KorAP: Find »[drukola/base=poluare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1001 1002 1003 ...1086 >

27,134 matches

Corola-website/Law/269048_a_270377

se stabilește un plan de gestionare în acord cu condițiile specifice locale (tipul de sol, │ │distanța față de sursele de apă, panta terenului, volumul precipitațiilor, sistemul fermei și durata │ │perioadelor de stocare) dejecțiile sunt gestionate corect, fără riscul de a provoca poluarea surselor │ │de apă. Capacitățile de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc de poluare. Font 8* Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu o lună │ │decât

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
apă, panta terenului, volumul precipitațiilor, sistemul fermei și durata │ │perioadelor de stocare) dejecțiile sunt gestionate corect, fără riscul de a provoca poluarea surselor │ │de apă. Capacitățile de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc de poluare. Font 8* Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu o lună │ │decât intervalul de interdicție pentru aplicarea pe teren a îngrășămintelor organice definit prin │ │perioada în care temperatura medie a aerului

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
pe suprafețe mari, apa freatică este poluată, iar vegetația înconjurătoare este distrusă. 6.2. Metode de stocare a dejecțiilor animale 6.2.1. Dejecții lichide O problemă foarte importantă o constituie depozitarea dejecțiilor lichide. Depozitarea necorespunzătoare a acestora poate cauza poluarea apelor freatice. *Font 8* Capacitatea de stocare necesară pentru dejecțiile produse de la fermele zootehnice, în diferite │ │circumstanțe luate în calcul, se va stabili încă din faza de proiectare a noii ferme, sau de │ │modernizare a celor vechi, ținând cont de

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
va lua în calcul și volumul efluenților de siloz la proiectarea capacităților de stocare. Depozitarea dejecțiilor lichide trebuie să se facă în rezervoare, construite din materiale corespunzătoare, impermeabile și rezistente la coroziune, în caz contrar se pot produce fenomene de poluare. În vederea realizării instalațiilor și spațiilor de depozitare este necesar să se respecte următoarele condiții: ● amplasamentul și zona în care se construiesc se aleg ținând cont de rețeaua hidrografică din vecinătate și de prezența pădurilor; ● să fie situate în apropierea terenurilor

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
este necesar să se facă în platforme special amenajate. În acest scop, platformele trebuie hidroizolate la pardoseală, impermeabile (de obicei din beton) și prevăzute cu pereți de sprijin înalți, de obicei, de asemenea hidroizolați. În funcție de soluția aleasă, pentru a preveni poluarea apelor, platformele au praguri de reținere a efluentului și canale de scurgere a acestuia către un bazin de retenție. Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare, să aibă drumuri de acces și să nu fie amplasate pe terenuri

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
Atât bazinul cât și groapa de limpezire trebuie să aibă pereții impermeabilizați. În cazul unor solicitări de proiectare pentru spații de depozitare noi sau modernizate, trebuie luate în considerare toate cerințele relevante prevăzute în standardele de construcție și de prevenirea poluării, conținute în normativele și reglementările în vigoare. Figura 6.1. - Exemplu de sistem pentru eliminarea dejecțiilor lichide 1: canal pentru scurgerea dejecțiilor lichide, 2: fosă pentru stocarea intermediară a dejecțiilor lichide, 3: pompă, 4: tuburi, 5: rezervor pentru stocarea dejecțiilor

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
8* Depozitarea în câmp deschis a gunoiului de grajd și a compostului trebuie evitată pe cât posibil, │ │deoarece sporește riscul de pierdere a nutrienților prin scurgere la suprafață, infiltrare și │ │volatilizare, diminuându-se astfel calitățile de fertilitate și sporind riscul de poluare. Așadar, se │ │recomandă să nu se depoziteze pe termen lung gunoi de grajd și compost în câmp deschis.*) Cu toate acestea, în unele cazuri este necesară depozitarea temporară pe câmp, de exemplu din motive de transport sau de capacități limitate

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
depozitarea temporară pe câmp, de exemplu din motive de transport sau de capacități limitate de depozitare în gospodăria proprie. În aceste cazuri gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar în câmp după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor din câmp, respectând următoarele cerințe: ● Gunoiul de grajd se va depozita numai pe terenul pe care va fi împrăștiat. ● Cantitatea de gunoi depozitată nu poate depăși cantitatea totală de gunoi de grajd care ar

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
cele situate la baza pantei) să fie înconjurate de un strat de paie. Deoarece gunoiul care provine de la păsări are un conținut ridicat de nutrienți - în mod deosebit fosfor - iar scurgerile din astfel de depozite pot avea un potențial de poluare ridicat, se recomandă acoperirea acestor depozite temporare cu o folie prevăzută cu câteva orificii de aerare bine ancorată în sol sau cu un strat de paie/coceni de 0,4 - 0,5 m grosime. Acoperirea trebuie realizată în cel mult

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
nu trebuie situată în zonă cu apă freatică la mică adâncime (mai puțin de 2 m); Distanța față de cursurile de apă - platforma trebuie situată la minim 100 m de orice curs sau corp de apă în scopul reducerii riscului de poluare accidentală; Distanța față de terenurile agricole - ar trebui să fie cât mai mică pentru diminuarea costurilor de transport. Dacă constrângerile legale și financiare permit, se poate face uz de facilitățile existente, dacă sunt poziționate favorabil, de exemplu foste complexe zootehnice situate

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
libere din grămadă. 6.5. Efluenții din silozuri ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────��─────────┐ │Efluenții proveniți de la instalațiile de însilozare a furajelor verzi sunt │ │foarte bogați în substanțe organice ușor biodegradabile, care conțin cantități│ │însemnate de nutrienți, în special compuși ai azotului, cu potențial ridicat │ │de poluare. Dacă asemenea efluenți se scurg în ape de suprafață pot provoca │ │grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea │ │peștilor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea │ │peștilor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în cantități mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare și în special moartea peștilor.* ) Cantitatea maximă de efluent de siloz se produce în primele două zile de depozitare. Cantitățile de efluent produse depind de gradul de umiditate a materialului însilozat, de eventualele ape de precipitații intrate în siloz, de

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
de depozitare. Cantitățile de efluent produse depind de gradul de umiditate a materialului însilozat, de eventualele ape de precipitații intrate în siloz, de tipul de material însilozat, grosimea materialului însilozat, drenajul intern al silozului și de aditivii folosiți. Accidente de poluare se pot produce dacă silozurile sau fosele de depozitare sunt prost construite și prost impermeabilizate. Acești efluenți, colectați corespunzător, pot fi folosiți la fertilizarea culturilor și în furajarea animalelor. Așa cum s-a menționat mai sus, prin producerea lor apare riscul

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
pot produce dacă silozurile sau fosele de depozitare sunt prost construite și prost impermeabilizate. Acești efluenți, colectați corespunzător, pot fi folosiți la fertilizarea culturilor și în furajarea animalelor. Așa cum s-a menționat mai sus, prin producerea lor apare riscul de poluare și sunt necesare unele măsuri, cum ar fi: ● însilozarea furajelor la un conținut de materie uscată de peste 25 % și căptușirea bazei silozului cu un strat de paie pentru absorbția efluenților formați (furajele însilozate la un conținut de materie uscată de

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
o capacitate minimă de 30 mc. plus 1 mc. pentru fiecare 150 mc. de capacitate de însilozare peste 1500 mc; ● silozul și bazinul trebuie amplasate la o distanță de minim 10 m de cursurile de apă pentru a preveni o poluare accidentală; ● înainte de a proceda la o nouă însilozare, trebuie executate lucrări de întreținere pentru a asigura etanșeitatea silozului. În plus față de aceste măsuri: Nu supraîncărcați silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, apărând crăpături prin care efluentul de siloz să

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
nu sunt întotdeauna cea mai bună opțiune. Aceasta se poate vedea în tabelul următor, unde este făcută o comparație între ambele sisteme referitor la o serie de criterii de evaluare. Spații de depozitare de calitate, cu Calitatea gunoiului Riscul de poluare a │Poluarea mediului controlabilă Controlul public poate fi asigurat cu │poluare. Responsabilitate individuală. Dreptul de │Necesită un sistem de evaluare și Nu necesită măsuri speciale. Costurile de │Costuri permanente de personal în │Costuri individuale reduse. În funcție de condițiile locale, autoritățile pot

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
întotdeauna cea mai bună opțiune. Aceasta se poate vedea în tabelul următor, unde este făcută o comparație între ambele sisteme referitor la o serie de criterii de evaluare. Spații de depozitare de calitate, cu Calitatea gunoiului Riscul de poluare a │Poluarea mediului controlabilă Controlul public poate fi asigurat cu │poluare. Responsabilitate individuală. Dreptul de │Necesită un sistem de evaluare și Nu necesită măsuri speciale. Costurile de │Costuri permanente de personal în │Costuri individuale reduse. În funcție de condițiile locale, autoritățile pot opta pentru

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
în tabelul următor, unde este făcută o comparație între ambele sisteme referitor la o serie de criterii de evaluare. Spații de depozitare de calitate, cu Calitatea gunoiului Riscul de poluare a │Poluarea mediului controlabilă Controlul public poate fi asigurat cu │poluare. Responsabilitate individuală. Dreptul de │Necesită un sistem de evaluare și Nu necesită măsuri speciale. Costurile de │Costuri permanente de personal în │Costuri individuale reduse. În funcție de condițiile locale, autoritățile pot opta pentru sistemul individual sau pentru cel comunal. În multe cazuri

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
fiecare tonă de paie introdusă. Dacă nu se procedează în acest fel, există riscul ca în anul respectiv, cultura să sufere de un deficit mai grav sau mai puțin grav de azot. Din punct de vedere al protecției apelor împotriva poluării cu nitrați, imobilizarea N de către microorganisme din sol poate fi considerată benefică. Pierderi de azot sub formă de gaze în atmosferă [N(g)] Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare și prin volatilizarea amoniacului la

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
vreme cu vânt și temperatură ridicată. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare [N(l)] Pierderile de azot sub formă de nitrați, cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare, sunt principalul agent de poluare difuză a mediului acvatic, provenit din activități agricole. Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în funcție de numeroși factori care controlează nivelul de nitrați prezenți în sol și intensitatea fenomenelor de scurgere și levigare

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
recomandările privind fertilizarea culturilor (humus, ph); Pe baza studiilor pedologice actualizate, se determină tipul sau tipurile de sol din cadrul fermei, precum și principalele însușiri morfologice și fizico- chimice relevante pentru asigurarea unei eficiențe maxime a fertilizării și pentru diminuarea riscului de poluare cu nitrați (și eventual cu fosfor) a apelor freatice (panta terenului, textura și permeabilitatea solului, gradul de saturație în baze). Pe baza acestor informații corelate cu cele rezultate din cartarea agrochimică se poate aprecia nivelul de fertilitate al solului, nevoia

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
pentru a atinge valoarea dozei de îngrășăminte recomandată pentru atingerea producției scontate conform procedurii prezentate în capitolul 7.4. 7.4. Standarde privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol În vederea protecției apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole se stabilesc standarde maxime privind cantitățile de îngrășăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol. Standardele maxime privind cantitățile de îngrășăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol pot fi stabilite

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
care cerințele de consum al culturilor pentru azot sunt mari, asigurându-se│ │astfel o eficiență maximă a acestui nutrient dar și alte rezultate benefice │ │cum este cel de reducere a cantităților de azot disipate în mediu, respectiv a│ │riscului de poluare a apelor prin infiltrare în sol sau prin scurgeri de │ │suprafață. Aceste perioade depind de cerințele culturii dar și de condițiile climatice prevalente în zonă precum și de forma chimică sub care se g��sește azotul în îngrășământul care se aplică

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
Uniformitatea distribuției are importanță mare, căci o distribuție neuniformă face ca în unele zone cantitatea de îngrășământ să fie mai mică, neasigurându-se efectul de îngrășare scontat, iar în altele să fie concentrații prea mari de îngrășământ, provocând prin aceasta poluarea locală a solului. Pentru obținerea uniformității debitului pe lungime, la unele mașini transportorul de alimentare este alimentat de la roțile proprii ale mașinii, prin aceasta asigurându-se independența de viteza de deplasare a agregatului de mașini, a cantității de îngrășământ distribuită

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
ridicată, pe ceață sau burniță. Pentru aplicarea îngrășămintelor chimice în benzi, concomitent cu semănatul, se folosesc echipamente de fertilizat purtate pe semănătoarea pentru culturi prășitoare. Debitul de îngrășământ trebuie să fie reglat la aceiași valoare la toate secțiile. Pentru evitarea poluării solului este important și modul în care sunt manevrate îngrășămintele. Orice intervenție prin care pe sol ajung concentrate cantități mai mari de îngrășăminte, de exemplu la încărcarea buncărului la marginea parcelei, duce la degradarea solului în zona respectivă. Mașinile de

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]