26,366 matches
-
de argumenturi nebiruite nu numai cât urechile tuturor împlură, ce încă și inimile de dânsele, ca cu o ascuțită lance li să împunsără, și ce să răspundză cu toții în îngăimare sta, și despre ce parte a cuvântului întâi s-ar apuca să miera. Tărimea argumenturilor îi spăriia, îndrăzneala voroavei îi îmblăzniia și ce ieste mai cu greu, neștiința lucrului și a adevărului așéși de tot din țircălamul minții îi izgoniia (că pre cât lumina soarelui a lucra poate în organele vadzătoare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
scot apă din Nil: se acoperă cu un lemn care plutește și, spionând de acolo, înoată pe sub el. Iar oamenii vin aducându-și vasele, ulcioarele. Apoi, când oamenii scot apă, creaturile apar de sub lemnul plutitor, sar pe mal și îi apucă cu o mare putere și îi mănâncă. Atâta despre răutatea înnăscută și ticăloșia crocodililor"7. Chiar dacă ilustrul erudit de la finele Antichității sesiza doar ticăloșia animalului, trebuie să observăm că acesta nu este doar rău, viclean, ci că are, iată, și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
superioară. Autorul surprinde foarte bine ezitarea Crocodilului, neobișnuit să facă față unor astfel de procese de conștiință: "Crocodilul, aceste a Inorogului vârtoase cuvinte audzind, nici ce voroviia de tot înțelegea, nici ce ar face și de carea întâi s-ar apuca alegea. Una, căci dinții lui de acea poamă și grumadzii de acea bucățea a nu fi, după cuvântul Inorogului, bine videa, alta, că de binele carile de la Inorog odânăoară vădzusă, aminte-i aducându-și, și rușine îi viniia, și mâniia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai este erou autentic, deși seamănă, sub anumite aspecte, cu detectivul particular din romanele negre de Dashiell Hammett. Nu are ambiția de a dezlega enigme, este prins în firele rețelelor ca o muscă în pânza de păianjen, fericit dacă mai apucă să supraviețuiască. Viitorul nu are sens în lipsa prezentului angoasant. No future, urlau adepții punk. Scriitura se vrea nervoasă, ca în thrillere și în romanele polițiste, în viitorul prezentat drept cvasi- imediat pe care-l anticipase William Burroughs (1961). În acest
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
degringolada biochimică rezultată din catabolismul necontrolat al glucidelor (hiperglicemie), al lipidelor (dislipidemie, cetonurie) și al proteinelor (proteoliză) constituie, în fapt, esența concepției lui Paulescu asupra diabetului, care abia în zilele noastre a fost acceptată fără rezerve, dar care nu a apucat să fie expusă coerent în nici unul din tratatele de diabetologie publicate până în prezent. Pentru a ajunge la conceptul de diabet ca tulburare a metabolismului energetic, această „boală misterioasă” cum o caracteriza Aretaeus din Cappadocia în secolul II d.Ch., a trebuit
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de bolnav. în luna ianuarie 2009, media a prezentat cazul unui pacient care a fost plimbat de la un spital la altul, de la o secție la alta, murind în aceste peregrinări în care îi era refuzată atenția medicilor. Omul a mai apucat să spună, „mor””, iar asistenta ce îl însoțea i-a răspuns: „Ce să-ți fac? Mori, că n-am ce să-ți fac!”. La începutul lunii februarie 2009, un caz asemănător, cu sfârșit tragic, ne semnalează faptul că acest fel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un mit personal constant. De altfel, înainte de 1825 cuvântul nici nu face parte din vocabularul lui. Există un "Mumuleanu" de dinainte de descoperirea genialității. Acest autor care se născuse în 1796 și care începuse să facă versuri pe la 16 ani, a apucat să scrie și chiar să publice ignorând ideea de geniu. Cu numai cinci ani înainte de Caracteruri ieșise pe piață cu un alt volum, Rost de poezii. Rost, adică enunțare, mod al spunerii, manieră de articulare. Probabil că dacă ar fi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
specială a județului Romanați" (p. 105) cu detalieri de direcții, de înaintări și de parcursuri posibile în teritoriu: "de aici în sus merge spre Recica o cale împietrită...", "o altă cale, și mai bine însemnată pe țărmul stâng al Oltului, apucă de la Izlaz" (pp. 108-109) etc. 12 A. Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice pentru România, Tipografia Națională a lui Ștefan Rasidescu, București, 1862, p. VI. 13 Mircea Anghelescu, Mistificțiuni. Falsuri, farse, apocrife, pastișe, pseudonime și alte mistificații în literatură, Compania
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din zonă și dacă aveau o scroafă care făcea 6 purcei îi dădeau în Baltă și la soroc își luau șase porci. Era o înțelegere între oamenii din Balta Brăilei să-și crească porcii în Baltă. Însă nu m-am apucat să rod oase, nu m-am apucat să rad hârdăul ăla după... C. I.: Au fost care...? S. Ț.: Da. De exemplu, generalul Stareșin 25, avea o bucată de gumă găsită pe undeva și după ce se dădea mâncarea sigur că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care făcea 6 purcei îi dădeau în Baltă și la soroc își luau șase porci. Era o înțelegere între oamenii din Balta Brăilei să-și crească porcii în Baltă. Însă nu m-am apucat să rod oase, nu m-am apucat să rad hârdăul ăla după... C. I.: Au fost care...? S. Ț.: Da. De exemplu, generalul Stareșin 25, avea o bucată de gumă găsită pe undeva și după ce se dădea mâncarea sigur că rămânea pe doagă un fel de zeamă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
atâția ani o declivitate acolo unde și-au săpat groapa. Că li s-a spus: "săpați o groapă atât de mare încât să cădeți dracului singuri în groapă, să nu mai punem mâna pe voi să ne murdărim!" S-au apucat frații Cerbu și au săpat o groapă să încapă o mașină, nu doar doi oameni. După ce au terminat-o au cerut să vină comandantul să vadă groapa gata. A venit Curea și a zis: "Să stați cu jumătate de picior
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
curtea lagărului că este foarte largă". "Da, tovarășe sergent, ideea dumneavoastră este excepțională, numai că trebuie să dezmembrăm motocicleta!" "Băi, faceți tot ce vreți și ce trebuie, dar mie să-mi faceți avion!" A adus ăla motocicleta și s-au apucat băieții: i-au tăiat cadrul motocicletei, i-au făcut niște suduri, i-au sudat acolo. C. I.: Credeam că s-a terminat episodul! S-au pus așadar la mintea gardianului și s-au apucat de construit un aeroplan din motocicletă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
adus ăla motocicleta și s-au apucat băieții: i-au tăiat cadrul motocicletei, i-au făcut niște suduri, i-au sudat acolo. C. I.: Credeam că s-a terminat episodul! S-au pus așadar la mintea gardianului și s-au apucat de construit un aeroplan din motocicletă? S. Ț.: Băieții s-au pus să-i facă avionul, că știam că plecăm! L-au pus de a cumpărat nu știu câți metri pătrați de pânză de sac, pentru a îmbrăca fuselajul și aripile, bare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sau nu ceva, nu știu, că n-a zis nimic. Am coborât, autobuzul a plecat iar eu am luat-o în direcția în care am arătat, către deal, pentru că sunt convins că grănicerul s-a uitat în ce direcție o apuc. În valurile Dunării C. I.: Ce ați făcut în locul acela necunoscut, la acea oră? S. Ț.: După ce autobuzul a dispărut din raza mea vizuală, m-am întors și am coborât către Dunăre. În primă instanță, am dat peste o mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Viena? S. Ț.: Am ajuns întâmplător pe o stradă unde era un polițist la care m-am dus direct spunându-i că sunt din România și că am venit ilegal. Când a auzit ăla că am venit ilegal l-a apucat un chef de vorbă, că probabil se plictisise stând acolo în post. Eu abia mai stăteam în picioare. Pantofii mei se țineau în șireturi și bombeuri, pânza din care erau făcuți era ferfeniță, mai ales acolo unde talpa piciorului se
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în acea noapte casa, după ce noi am plecat, ridicați de către Securitate, au furat tot ce se putea fura din casă: săpunuri, scule, veselă, tacâmuri, tot. Fugeau cu coșurile de săpun și le ascundeau prin vie și se întorceau să mai apuce câte ceva. C. I.: Dar numele celor care v-au ridicat atunci l-ați aflat cumva? R. R.: Nu, că nu aveam cum! Dar cred că unul dintre ei era evreu după felul în care vorbea! Cred că el era șeful
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au spus să ne luăm ce avem ca să mergem, surorile mele plângeau și încercau să-și ia câte ceva de îmbrăcat din cele pe care le aveau... . Pe drumul exilului în propria țară C. I.: Și până la urmă ce anume ați apucat să luați? Adică ce anume v-ați luat? R. R.: Doar cu ceea ce era pe noi, cu ceea ce ne-am îmbrăcat. C. I.: Nu cu vreo valiză cu haine, așternuturi, bani? R. R.: Ce valiză? Absolut nimic n-am luat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
politic. Când l-au eliberat i-au dat 7000 de lei despăgubire judiciară. La fabrica de țigarete, unde lucrase, nu l-au mai primit și și-a cumpărat cu acei bani doi cai ca să facă cărăușie. Dar n-a mai apucat să trăiască decât un an și a murit. Plângeau copilașii aceia pe sicriu, am plâns și eu lângă ei, că tatăl lor murise nevinovat. Statul l-a despăgubit dar copiii au rămas fără tată! C. I.: Suferința nu ți-o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trimitea să-i cumpăr sticla cu vin. Avea țigări în niște cutii "Volga", cu o cămilă pe ele, și m-a învățat și să fumez. Zicea: "pajalusta pakurite Radu!", îmi aprindea țigara, mă punea să trag fumul pe gât, mă apuca tusea și colonelul râdea cu poftă. În cele din urmă mi-a dat cheie de la ușa lui. Avea în cameră o ladă metalică mare, de 80/80 cm. Ce avea în acea ladă? Odată mi-a dat unt, că avea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
băiat și odată au prins doi ruși în casă. Ei au sărit peste gard, au intrat în casă și fata țigăncii i-a surprins. C. I.: Soldați ruși prinși la furat la țigani!? R. R.: Da. Mama țigăncușei l-a apucat de centură pe unul dintre ruși și l-a scos în stradă, am văzut cu ochii mei. Celălalt rus reușise să fugă. Țiganul s-a urcat pe un cal alb și s-a dus la cazarmă, care era aproape. Țiganca
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
păi, tovarășe, dumneata umbli cu icoane?" M-a amenințat să nu se mai întâmple treaba asta, dar nu mi-a rupt-o, mi-a dat-o înapoi. I-am răspuns că n-am știut care-i regula, că așa am apucat de la părinți, dar dacă trebuie să abandonăm chestia asta ne vom conforma liniei partidului. Cred că mai am și acum iconița aia. Și m-au făcut utecist. Mai târziu au vrut să mă facă și membru de partid, când am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a avut unde să mă controleze. Eu eram pentru el un obiect, obiectul 242, că ăsta a fost numărul meu matricol de deținut. C. I.: În fond, deținuții nu erau persoane cu viață proprie, ci niște numere și nu se apucau să verifice toate afirmațiile. S. M.: Și atunci!? Domnule, cel care nu se trezește din somn merge cu prostia înainte. Cu turnătorii pe urme C. I.: Ce a urmat? S. M.: Am venit acasă de la Spitalul "Parhon" și am stat cât am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
I. N.: Sunt și astăzi la noi persoane cărora le este încă frică să vorbească pentru că suferințele au fost atât de dure... Dar să știți că singurul lucru de care îmi pare cu adevărat rău este că n-a mai apucat și profesorul Gheorghiu Traian să vadă libertatea pe care o avem azi. Jocul de fotbal ca sabotaj Gelu SIMIONESCU Simioneștii - o familie zdrobită Constantin Ilaș: Vă rog să-mi povestiți despre familia din care faceți parte. Gelu Simionescu 1: Noi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de membru PNȚ și l-a ținut până la moarte, l-a avut pus în interiorul ramei unei icoane. Era întâi imaginea icoanei, apoi carnetul de partid PNȚ și apoi partea din spate a icoanei. A fost țărănist convins. N-a mai apucat însă anul 1989. Securitatea a vrut să-l "agațe" pe tata pe motivul că ascultăm Europa Liberă, Vocea Americii, BBC-ul. Norocul său a fost că inspectorul școlar al regiunii Iași era vecin de-al nostru și s-a dus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-o ei, am rupt-o. Ei bine, Zub mi-a spus că vrea să mai citească odată poezia respectivă: "Nu! Pentru nimic în lume, vreau s-o mai citesc odată, și după aceea o arunc eu". Și ce s-a apucat Zub să facă? A recitit-o, a transcris-o pe o altă foaie și a pus-o într-o carte, pe care i-o făcusem cadou când îmi făcuse o vizită. Eu deja luasem legătura cu studenți și de la Istorie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]