25,947 matches
-
care susțin că aceasta generează diminuarea simptomelor de anxietate pe termen scurt. Mai mult, nu se cunoaște modul în care se dezvoltă convingerile solide referitoare la îngrijorare ca strategie de a face față problemelor și nu există dovezi în sprijinul ipotezei că aceasta fie și de lungă durată furnizează o soluție potențială a evenimentelor amenințătoare. Cu toate acestea, există mai multe argumente care sprijină rolul îngrijorării de tip II sau grijile despre griji. Wells a demonstrat că ideile de tipul griji
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
manifeste mai ales prin intermediul sistemului dopaminergic de neurotransmițători; nu există o toleranță extinsă la benzodiazepine sau alcool, iar debutul efectului anxiolitic poate avea loc după mai multe săptămîni. Unii cercetători (de exemplu, da Roza Davis și Gelder, 1991) au emis ipoteza conform căreia buspirona ar putea fi administrată pe perioade mari de timp, dat fiind faptul că nu provoacă dependență, însă efectele folosirii îndelungate sînt necunoscute. Pe baza unor studii placebo controlate, Gale și Oakley-Browne (2000) au ajuns la concluzia că
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
psihologice și farmacologice Ocurența frecventă a recidivelor, ca urmare a întreruperii tratamentului cu benzodiazepine, a determinat anumiți autori să analizeze problema utilizării îndelungate a acestora, în asociere cu implementarea unor strategii comportamentale și cognitive. Rickels și Schweizer (1990) au emis ipoteza conform căreia folosirea constantă a benzodiazepinelor poate împiedica dezvoltarea abilităților de diminuare a anxietății și au sugerat asocierea medicației cu intervenții precum modificarea comportamentală sau terapia cognitivă. Studiul efectuat de Power și colaboratorii săi (1990) asupra tratamentului vine în sprijinul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
apeleze la formulări și schițe în programele de tratament. Formularea problemelor oferă un cadru necesar înțelegerii clare a simptomelor și a factorilor care contribuie la perpetuarea simptomelor, în contextul unui model congnitiv-comportamental al anxietății. Aceste formulări contribuie la elaborarea unor ipoteze pe baza cărora sînt stabilite strategiile de tratament. Schițele sau planurile detaliate ale sarcinilor de lucru, care evidențiază în mod explicit aspecte utile ale tratamentului, pot fi elaborate și păstrate pentru a fi utilizate pe viitor, în vederea rezolvării eficiente a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
angajații din domeniul sănătății tocmai au descoperit că ființele umane manifestă o reacție psihologică după ce au fost expuse la o traumă sau, mai grav, că tulburarea tocmai a fost inventată. Prin urmare, este important să înțelegem contextul istoric al SSPT. Ipoteza conform căreia o persoană poate avea probleme psihologice după ce a trecut printr-o experiență traumatizantă nu este nouă; există referiri în acest sens vechi de aproape trei mii de ani, începînd cu Iliada lui Homer. Shakespeare a descris de mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
reacțiilor specifice stresului traumatic care survin în urma unor accidente, incendii și a altor evenimente traumatice. Experiența războiului, în special războiul civil american și primul război mondial, i-a determinat pe medici să analizeze cauzele reacțiilor posttraumatice. Inițial, a fost emisă ipoteza că această condiție ar fi cauzată de niște leziuni organice ale creierului, determinate de exploziile de pe cîmpul de luptă; astfel a apărut termenul șocul exploziei, inventat în timpul primului război mondial. Fundamentele psihologice ale tulburării au fost acceptate pe scară largă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
viață lungă și fericită în viitor. Deși DSM-IV include evitarea activă și paralizia emoțională în același grup de simptome, există din ce în ce mai multe argumente care arată că acestea sînt constructe distincte (Foa et al., 1995b). De asemenea, acești autori au emis ipoteza că simptomele de anestezie emoțională au un rol esențial în diagnosticarea SSPT, diferențiindu-l de alte reacții psihologice față de o traumă, mai comune, dar fără un caracter patologic. În mod sigur, conform experienței clinice, dacă un supraviețuitor al unei traume
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
neștiințifice sugerează că femeile au mai multe șanse decît bărbații de a deveni victimele violenței exercitate de o persoană pe care o cunosc, situație care afectează extrem de mult concepțiile solide referitoare la încredere, siguranță și intimitate. Mai multe studii susțin ipoteza conform căreia istoricul psihiatric anterior sau o predispoziție către anxietate și depresie reprezintă un factor de vulnerabilitate care influențează apariția SSPT (de exemplu, Rothbaum et al., 1992b; Blanchard et al., 1996b). Problema experiențelor traumatizante anterioare este complexă. Este posibil ca
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
stresul ulterior, oferindu-i șansa de a învăța și a pune în practică abilități de a face față stresului și a-și dezvolta modele interne mai flexibile ale sinelui și lumii, prin care să asimileze mai ușor traumele viitoare. Această ipoteză a fost argumentată de Ruch și Leon (1983), care au descoperit o relație curbilinie între stresul anterior și adaptarea la trauma violului. Supraviețuitorii traumelor cu un nivel foarte ridicat sau foarte scăzut al stresului anterior au avut de suferit cel
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
tulburării (de exemplu, Kulka et al., 1990; Kessler et al., 1995). Evenimentele mai grave sînt caracterizate de factori cum ar fi gradul de seriozitate al amenințării cu moartea, durata, complexitatea și expunerea la suferința altora. De asemenea, a fost emisă ipoteza că previzibilitatea și controlul sînt importante, deoarece oamenii au capacitatea de a reacționa mai bine la evenimentele mai grave dacă se așteaptă la ele într-o oarecare măsură. De exemplu, persoanele din serviciile militare sau de urgență sînt mai bine
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
rînd, medicamentele pot fi folosite în tratamentul afecțiunilor comorbide, cum ar fi depresia, care pot influența tratamentul simptomelor principale ale SSPT. În cele din urmă, se poate afirma că farmacoterapia ajută în mod direct la eliminarea principalelor simptome ale SSPT, ipoteză care a cîștigat teren odată cu recunoașterea din ce în ce mai mare a modificărilor biologice induse de SSPT. Totuși, acest fapt rămîne doar un scop al cercetărilor viitoare. În prezent, nu există nici un medicament elaborat special pentru SSPT; au fost testate diverse medicamente folosite
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la fel?, sînt mijloace prin care se pot obține informații importante. Dacă terapia care vizează trauma cea mai recentă progresează satisfăcător, traumele anterioare nu ridică probleme. Totuși, dacă pacientul nu înregistrează progresele anticipate, existența unor experiențe traumatice anterioare este o ipoteză probabilă. Descoperirea unor traume anterioare oferă terapeutului posibilitatea de a stabili legături între acele experiențe și evenimentele mai recente, permițînd abordarea amintirilor traumatice mai vechi într-un mod mai direct. Destul de frecvent, mai ales în cazul pacienților care reacționează de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se dovedește prea solicitantă. Ghidul practic pentru pacienți include recomandări pentru ascultarea înregistrării ședinței de expunere. Un ultim element care trebuie luat în considerare pe parcursul procesului de expunere se referă la cunoștințele pacientului în legătură cu evenimentul. Într-adevăr, a fost emisă ipoteza conform căreia recuperarea eficientă după o traumă se bazează pe capacitatea de a răspunde la întrebări fundamentale legate de ceea ce s-a întîmplat și cauzele evenimentului (Figley, 1985). Adesea, terapeuții presupun că persoana care a suferit o traumă este sigură
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la concepțiile asociate cu reacțiile altor persoane (de exemplu, Toată lumea crede că a fost vina mea sau Ei cred că exagerez). Pacientul este ajutat să identifice gîndurile automate dăunătoare și concepțiile disfuncționale apărute după traumă și să le privească drept ipoteze, nu realități. Apoi, terapeutul și pacientul pot colabora, cu scopul de a pune la îndoială și a demonta cognițiile negative, înlocuindu-le în cele din urmă cu alternative mai echilibrate și mai raționale. Deși există mai multe modalități de parcurgere
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
eforturile oamenilor �ntru cunoa?tere, �n variante foarte numeroase, realitatea sociouman? a fost reconstituit?, contribuindu-se astfel la variatele moduri de construc?ie istoric? ?i cotidian? a ei. Cei care s-au aplecat spre cunoa?terea socialului au furnizat idei, ipoteze, �ntreb?ri de plecare ce au servit că suporturi ?i instrumente de cunoa?tere ?i de ac?iune. Este necesar s? explic?m natură ?i s? �n?elegem omul care tr?ie?te �n mediul natural ?i social, avea s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c? se constituie treptat o rezerv? de cuno?țin?e ?i experien?e, un stoc disponibil de cuno?țin?e la �ndem�n? ce pot servi sociologilor ca suport pentru conturarea problematicii de cercetat, a �ntreb?rilor de plecare, a ipotezelor etc., f?r? a exclude contactul permanent cu �terenul�, cu societatea real? ?i nu cu una mistificat?, virtual?. Dac? sociologul se situeaz? �ntr-o paradigm? (o imagine a socialului, de exemplu aceea c? �societatea este un super-organism�) el poate contribui la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n construc?ia Occidentului). Conform op?iunilor exprimate �n r�ndurile anterioare, nu s�nt de acord cu autorii care pretind c? scriu �istoria� disciplinei, ca ?i cum ar exista o istorie a unei sociologii, �generale�, dar plec�nd de la ipoteze de lucru conturate �n condi?îi delimitate spa?io-temporal, f?r? a pune problema verific?rîi �constantelor� aflate acolo ?i a valid?rîi rezultatelor cercet?rilor astfel f?cute �n alte socio-culturi, �n state cu ideologii diferite� (care r?m
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ndiri( luate drept un fenomen natural, inseparabil de obiectul s?u � a?a cum o fac anumi?i economi?ți � nici la aceea a societ??ilor �n care ea se dezvolt?, ceea ce ar da �ntr-un obiectivism istoric cu suflu scurt. Ipoteza autorilor acestei lucr?ri este c? disciplină lor, ivit? la sf�r?ițul secolului al XIX-lea dintr-o revolu?ie cu mai multe fe?e pe care lumea occidental? a fost singura care a tr?it-o, �?i datoreaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Este de ajuns s? ne uit?m la opozi?iile care se cristalizeaz? �n timpul primelor dezbateri din economia politic? ?i mai mult din demografie, care bulverseaz? convingerile cel mai bine stabilite, cum ar fi mercantilismul ?i populă?ionismul. Astfel, ipoteza unei suprapopul?ri a speciei umane produce spaim?. Opinia care biruie acum este aceea a englezului Malthus care, �n celebrul s?u Eseu (1798)*, sus?ine teza dup? care cre?terea spontan? a populă?iei ar excede cre?terea maximal
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
al eredit??îi caracteristicilor dob�ndite) ?i s? formuleze o doctrin? evolu?ionist? care trece drept una dintre cele mai coerențe pe care ?tiin?a social? le-a furnizat vreodat? (?i care a fost adesea copiat?). De la Lamarck a �mprumutat ipoteza c? toate speciile vii se dovedesc capabile s? se transforme prin adaptare la mediu ?i prin diferen?ierea organelor, acest proces fiind sursă unui mecanism general al evolu?iei care poate fi istorice?te verificat. �nc? din 1851, �ntr-una din
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
joc al rela?iilor interindividuale. Mai mult dec�ț liberalismul s?u radical, naturalismul lui Spencer ?i amoralismul s?u afi?at au ?ocat pe contemporanii care erau de partea reformei ?i a profilaxiei sociale. Totu?i, o parte din ipotezele sale au fost reluate, chiar de c?tre cei care le-au criticat cu vehemen??; unele fac parte ?i ast?zi din (vulgata( sociologic?. Semnal?m dou?, �ntre altele, de care numele s?u r?m�ne ață?at: � societatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1881) care a avut meritul principal de a fi precedat toate celelalte reviste din ?tiin?ele sociale. Importan?a epistemologic? ?i teoretic? a lucr?rilor lui Le Play, mult timp neglijat?, nu este contestat? �n zilele noastre. Plec�nd de la ipoteza c? starea unei societ??i poate fi sesizat? plec�nd de la studiul unit??ilor sociale cele mai mici, Le Play a considerat c? familia este microcosmosul �n care se reflect? tensiunile ?i contradic?iile societ??îi globale. Metodă pe care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dec�ț concuren?îi sau emulii s?i, filosoful englez caut? s? apropie fiin?ele umane, care s�nt fiin?e sociale, de alte organisme vii, vegetale sau animale. F?r? s? le confunde pe unele cu altele, el avanseaz? ipoteza c? toate au caracteristici comune deoarece toate se supun legilor vie?îi pe care le-a descoperit biologia. Acest mesaj a fost re?inut de c?tre primii cititori, cu toate c? nu el este cel care ne apare ast
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu pretinde c? protestantismul a fost istorice?te, la originea capitalismului, sau c? a fost cauza acestuia. Propun�nd un model (sau un �tip-ideal�) care are meritul de a simplifica rela?iile �ntre fenomenele amintite �ngro?�ndu-le, el avanseaz? subtil ipoteza c? protestantismul a putut furniza capitalismului diverse elemente esen?iale (cum ar fi cultul individualismului, gustul efortului �mpins p�n? la ascetism, ra?ionalitatea conduitelor economice sau dezvr?jirea lumii, evocat? mai �nainte) care disting net capitalismul european la originile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
naintea lui Le Bon, el ar?ta c? sectele că mul?îmi ajungeau la delincven?? atunci c�nd se l?sau subjugate de c?tre conduc?tori îra?ionali sau patologici. Psihologia mul?imilor află astfel un prim grup de ipoteze care, oric�ț de controversate ne-ar ap?rea ast?zi, valorau mai mult dec�ț divaga?iile despre �mase�. Cel pe care �l situ?m printre sociologii italieni, Vilfredo Pareto, s-a n?scut la Paris. Acest fiu al
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]