282,134 matches
-
cazul izolatelor rezistente la cel mult 2 inhibitori de protează . Optsprezece procente dintre izolate au avut 4 sau mai multe din următoarele 6 substituții considerate critice pentru inhibitorii de protează : pozițiile L10 , M46 , I54 , V82 , I84 și L90 . În cazul administrării atazanavirului , aceste izolate au prezentat o modificare mediană a CE50 de aproximativ 12 ori față de cea observată la varianta sălbatică a virusului . De aceea , izolatele virale având cel puțin 4 dintre aceste mutații specifice trebuie considerate ca fiind rezistente la
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
fixă 300 mg/ 200 mg , comprimate , o dată pe zi ) . c Analiza intenției de tratament , valorile lipsă fiind considerate eșecuri . d Numărul de pacienți evaluabili . La pacienții tratați anterior cu terapie antiretrovirală Studiul 045 este un studiu randomizat , multicentric care compară administrarea REYATAZ ( 300 mg o dată pe zi ) și ritonavir ( 100 mg o dată pe zi ) cu administrarea REYATAZ ( 400 mg o dată pe zi ) și saquinavir capsule gelatinoase moi ( 1200 mg o dată pe zi ) , și cu administrarea lopinavir + ritonavir ( 400/ 100 mg doze
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
lipsă fiind considerate eșecuri . d Numărul de pacienți evaluabili . La pacienții tratați anterior cu terapie antiretrovirală Studiul 045 este un studiu randomizat , multicentric care compară administrarea REYATAZ ( 300 mg o dată pe zi ) și ritonavir ( 100 mg o dată pe zi ) cu administrarea REYATAZ ( 400 mg o dată pe zi ) și saquinavir capsule gelatinoase moi ( 1200 mg o dată pe zi ) , și cu administrarea lopinavir + ritonavir ( 400/ 100 mg doze fixe asociate de două ori pe zi ) , fiecare în asociere cu tenofovir ( vezi pct . 4
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
un studiu randomizat , multicentric care compară administrarea REYATAZ ( 300 mg o dată pe zi ) și ritonavir ( 100 mg o dată pe zi ) cu administrarea REYATAZ ( 400 mg o dată pe zi ) și saquinavir capsule gelatinoase moi ( 1200 mg o dată pe zi ) , și cu administrarea lopinavir + ritonavir ( 400/ 100 mg doze fixe asociate de două ori pe zi ) , fiecare în asociere cu tenofovir ( vezi pct . 4. 5 și 4. 8 ) și un INRT , la 347 pacienți( din 358 randomizați ) care au prezentat eșec terapeutic la
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
diferențe semnificative între cele două grupuri . Farmacocinetica atazanavirului prezintă un profil non- liniar . La subiecții sănătoși , valorile ASC ale atazanavirului au fost similare în cazul utilizării capsulelor și pulberii orale . Absorbția : la pacienții infectați cu HIV ( n= 33 , studii combinate ) , administrările repetate ale dozei de 300 mg REYATAZ o dată pe zi cu ritonavir 100 mg o dată pe zi împreună cu alimente a determinat o medie geometrică ( CV % ) pentru Cmax a atazanavirx de 4464 ( 42 % ) ng/ ml cu un interval de timp până la
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
ml cu un interval de timp până la obținerea Cmax de aproximativ 2, 5 ore . Media geometrică ( CV % ) pentru Cmin și ASC a atazanavir a fost de 654 ( 76 % ) ng/ ml și respectiv 44185 ( 51 % ) ng x h/ ml . Efectele alimentelor : administrarea concomitentă a REYATAZ și ritonavir cu alimente optimizează biodisponibilitatea atazanavirului . Administrarea unei doze unice de 300 mg REYATAZ și a unei doze de 100 mg de ritonavir cu o masă ușoară a dus la creșterea cu 33 % a ASC și
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
2, 5 ore . Media geometrică ( CV % ) pentru Cmin și ASC a atazanavir a fost de 654 ( 76 % ) ng/ ml și respectiv 44185 ( 51 % ) ng x h/ ml . Efectele alimentelor : administrarea concomitentă a REYATAZ și ritonavir cu alimente optimizează biodisponibilitatea atazanavirului . Administrarea unei doze unice de 300 mg REYATAZ și a unei doze de 100 mg de ritonavir cu o masă ușoară a dus la creșterea cu 33 % a ASC și la creșterea cu 40 % atât a Cmax , cât și a concentrației
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
și a unei doze de 100 mg de ritonavir cu o masă ușoară a dus la creșterea cu 33 % a ASC și la creșterea cu 40 % atât a Cmax , cât și a concentrației pe 24 de ore a atazanavirului față de administrarea în condiții de post alimentar . Administrarea cu alimente bogate în grăsimi nu influențează ASC a atazanavir față de 63 condițiile de post alimentar , iar Cmax a variat cu maximum 11 % față de valorile în condiții de post alimentar . Concentrația pe 24 de
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
mg de ritonavir cu o masă ușoară a dus la creșterea cu 33 % a ASC și la creșterea cu 40 % atât a Cmax , cât și a concentrației pe 24 de ore a atazanavirului față de administrarea în condiții de post alimentar . Administrarea cu alimente bogate în grăsimi nu influențează ASC a atazanavir față de 63 condițiile de post alimentar , iar Cmax a variat cu maximum 11 % față de valorile în condiții de post alimentar . Concentrația pe 24 de ore , după o masă cu conținut
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
11 % față de valorile în condiții de post alimentar . Concentrația pe 24 de ore , după o masă cu conținut bogat în grăsimi a crescut cu aproximativ 33 % din cauza absobției întârziate ; Tmax median a crescut de la 2, 0 la 5, 0 ore . Administrarea REYATAZ cu ritonavir fie cu alimente cu conținut scăzut de lipide , fie cu cele cu conținut crescut de lipide scade coeficientul de variație a ASC și Cmax cu aproximativ 25 % față de cel observat în starea de repaus alimentar . Pentru a
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
bilă ca și alți metaboliți liberi sau glucuronidați . Căi suplimentare minore de metabolizare sunt N- dezalchilarea și hidroliza . S- au detectat în plasmă alți doi metaboliți minori ai atazanavirului . Nici un metabolit nu a prezentat in vitro activitate antivirală . Eliminare : după administrarea dozei unice de 400 mg 14C- atazanavir , 79 % și 13 % din totalul radioactivității a fost regăsită în fecale și respectiv în urină . Aproximativ 20 % și 7 % din doza administrată au fost regăsite în fecale și respectiv în urină , sub formă
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
și respectiv în urină . Aproximativ 20 % și 7 % din doza administrată au fost regăsite în fecale și respectiv în urină , sub formă neschimbată . Excreția medie urinară a medicamentului sub formă neschimbată a fost 7 % în următoarele 2 săptămâni în cazul administrării dozei de 800 mg o dată pe zi . La pacienții infectați cu HIV ( n = 33 , studii combinate ) , timpul mediu de înjumătățire plasmatică pentru dozele din intervalul de dozaj al atazanavir a fost de 12 ore la starea de echilibru după administrarea
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
administrării dozei de 800 mg o dată pe zi . La pacienții infectați cu HIV ( n = 33 , studii combinate ) , timpul mediu de înjumătățire plasmatică pentru dozele din intervalul de dozaj al atazanavir a fost de 12 ore la starea de echilibru după administrarea unei doze de 300 mg zilnic cu ritonavir 100 mg zilnic împreună cu o alimentație cu conținut scăzut de lipide . Grupe speciale de pacienți Insuficiență renală : la subiecții sănătoși , eliminarea renală a atazanavirului nemetabolizat a fost de aproximativ 7 % din doza
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
sunt de așteptat să crească la pacienții cu insuficiență hepatică moderată- severă ( vezi pct . 4. 2 , 4. 3 , și 4. 4 ) . Sugari , copii și adolescenți : s- a studiat farmacocinetica atazanavirului la copii și adolescenți , împărțiți pe grupe de vârstă , după administrări multiple . Până în prezent , nu există date suficiente pentru a recomanda un regim de administrare la această grupă de vârstă ( vezi pct . 4. 2 ) . 5. 3 Date preclinice de siguranță 64 În studiile de toxicitate a dozelor repetate , efectuate la șoareci
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
4. 2 , 4. 3 , și 4. 4 ) . Sugari , copii și adolescenți : s- a studiat farmacocinetica atazanavirului la copii și adolescenți , împărțiți pe grupe de vârstă , după administrări multiple . Până în prezent , nu există date suficiente pentru a recomanda un regim de administrare la această grupă de vârstă ( vezi pct . 4. 2 ) . 5. 3 Date preclinice de siguranță 64 În studiile de toxicitate a dozelor repetate , efectuate la șoareci , șobolani și câini , constatările referitoare la atazanavir au fost , în general , limitate la ficat
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
limitate la ficat și au inclus creșteri minime până la ușoare ale bilirubinemiei și a concentrațiilor enzimelor hepatice , vacuolizare hepatocelulară și hipertrofie , și , doar la femelele de șoarece , necroză celulară . La șoareci ( masculi ) , șobolani și câini , expunerile sistemice la atazanavir în urma administrării dozelor care se asociază cu modificări hepatice au fost cel puțin egale cu cele observate la om în cazul administrării dozei de 400 mg o dată pe zi . La femelele de șoarece , expunerea la atazanavir , în cazul administrării unei doze care
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
hipertrofie , și , doar la femelele de șoarece , necroză celulară . La șoareci ( masculi ) , șobolani și câini , expunerile sistemice la atazanavir în urma administrării dozelor care se asociază cu modificări hepatice au fost cel puțin egale cu cele observate la om în cazul administrării dozei de 400 mg o dată pe zi . La femelele de șoarece , expunerea la atazanavir , în cazul administrării unei doze care determină necroză celulară a fost de 12 ori mai mari decât expunerea la om , în cazul administrării dozei de 400
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
la atazanavir în urma administrării dozelor care se asociază cu modificări hepatice au fost cel puțin egale cu cele observate la om în cazul administrării dozei de 400 mg o dată pe zi . La femelele de șoarece , expunerea la atazanavir , în cazul administrării unei doze care determină necroză celulară a fost de 12 ori mai mari decât expunerea la om , în cazul administrării dozei de 400 mg o dată pe zi . Glicemia și colesterolemia au prezentat creșteri minime- ușoare la șobolani , dar nu și
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
om în cazul administrării dozei de 400 mg o dată pe zi . La femelele de șoarece , expunerea la atazanavir , în cazul administrării unei doze care determină necroză celulară a fost de 12 ori mai mari decât expunerea la om , în cazul administrării dozei de 400 mg o dată pe zi . Glicemia și colesterolemia au prezentat creșteri minime- ușoare la șobolani , dar nu și la șoareci și câini . In timpul studiilor in vitro , canalele de potasiu cardiace umane clonate ( hERG ) , au fost inhibate în
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
concentrații de ( 30 μM ) corespunzatoare la 30 unități concentrație de medicament liber Cmax la om . Modificările electrocardiografice ( bradicardie sinusală , alungirea intervalului PR , QT și a complexului QRS ) au fost observate doar în primele 2 săptămâni de studiu asupra toxicității la administrare orală , efectuat la câini . Următoarele 2 săptămâni și 9 luni în studiile asupra toxicității în administrare orală la câini nu au arătat modificări electrocardiografice legate de medicament . Relevanța clinică a acestor date preclinice este necunoscută . La om , efectele cardiace potențiale
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
electrocardiografice ( bradicardie sinusală , alungirea intervalului PR , QT și a complexului QRS ) au fost observate doar în primele 2 săptămâni de studiu asupra toxicității la administrare orală , efectuat la câini . Următoarele 2 săptămâni și 9 luni în studiile asupra toxicității în administrare orală la câini nu au arătat modificări electrocardiografice legate de medicament . Relevanța clinică a acestor date preclinice este necunoscută . La om , efectele cardiace potențiale ale acestui medicament nu pot fi excluse ( vezi pct . 4. 4 și 4. 8 ) . Potențialul alungirii
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
supradozaj ( vezi pct . 4. 9 ) . În studii privind fertilitatea și dezvoltarea embrionară precoce , la șobolani , atazanavirul a alterat ciclul de fertilitate/ împerechere fără efecte asupra împerecherii sau fertilității . Nu s- au observat efecte teratogene la șobolani sau iepuri în cazul administrării dozelor maternotoxice . La femelele de iepure gestante , leziunile extinse ale stomacului și intestinului au fost observate la animalele moarte sau muribunde făcute la doze de 2- 4 ori mai mari decât cele materne administrate într- un studiu privind embriogeneza definitivă
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
Indicații terapeutice REYATAZ este indicat pentru tratamentul infecției cu virusul imunodeficienței umane dobândite ( HIV- 1 ) la adulți , în asociere cu alte medicamente antiretrovirale . La pacienții care au efectuat anterior tratament antiretroviral , demonstrarea eficacității se bazează pe un studiu comparativ între administrarea REYATAZ în doză de 300 mg o dată pe zi în asociere cu ritonavir în doză de 100 mg o dată pe zi și lopinavir/ ritonavir , fiecare regim terapeutic în asociere cu tenofovir ( vezi pct . 4. 8 și 5. 1 ) . Pe baza
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
gt; 4 mutații de rezistență la IP ) . Alegerea REYATAZ în tratamentul pacienților tratați anterior , trebuie să se bazeze pe testarea individuală a rezistenței virale și pe antecedentele terapeutice ale pacientului ( vezi pct . 5. 1 ) . 4. 2 Doze și mod de administrare Tratamentul trebuie inițiat de către un medic experimentat în abordarea terapeutică a infecției cu HIV . Adulți : doza recomandată de REYATAZ este de 300 mg o dată pe zi administrat cu ritonavir 100 mg o dată pe zi și cu alimente . Ritonavirul este utilizat
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]
-
și cu alimente . Ritonavirul este utilizat ca activator al farmacocineticii atazanavir ( vezi pct . 4. 5 și 5. 1 ) . Dacă asocierea dintre REYATAZ și ritonavir se administrează concomitent cu didanozina , se recomandă ca didanozina să fie administrată la 2 ore după administrarea asocierii dintre REYATAZ și ritonavir . Asocierea dintre REYATAZ și ritonavir trebuie administrată cu alimente ( vezi pct . 4. 5 ) . Sugari , copii și adolescenți : Siguranța și eficacitatea REYATAZ nu au fost stabilite la pacienții pediatrici ( vezi pct . 5. 2 ) . Pacienți cu insuficiență
Ro_920 () [Corola-website/Science/291679_a_293008]