26,829 matches
-
desființate și incluse în comuna Scorțoasa (care fusese astfel denumită după noua sa reședință), comună revenită la județul Buzău. Două obiective din comuna Scorțoasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic și este reprezentat de o așezare aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile al III-le-al II-lea î.e.n.) și situat lângă satul Dâlma, în zona unui fost pichet de grăniceri de pe frontiera austro-ungară a României
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
Epoca Bronzului (mileniile al III-le-al II-lea î.e.n.) și situat lângă satul Dâlma, în zona unui fost pichet de grăniceri de pe frontiera austro-ungară a României. Celălalt este moara Palcău din același sat Dâlma, datând de la 1900 și fiind clasificată ca monument de arhitectură.
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
2 km nord-vest de satul Coțatcu și cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Gumelnița (mileniul al IV-lea î.e.n.) și o altă așezare din Epoca Bronzului, cultura Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.). Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Coțatcu, datând din 1858, și casa Alexandru N. Teodorescu, datând de la începutul secolului al XIX-lea, din satul Pleșești.
Comuna Podgoria, Buzău () [Corola-website/Science/301032_a_302361]
-
Ploiești. În 1968, comuna Maxenu a fost desființată și inclusă în comuna Țintești, rearondată județului Buzău, reînființat. Trei obiective din comuna Țintești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: o așezare din secolul al III-lea e.n. aparținând culturii dacilor liberi și descoperită în zona „Derii de Sus”, în grădina de zarzavaturi a fostului CAP din satul Maxenu; și o altă așezare de tip tell datând
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
din satul Maxenu; și o altă așezare de tip tell datând din mileniul al IV-lea î.e.n. (aparținând culturii Gumelnița din eneolitic). Conacul Garoflid datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, din satul Țintești, este al treilea monument istoric, fiind clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
desființarea comunei Scurtești. Singurul obiectiv din comuna Săgeata inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău de interes local este biserica „Sfântul Nicolae” din satul Găvănești, împreună cu clopotnița și zidul ei de incintă, ansamblul datând din anii 1844-1847 și fiind clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Săgeata, Buzău () [Corola-website/Science/301037_a_302366]
-
fost reinclusă în județul Buzău, ei alipindu-i-se și satele fostei comune Clondiru (inclusiv reședința acesteia). Trei obiective din comuna Ulmeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca monument de arhitectură; este vorba de biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, datând din secolul al XIX-lea, aflată în satul Vâlcelele. Celelalte două sunt clasificate ca situri arheologice. Situl de „Pe Movilă”, a flat la ieșirea din satul
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca monument de arhitectură; este vorba de biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, datând din secolul al XIX-lea, aflată în satul Vâlcelele. Celelalte două sunt clasificate ca situri arheologice. Situl de „Pe Movilă”, a flat la ieșirea din satul Clondiru spre Movila Banului, în jurul cramei fostului CAP, cuprinde o așezare aparținând culturii Boian din neoliticul mijlociu (mileniile al V-lea-al IV-lea î.e.n.) și una
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
fost desființat și inclus în satul Smeeni. Șase obiective de pe teritoriul comunei Smeeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Unul dintre ele, biserica „Sfântul Nicolae” din satul Sălcioara, construită în 1926, este clasificat ca monument de arhitectură. Restul sunt situri arheologice. Situl arheologic de la Albești cuprinde o așezare aparținând culturii Boian din neoliticul mijlociu (mileniul al V-lea î.e.n.) și una datând din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolul al IV-lea e.n.). Situl
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
și Poșta Nouă (ultimul apărut între timp) au fost comasate, formând satul "Poșta Câlnău", iar localitatea Satul Nou a fost inclusă în Potârnichești. Trei obiective din comuna Poșta Câlnău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate fiind clasificate în categoria siturilor arheologice. Situl din punctul „Malul lui Ștefan Leu” din colțul vestic al satului Poșta Câlnău, de pe malul drept al râului Câlnău, cuprinde o așezare din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
monumente istorice: biserica „Sfinții Voievozi” (1824) din Cândești; conacul Cândeștilor din același sat (secolul al XVII-lea); biserica „Sfântul Ioan” (1841), cu zidul ei de incintă, din satul Săsenii Noi; și biserica „Buna Vestire” (1714-1715) din satul Vernești. Două sunt clasificate ca monumente funerare sau memoriale crucea dintre vii (1724) de lângă biserica „Sfântul Ioan Blagoslovul” din Săsenii Noi și crucea de piatră din secolul al XIX-lea de pe DJ205 de la Zorești. Între cele nouă situri arheologice de interes local din comună
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
de Jos, Săhătenii de Sus și Pepiniera Istrița formând satul Săhăteni, iar satul Voinești fiind inclus în satul Vintileanca. Patru obiective din comuna Săhăteni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice și două ca monumente de arhitectură. Situl arheologic de la Istrița de Jos, aflat în luncă, „la movilă”, cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, aparținând culturii Cerneahov din secolul al IV-lea, precum și o așezare
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
Buzău. Tot atunci, satul Ceaușu a dispărut ca entitate de sine stătătoare, fiind inclus în Râmnicelu. Patru obiective de pe teritoriul comunei Râmnicelu sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice și celelalte două ca monumente de arhitectură. Ambele situri arheologice se află în zona satului Știubei. Primul, de la „Movila Săpată”, cuprinde o așezare neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare din Epoca Bronzului
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
Rubla Mare s-au unit, formând satul Rubla, iar Satu Nou a fost inclus în satul Valea Râmnicului. Patru obiective din comuna Valea Râmnicului sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate drept situri arheologice. Primul este așezarea din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VI-lea) descoperită la nord-est de Oreavu, pe terasa înaltă a râului Râmnicu Sărat. Un al doilea sit, aflat în punctul „Movila Miresii” de lângă satul Rubla
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
cultivat în laborator. Aplicând coloranți histologici asupra mostrelor expectorate de flegmă, oamenii de știință pot identifica MTB cu un microscop obișnuit (flegma se mai numește „spută”). MTB reține anumiți coloranți, chiar și după tratarea cu soluții acide, de aceea se clasifică drept bacil acidorezistent (BAR). Două tehnici cunoscute de colorare a bacteriilor acidorezistente sunt: , care colorează BAR în roșu aprins, evidențiat pe fundal albastru și colorarea cu auramină-rodamină folosită în microscopia cu fluorescență. Complexul "Mycobacterium tuberculosis" (MTBC) include patru alte micobacterii
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]
-
microti" este rară și apare mai des la persoanele imunodeficiente, dar este posibil ca acest agent patogen să fie mai frecvent decât se crede. Alte micobacterii patogene cunoscute sunt "M. leprae", "M. avium" și "M. kansasii". Ultimele două specii se clasifică drept „micobacterii non-tuberculoase” (MNT). MNT nu provoacă TBC sau lepră, dar provoacă alte afecțiuni pulmonare, similare tuberculozei. Mai mulți factori îi fac pe oameni susceptibili la infecția tuberculoasă. Cel mai important factor de risc la nivel global este HIV; 13
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]
-
transmitere hematogenă poate răspândi infecția și în locuri mai îndepărtate, cum ar fi ganglionii limfatici periferici, rinichii, creierul și sistemul osos. Tuberculoza poate afecta toate organele, deși, fără motive cunoscute, afectează rareori inima, mușchii scheletici, pancreasul sau tiroida. Tuberculoza este clasificată în rândul bolilor inflamatorii granulomatoase. Celulele macrofage, limfocitele T, limfocitele B și fibroblastul se numără printre celulele care agregă pentru a forma granuloame. Limfocitele înconjoară celulele macrofage infectate. Granuloamele previn diseminarea micobacteriei și oferă un mediu local pentru interacțiunea celulelor
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]
-
a fost transferate la județul Buzău; comuna Zoița a fost imediat desființată și inclusă și ea în comuna Ziduri. Cinci obiective din comuna Ziduri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate drept situri arheologice. Situl arheologic de la Costieni, aflat la est de sat, pe malul gârlei Valea, și pe movila de la izvor aflată la 1 nord-est de sat, cuprinde o așezare eneolitică din mileniul al V-lea î.e.n., două așezări din
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
baza de mercur este acela al acțiunii presiunii atmosferice asupra unei suprafețe de mercur din interiorul unui rezervor, care este echilibrată de către greutatea unei coloane de mercur din interiorul unui tub de sticlă. Barometrele pe baza de mercur pot fi clasificate în 2 categorii principale: Presiunea atmosferică a fost măsurată pentru prima dată în anul 1643 de către fizicianul italian Evangelista Torricelli, asociat al lui Galileo Galilei. Acesta a umplut tuburi de sticlă de 1,2 m lungime cu mercur și le-
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
arheologice complexul de așezări neolitice din punctul „Măgura Fundeanca”, precum și situl de la sediul fostului C.A.P., sit care cuprinde urmele unei așezări neolitice și ale unei așezări din secolele al II-lea-I î.e.n. Cel de al treilea monument este clasificat ca monument de arhitectură și este constituit de biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din centrul satului Chiselet, construită în anul 1860. Ea este ctitoria soților Ion și Elena Otetelesanu. Pe o icoană cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este însemnat anul 1863
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
în satul Frumușani. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Șase obiective din comuna Frumușani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (1817) din centrul satului Orăști; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1833) din satul Pădurișu; biserica „Sfântul Nicolae” (1796) aflată la 2 km nord de satul Pițigaia; și biserica „Sfântul Dumitru și Sfântul Nicolae
Comuna Frumușani, Călărași () [Corola-website/Science/301112_a_302441]
-
monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic, aflat tot în zona satului Coslogeni, în punctul „Popina lui Ilie” și care cuprinde vestigiile unei așezări din secolele al XIII-lea-al XI-lea î.e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (secolul al XIX-lea) din Coslogeni și (1805) din Dichiseni. Restul de trei obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare și se află în Coslogeni: o cruce de piatră din secolul al XVIII-lea aflată
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
Ilie” și care cuprinde vestigiile unei așezări din secolele al XIII-lea-al XI-lea î.e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (secolul al XIX-lea) din Coslogeni și (1805) din Dichiseni. Restul de trei obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare și se află în Coslogeni: o cruce de piatră din secolul al XVIII-lea aflată pe strada ce duce la școală din șoseaua națională; și două cruci de hotar (secolul al XIX-lea) de la schitul
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
extremitatea sudică a satului Cunești, lângă cimitir; și situl de la Grădiștea Ceacu, la 5 km sud de satul Grădiștea, în Lunca Dunării, sit ce cuprinde o așezare neolitică (cultura Boian) și una din epoca bronzului târziu. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (1872) din satul Bogata; și biserica „Sfântul Nicolae” (1937-1938) din centrul satului Rasa. Celelalte două sunt monumente memoriale sau funerare: obeliscul soldaților ruși căzuți în Războiul Ruso-Turc din 1877-1878 ridicat în 1896
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
arheologic aflat la 1 km vest de lacul Bondoc în punctul „Islaz”, și cuprinde urmele unei așezări datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. Celălalt, dintre Crivăț și Budești, construit la începutul secolului al XX-lea, este clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]