27,010 matches
-
și agro-pastoral. S-au practicat în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea procedee cunoscute, în general, pentru practica cultivării pământului la români: Creșterea animalelor s-a făcut prin asociații obștești (târle) sau prin creșterea individuală, în gospodării. În 1865, prin aplicarea Legii rurale au fost împroprietăriți clăcașii, care, conform legii, au fost împărțiți în categoriile stabilite: fruntași, mijlocași și pălmași. Conform procedurii, din comisia de împroprietărire făcea parte și delegatul moșierului. Suprafața acordată în conformitate cu Legea rurală va
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
au avut un rol important în înfăptuirea legislației agrare. Exproprierea urmărea trei obiective: să dea țăranului pământ de arătură, să dea pășune pentru vite, să facă școli de agricultură, ferme model, prin care țăranii să învețe cum să-și organizeze gospodăriile. Se expropriau moșiile a căror suprafață trecea de 100 ha. Un număr mare de documente se referă la împroprietărire, care a fost o acțiune poate chiar mai complexă decât exproprierea. Legile agrare stabileau pentru vechiul regat următoarele categorii de împroprietărire
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
satul Scărlătești și pe un câmp situat între cimitirul satului și tumulul mai sus menționat. În această perioadă cea mai importantă cultură era cea a porumbului și apoi cea a grâului. Sub aspectul tehnicii, efectivul și starea echipamentului agricol din gospodăria țărănească au continuat să fie rudimentare și insuficiente. Principalele unelte agricole au rămas mai departe plugul, rarița, sapa, secera, coasa, etc. care în lipsa unor metode agrotehnice nu asigurau recolte necesare unui trai îmbelșugat. Grâul se cosea cu coasa, se strângea
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
mâncau cu toții, cu lingură de lemn, dintr-o strachină mare, în care se punea lapte și mămăligă. Se mai prăjea carne de porc într-o tigaie și apoi se punea la mijlocul unei mese înconjurată de 3 mămăligi. Principalele animale din gospodărie erau caii, boii și vacile. Boii erau principalele animale folosite la plug. Țăranii se ajutau unii pe alții și lucrau în mici echipe în funcție de unelte și animale de lucru. Cei care erau mai săraci și nu aveau pământ se ocupau
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
lăzi, lăiți și scaune cu trei picioare. Pe pat erau așezate lepedeauăle și pernele, stivuite până la grindă. Toate casele se spoiau anual cu o singură culoare: albastru, încât la sărbători totul strălucea ca o imensă și fantastică grădină de albastrele. Gospodăria țăranească se compunea din: sușop, șop, grajd, felderă, cocină, șură si țarc pentru oi. În prezent satul se compune numai din case de cărămidă, cele din lemn au dispărut, spre paguba culturii naționale românești. Portul țăranului sebeșan este de o
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
s-a așezat pe un scaun de piatră la masă de piatră ca să se ospăteze și să se odihnească dar numai pentru puțină vreme, apoi a ruculit” cu calul mai departe. După întemeierea satului și mai ales după ,lanțul” menționat, gospodăriile locuitorilor s-au consolidat: se creșteau multe animale, s-au defrișat suprafețe întinse de păduri pentru cultivarea cartofilor și a cerealelor astfel că s-a ajuns la un surplus de produse pe care le vindeau sau schimbau în piețele din
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Văruitul casei care se făcea de obicei primăvara, cu ajutorul unei mături, îl începeau cu peretele dinspre răsărit, după ce dădeau de trei ori cu mătura spre răsărit spunând: ,Să se curățească casa ca soarele!”. La Sântoader se face curățenie generală în gospodărie și se aruncă ,gozul” spre apus zicându-se: „Să se curățească toate relele din casă, să se ducă cum merge soarele la apus” Anumite lucruri ca îmbăiatul copilului, ,strânsul” apelor din nouă izvoare pentru locuit, semănatul holdei, se fac numai
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
număratului viața este scurtă. Număratul se face de trei ori, de la unu la nouă. Se zice astfel că cel care a numărat în acest fel grupul de stele și-a căutat ,roata vieții”.(Pavel Copil) In efectuarea lucrărilor importante din gospodărie, țin cont de fazele lunii de pe cer. Nu se seamănă holde în ,ivit”, respectiv perioada fără lună pe cer, deoarece holda nu va lega rod ci va înflori de mai multe ori. Nu se pune nici cloșcă pe ouă ,în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se spală pisica, oaia își scutură clopotul, se moaie sarea, vuiește pădurea, porcul poartă paie în gură, orăcăie broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este socotit lemn sfânt. El are putere de a apăra casa și gospodăria de tunet și holdele de calamități. Când e furtună, femeile iau câte o frunză din creanga de tei păstrată în grindă sau la fereastră, o ard pe foc deoarece fumul care iese pe coș să apere casa de tunet. (Florița
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și mai ales pentru visarea „rândulitei”, adică a ursitei. In această zi umblă „cârnicii”, iar după plecarea lor copii sub 10 ani, băieți și fete umblă „a țuraleisa” pe la casele lor și ale vecinilor. Ei poartă lanțuri și clopote înconjurând gospodăria de 3 ori și strigând: „Țuraleisa/ Roadă-n grău!/ Dân tăt spicu-un oticău/ Câte păsări zburătoare/ Atâtea vaci mulgătoare/ Câte botre-n codru/ Atâtea clise-n podu “. Unii mai adaugă: „Câte paie pă coteț/ Atâtea fete-n undeț!” ( Traian Toderaș). Ca
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
un an bogat(Floarea Bolojan). In ultima săptămână din „câșlegi”, numită săptămâna albă, bătrânii mâncau numai lapte și brânză. La „lăsatul secului” se organizează „hidede”. In prima săptămână din postul Paștelor, este Sântoaderul. In ajun se face curățenie generală în gospodărie, aruncându-se „gozul” spre apus. Fetele își spală capul cu flori de corn, să le crească părul frumos. Taie puțin din păr și-l pun la rădăcina plopului, ca să crească mare ca plopul. In dimineața de Sântoader se face „fumăgar
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ca să treacă fumul peste gospodarie spre a o feri de tunet. Se tund vacile între coarne și se afumă cu acel păr ca să nu se facă păduchi. In această zi se cuminecă și se duc „pause” pentru morți. In toate gospodăriile s-a fiert grâu încă din ajun ducându-li-se și celor care nu au, deoarece nu este bine să rămână cineva fără grâu fiert la această sărbătoare, altfel nu va rodi grâul.(Floare Cipleu) In vinerea dinspre Paști nu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în documente. Abia pe la 1400, ""Alba ecclesia"" (alias Viscri) apare într-un registru al localităților pentru plata impozitului datorat episcopatului, al comitatului de Rupea (Kosd). Pe la 1500, Viscri este enumerată printre comunele libere ale Scaunului de Rupea, cu 51 de gospodării, trei păstori, un dascăl și doi săraci. Aici, ca și în alte comune, vechimea bisericii confirmă că așezarea coloniștilor germani a luat ființă la sfârșitul secolului XII când a fost colonizată și partea apuseană a viitorului Scaun al Rupei. Biserica-sală
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
proprietatea lui Ioan Șerban iar a doua a lui Ioan Gabor. Un alt om de frunte al satului, cu dare de mână era Ioan Mogos care era proprietarul unei mașini de treierat iar la vremea secerișului, mașina trecea de la o gospodărie la alta și treera bucățele strânse cu truda și bucurie. Aceste zile erau de fapt pentru oameni esență vieții lor, pâinea cea de toate zilele.Pentru că erau și ani cu secetă sau ani cu ploi deluviene care le luau
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
municipiul Făgăraș. Localitățile limitrofe sunt Șercaia (centrul de comună), spre Nord, Perșani, spre Est, Șinca Veche, Ohaba și Șercăița, spre Sud, Bucium și Toderița, spre Sud-Vest, iar Mândra, spre Nord-Vest. Satul are 385 de numere de casă, cuprinzând 231 de gospodării, restul de numere reprezentând grădini (locuri de casă fără construcții). În legătură cu istoricul satului, se cunoaște că populația acestuia, până prin secolele al XII-lea - al XV-lea, se găsea așezată undeva pe pârâul Urășa, localitatea numindu-se "Săliște", în "Braniștea Urășei
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
1966 - 1998 între 30 și 50% și care necesită acțiuni de sprijin și revitalizare. Conform recensământului agricol din 2002, suprafața totală a comunei era de 8.652 ha, din care 204 ha teren intravilan. În comună existau 1.126 de gospodării și 1.079 de locuințe. La recensământul din 2011 au fost găsite ca existând 1.023 de locuințe grupate în 930 de gospodării. Majoritatea satelor comunei sunt „sate de adunătură”, constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
era de 8.652 ha, din care 204 ha teren intravilan. În comună existau 1.126 de gospodării și 1.079 de locuințe. La recensământul din 2011 au fost găsite ca existând 1.023 de locuințe grupate în 930 de gospodării. Majoritatea satelor comunei sunt „sate de adunătură”, constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin comasarea „târlelor” înființate în Bărăgan. Ele au evoluat de la grupurile de locuințe individuale, fără un plan anume, cu vatra satului delimitată de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
ha, iar calea ferată împreună cu construcțiile aferente și zonele de protecție ocupă o suprafață de 10,46 ha. 5. Echiparea edilitară În intravilanul localității există o stație de transformare electrică ce ocupă o suprafață de 15,390 mp și o gospodărie de apă ce ocupă o suprafață de teren de 500 mp. a)Situația existentă Comuna Dudești ocupă un teritoriu caracterizat în cea mai mare parte printr-un relief monoton de câmpie. Doar în partea de nord, spre bumbăcari, relieful este
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
asupra solurilor este deocamdată minim. În urma degradării potențialului productiv al solului, este în studiu posibilitatea de a se împăduri circa 3 ha din terenurile degradate. Poluarea fonică se datorează căii ferate și mai puțin traficului auto pe DJ 211. 1. Gospodăria apelor Zona localității este săracă în surse de apă de suprafață și adâncime, situată fiind la limita între bazinele hidrografice Ialomița și Călmățui. Sursele existente nu pot asigura necesarul de apă al localității din punct de vedere calitativ și cantitativ
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
alta a străzii, stâlpii rețelei de medie tensiune fiind mai înalți. Consumul de energie pe locuitor se menține încă la o cotă scăzută, toți consumatorii casnici fiind racordați la rețea monofazat. Nu s-a pus încă problema alimentării trifazate a gospodăriilor țărănești. Pentru consumatorii trifazați acordurile au fost făcute cu cabluri trifazate subterane. 3. Telefonie Localitatea Dudești are o centrală telefonică digitală cu 350 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrală telefonică din Însurăței. Localitatea Tătaru are o
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. 4. Alimentarea cu energie termică În prezent, locuitorii comunei Dudești își asigură încălzirea locuințelor cu sobe și în câteva gospodării cu centrale termice, întrebuințând drept combustibil lemn, lignit cât și resurse locale. Centralele termice de la blocuri nu funcționează. 5. Alimentarea cu gaze naturale Localitatea nu dispune de rețea de alimentare cu gaze naturale. 6. Gospodărie comunală În ceea ce privește colectarea, transportul și
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
cu sobe și în câteva gospodării cu centrale termice, întrebuințând drept combustibil lemn, lignit cât și resurse locale. Centralele termice de la blocuri nu funcționează. 5. Alimentarea cu gaze naturale Localitatea nu dispune de rețea de alimentare cu gaze naturale. 6. Gospodărie comunală În ceea ce privește colectarea, transportul și depozitarea rezidurilor menajere și industriale, acestea au constituit o problemă încă de la primele organizări spontane ale comunităților omenești și nu au găsit o rezolvare foarte adecvată până în prezent. Concomitent cu procesele tehnologice înregistrate, au crescut
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
iar ponderea celor construite după 1970 este următoarea: În anul 1992, prin grija comisiei agroturismului montan, au fost inventariate și atestate o serie de locuințe din Tărlungeni care ar putea să intre in circuitul turismului montan. Cele peste 40 de gospodării care au fost atestate atunci cu clasa A reprezintă un număr modest față de posibilitățile reale. Important este ca aceste gospodării sau această modalitate de turism posibil să fie cunoscută în țară sau peste hotare. S-a dat în folosință centrala
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
atestate o serie de locuințe din Tărlungeni care ar putea să intre in circuitul turismului montan. Cele peste 40 de gospodării care au fost atestate atunci cu clasa A reprezintă un număr modest față de posibilitățile reale. Important este ca aceste gospodării sau această modalitate de turism posibil să fie cunoscută în țară sau peste hotare. S-a dat în folosință centrala telefonică automată modernă cu fire optice care să asigure serviciile telefonice la aproximativ 600 de abonați. Înainte de 1989 era în
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
și duminică cel mai mare târg auto din județ, care aduce venituri importante bugetului local. De asemenea, în fiecare duminică are loc târgul de animale, unde pe lângă animale se vând și se cumpără și alte produse agricole. Dintre activitățile din gospodăriile locale, au mai rămas cele legate de sărbătorile religioase, și anume: vopsitul și încondeiatul ouălor, cetele de colindători de Crăciun și Anul Nou și Balul Bisericii. O dată cu apariția Legii arendei, fermierii interesați de suprafețe mai mari de teren, le pot
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]