale sînt armonizate iar compozițiile au ritmuri consistente. E necesară desigur distincția artei naive de celelalte categorii de artă cu care a fost asimilată. Cel mai adesea se discută despre asemănarea artei naive cu arta copiilor. Dacă o persoană reușește să-și păstreze la vîrsta adultă acea
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
deces la pacienții cu sindrom Marfan este de 32 de ani, iar complicațiile localizate la nivelul rădăcinii aortice sunt responsabile de 60 - 80% din aceste decese. Prezența unei agregări familiale, în afara prezenței sindromului Marfan, este și ea asociată cu un ritm de creștere mai rapid decât în cazul anevrismelor izolate și anume de aproximativ două ori mai rapid [1,4,24]. Ritmul de dilatare aortică la pacienții cu disecție cronică de aortă este de asemenea mai mare decât la pacienții cu
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
60 - 80% din aceste decese. Prezența unei agregări familiale, în afara prezenței sindromului Marfan, este și ea asociată cu un ritm de creștere mai rapid decât în cazul anevrismelor izolate și anume de aproximativ două ori mai rapid [1,4,24]. Ritmul de dilatare aortică la pacienții cu disecție cronică de aortă este de asemenea mai mare decât la pacienții cu anevrisme aortice non-disecante de demensiuni similare [25]. Acest fapt poate fi explicat prin aceea că structura de rezistență a peretelui aortic
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
segmentului obligatoriu din programa disciplinei, prin diversificarea activităților de învățare până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară a disciplinei respective” (MEN, CNC, 1998, Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu. Cadru de referință, București, p. 13). Se recomandă elevilor cu ritm lent și mediu de învățare; • Curriculum elaborat în școală implică disciplinele opționale sugerate de MEC sau propuse de cadrele didactice, respectânduse metodologia de proiectare și aprobare. Se recomandă tuturor elevilor. Activitățile propuse se adaptează cerințelor specifice ale școlii și ale
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea concretă în vorbire a unui anumit fonem. Fonemul, pe de altă parte, reprezintă unitatea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare. Accentul 11 pronunțarea mai apăsată a unei vocale dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă tonică (cea care conține vocala accentuată: accent) vs.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin singular) vs. pară (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular) etc. Intonația realizată "prin îmbinarea variațiilor de înălțime cu intensitatea și durata sunetelor, cu pauzele, tempoul și ritmul vorbirii și cu alte elemente fonice, legate de timbrul sunetelor și de culoarea vocii: mirată, emoționată, nedecisă etc." (Turculeț, 1999, p. 256) este cea care generează curba melodică a mesajului oral, reprezentată în scris prin semne de punctuație. Pauza este
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi, de exemplu, ritmul vorbirii unui locutor care, implicat în actul comunicativ, încearcă să-l convingă pe interlocutor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]