27,128 matches
-
cuprinzător, mai putin reductiv, și deci mai capabil să ne îmbogățească acel eu solitar care e mitul lui Bloom. De altfel, pur și simplu nu-l cred pe Harold Bloom cînd susține că valoarea estetică este rezultatul unei învrăjiri a lecturii solitare: cum s-ar putea explica, atunci, faptul că din opera lui Nabokov (unul dintre ironiștii liberali ai lui Rorty), nu alege în canon decît tocmai Lolita, acel român care a avut succes de public, si care categoric ( o declară
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
Marină Constantinescu Pentru cititorul obișnuit, adică nu neapărat avizat, dar cu gustul și plaisirul lecturii, Umberto Eco este romancierul italian cu care a făcut cunoștință prin anii ^80, o dată cu traducerea best-seller-ului Îl nome della roșa - Numele trandafirului. Și cam atît. Mulți l-au citit pentru că așa cerea valul modei. Desigur, cartea nu se găsea în
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
studii fundamentale, Eco transporta lumea semnelor din prea aridul spațiu al teoriei spre acela mai larg savuros al practicii, verificîndu-si în român propriul mecanism științific. Coordonatele culturii semiologice, riguroase și tehniciste, există în român, dar într-un plan secund. Savoarea lecturii este obținută prin strategii narative care se topesc în misterele palpitante ale unui Ev Mediu recuperat printr-un bombardament de informații. Captația cititorului este obținută, în primă instanță, prin firul polițienesc. Cine nu se teme însă de ghimpii trandafirului, se
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
film, are parte și de un spectacol, intrat în legalitate acum, în stagiunea ^98-^99 a Naționalului bucureștean. Regizorul a purtat probabil cu sine mult timp atmsofera acestui român, i-a cutreierat traseele labirintice și i-a gustat savoarea culturală. Lectură lui a fost dirijata de mintea și palpitațiile omului de teatru care, citînd, vedea abația și colcăiala ei pe scenă. Orice spectacol după acest român complex este reducționist, volens-nolens, iar șansă atracției lui, a viabilității este țesătura detectivista. Ea nu
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
o caută în anii ^50 Lucian Blaga, supus cum știm, persecuțiilor de tot felul, care voia să-i aducă "vreo sută de poezii inedite, în care credea că a ajuns la zenitul sau liric", Constantin Noica să-i încredințeze spre lectură studiul său Anti-Goethe sau de tot tinerii care ascultându-i cursurile "cu sufletul inundat de bucuria pură a creației", să-i afle verdictul precum poeții Tudor George, C.D. Zeletin și încă alții. Poate cel mai autentic elev al lui Tudor
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
a lui I. Negoitescu, ce se află în deplină contradicție cu a sa? Dar independent de această diferență de interpretare, criticul care animase "Cercul literar" de la Sibiu exprimă cuvinte de mare atașament și gratitudine față de Profesorul căruia îi încredințase spre lectură și un studiu despre Lucian Blaga: Dacă voi mai avea vreodată, în toată plenitudinea, bucuria de a trăi, ea se va datora în întregime Dvs." (1955) Mulți dintre corespondenți îi cer opinii și sfaturi în legătură cu creația lor, dar poate și
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
au evocat această nostalgie a umanistului după o veche pasiune științifică: Regatul periodic. O călătorie pe tărîmul elementelor chimice, a profesorului P.W. Atkins, și Marea teorema a lui Fermat, scrisă de Simon Singh. Amîndouă mi se par a fi lecturi ideale pentru asemenea umaniști, chiar dacă e limpede că rostul lor, așa cum a fost gîndit de autor, este de a seduce un public nou și de a-l converti într-ale științei, nu de a mîngîia nostalgii zădarnice sau de a
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
de chimie, oricît de fascinat ar fi de vreuna dintre cele două cărți, după cum cu atît mai puțin cititorii de formație științifică ai revistei nu vor avea de ce să se lase "convinși", trebuia să aleg o altfel de soluție de lectură. A, firește, ar mai fi cea răspicat, desi subtil, propusă de autori: știință este un domeniu fantastic, la care oricine are acces atîta vreme cît e însoțit de o călăuza înțeleaptă. Acesta este, de altfel, rostul tuturor cărților de popularizare
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
mai relevante ale cadrului trasat". Pentru o prima tentativă a fenomenului, acest capitol din carte e menționabil, desi autorul ține mereu să sublinieze că "nu avem de-a face cu o bibliografie exhaustiva". Inutilă precizare. Faptul e prea evident la lectură. Cum studiul propriu-zis e neașteptat de succint, dl D-tru Hîncu a socotit util să adauge un capitol distinct, cu totul în afara temei anunțate că o studiază, intitulat "tablouri dintr-o lume care a fost", care are 128 de pagini, adică
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
muiat în umor negru. Un umor, o omenie pe care toți cei care au cunoscut-o pe Aglaja Veteranyi le-au apreciat atît de mult. Ele au fost calitățile care au dat viață textelor ei, care au făcut din fiecare lectură publică un eveniment. Aproape niciodată, un roman de debut nu a declanșat un lanț atît de impresionant de lecturi publice ca De ce fierbe copilul în mămăligă, un roman care a fost adaptat deja de două ori scenic, la Zürich și
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
le-au apreciat atît de mult. Ele au fost calitățile care au dat viață textelor ei, care au făcut din fiecare lectură publică un eveniment. Aproape niciodată, un roman de debut nu a declanșat un lanț atît de impresionant de lecturi publice ca De ce fierbe copilul în mămăligă, un roman care a fost adaptat deja de două ori scenic, la Zürich și la Stuttgart. Ceea ce în textele ei își croia expresie prin umorul negru, devenea în cele din urmă, în felul
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
bine decît orice altceva sentimentele ori gîndurile proprii; pînă cînd învață să se exprime în cuvintele lor. E un exercițiu și un antrenament intelectual, un limbaj, o filosofie și o etică. Versurile cele mai complicate se dovedesc, la o bună lectură, extraordinar de simple și de firești; și cele mai simple și firești exprimări poetice devin capabile să cuprindă întreaga complexitate a vieții. Rareori am urmărit o demonstrație mai inteligentă și mai cuceritoare a faptului că poezia poate fi, mînuită cum
La ce e bună poezia by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14322_a_15647]
-
însă din uz aproape total, persistînd doar în bagajul lexical al generațiilor mai vîrstnice. Îl întîlnim în publicistica lui G. Călinescu - “Căci am întîlnit oameni cu titluri, intelectuali, profesori etc., care, deși se exprimau mai radical, arătau același dispreț pentru lectură după epoca școlarității” (Cronicile optimistului) - sau în memorialistica lui Sextil Pușcariu: “Doar în mahalalele Bucureștilor și ale altor orașe din Vechiul Regat se vorbea «radical» adică cu neologisme, spre marele haz al lui Caragiale” (Brașovul de altădată). Că a devenit
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
original folosită de Georg Lukàs ca motiv pentru “demascarea” imperialismului wilhelminian al lui Nietzsche. Ceva care mă duce cu gândul la excesele falselor interpretări ale textelor lui Heidegger față de Celan, căruia i s-a dovedit prieten, după reluarea responsabilă a lecturilor incriminatoare. Pentru intelectualul de rasă, care s-a dovedit a fi Simion Dănilă, stau oricând la dispoziția celor neîncrezători, listele pe care mi le-am făcut, pe parcursul celor patru volume citite cu creionul în mână, atât pentru echivalențele românești, când
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
conglomeratului de teze, de precepte, de principii, de criterii și de presupoziții pe care s-a sprijinit propaganda comunistă în domeniul literaturii și criticii literare”, este mult mai documentat, nelăsînd practic neconsemnat nici un moment important din dezbaterile culturale ale epocii. Lecturile celor două volume apărute la sfârșitul anului trecut se completează astfel reciproc. Florin Mihăilescu identifică repede șase etape distincte în devenirea ideilor literare pe fundalul oscilației evenimentelor politice (le numește însă cam fără criteriu), din care, pînă la urmă, autorul
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
schimbul de scrisori avut cu Franz Wurm sau cu Hanne și Hermann Lenz (volume îngrijite toate de Barbara Wiedemann), duzina de scrisori adresate tinerei olandeze Diet ar putea părea la prima vedere un simplu detaliu într-o frescă biografică. Dar lectura textelor, editate de Paul Sars și Laurent Sprooten, ambii universitari specializați în germanistică, se transformă pas cu pas într-o experiență emoționantă chiar pentru cititorul mai puțin inițiat. Scrisorile sunt încadrate de un eseu introductiv, de comentarii, sunt susținute de
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
luat, a banilor, a legitimației de scriitor... În crunta mea naivitate, continui încă să mă întreb și să refuz să cred. Una peste alta, o spun cu mîna pe inimă, fără nici un fel de ironie sau autoironie, seara aceea de lectură a fost pe sufletul meu. A fost conform așteptărilor și nevoilor mele: un auditoriu care să refuze din capul locului orice explicație, presimțind probabil că nu voi da explicații. În ce mă privește, cercul s-a strîns. S-a apropiat
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
pe timp de iarnă”. Se vorbește, mai departe de o „cascadă artificială, alimentata cu apa de ploaie colectată de pe acoperiș. Apa provenită din precipitații este folosită la sistemul de răcire al clădirii, precum și la irigarea plantelor ce decorează birourile”. Întrerup lectura... Parcă am auzit un zgomot. Desigur ca Internetul mai dă și alte date despre acest loc. De pildă, despre faptul că, atunci când este ca lumina să fie doar cât trebuie, aceasta se face automat. Totodată, aici există o serie Întreagă
Călător prin America. In: Editura Destine Literare by Roni Căciularu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_337]
-
reprezintă o probă de vigoare, de forță creatoare și de maturitate a unei literaturi." (p. 46) Afirmația de mai sus e în mare măsură o profesiune de credință - o astfel de critică e cea practicată de Mircea Martin, a cărui lectură din G. Călinescu e de-o mare subtilitate, începînd cu raporturile în care se situează acesta față de N. Iorga și E. Lovinescu și continuînd cu analiza preocupărilor sale constante - ruralismul, relația cultural-estetic, organicism-estetism, folclor-literatură. "Sensul tradiției", către a cărui decelare
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
la început sau sfîrșit de capitol, ci se strecoară printre rînduri, ba chiar, întrerupînd cursul frazei, printre cuvinte. Cititorul, ca și trecătorul, le privește sau le ocolește, le comentează sau nu, cu siguranță nu le poate ignora prezența. Imaginile scurtcircuitează lectura, tot așa cum cîinii reali bîntuie liniștea, somnul, deplasarea, în ultimă instanță chiar viața bucureștenilor, ca un soi de metaforă a conștiinței lor. Gravurile potențează textul, tot așa cum textul potențează realitatea. Scabroși, jalnici, resemnați sau agresivi, urlînd sinistru în noapte, încăierîndu-se
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
Davidovitch și a lui Mirek Friedman care este, oricît de greu ar părea de crezut, un episod de viață adevărată. O viață care, în acest caz, a bătut și filmul și literatura. Romanul lui Petru Popescu, Oaza, nu este o lectură foarte plăcută. Chiar dacă este o carte care, prin construcție și stil, nu pune nici un fel de probleme cititorului, indiferent de pregătirea acestuia. Este o carte îndoliată, pe alocuri greu suportabilă, care provoacă durere și un difuz sentiment de culpă celui
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]
-
din volumele anterioare. Efortul de a crea dintr-o carte de poezii un îndrumar de care cititorii să se folosească în momente de cumpănă, face ca volumul să se supună unei duble cerințe și să ne provoace la o dublă lectură: pe de o parte codul creștin și semnificația de aventură spirituală, pe care autorul o indică în prim-planul cărții și, pe de altă parte, pasul pe jumătate ironic prin care el se detașează de gravitatea ceremonioasă a teologiei, jocurile
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
autorul o indică în prim-planul cărții și, pe de altă parte, pasul pe jumătate ironic prin care el se detașează de gravitatea ceremonioasă a teologiei, jocurile de frazare și aluziile strecurate care formează toate un al doilea cod de lectură suprapus primului și concomitent cu acesta. Conform lecturii creștine, adusă în avanscenă, cartea nu cuprinde poeme sau versuri, ci versete numerotate pentru fiecare din zilele lunilor ianuarie-iunie ale anului 2000. Mai mult, ea oferă, în afară de cuprins, și un index al
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
pe de altă parte, pasul pe jumătate ironic prin care el se detașează de gravitatea ceremonioasă a teologiei, jocurile de frazare și aluziile strecurate care formează toate un al doilea cod de lectură suprapus primului și concomitent cu acesta. Conform lecturii creștine, adusă în avanscenă, cartea nu cuprinde poeme sau versuri, ci versete numerotate pentru fiecare din zilele lunilor ianuarie-iunie ale anului 2000. Mai mult, ea oferă, în afară de cuprins, și un index al versetelor, Un îndrumar, în funcție de momentul de cumpănă sau
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
în lumea fierbinte."", Răstorn la pămînt/ Cîteva dintre frunzarele și colibele lor din înjurături.// Și, în salturi hotărîte, mă îndepărtez.// Pe sub clănțăniturile vesele ale oaselor sparte și supte. Oase/ Ce spală în valuri bulevardul,/ Cu zgomote asemănătoare țîrîiturilor unor greieri". Lectura din fundal, urmărind jocul aluziilor sau destructurarea semanticii și a sintaxei, în ciclul Daniel și Brunhilda, de exemplu, susține în parte lectura din prim-plan, unde poemul încearcă reabilitarea sensurilor creștine. Efectele unor asemenea împreunări ne duc cu gîndul, halucinant
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]