25,611 matches
-
km se află în partea central-vestică a țării în voievodatul Polonia Mare și cea nord-vestică a orașului Mosina, la 15 km distanță de municipiul Poznań (în sudul acestuia), capitala voievodatului. a fost înființat în anul 1957 și este o arie protejată (în lunca stângă a râului Warta) cu dealuri, morene, mlaștini, lacuri, insule, canale, pajiști, păduri și stâncării (ansamblu neregulat de formațiuni geologice - roci). Arie naturală reprezintă o zonă de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic. Parcul național dispune de mai
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
perioada 5 septembrie 1868 - 11 iunie 1869, a fost Director adjunct la Colegiul Național Iași. Catedra de la Universitatea din Iași, devenită vacantă prin plecarea lui V. A. Urechia la Universitatea din București, a fost ocupată în 1869 de A. Vizanti, protejat al lui Urechia, care-l sprijinise să obțină și bursa de studii în străinătate. În 1875, ministrul Cultelor și Instrucțiunii publice, Titu Maiorescu l-a îndepărtat pe Vizanti din Universitate, din cauza absențele repetate de la cursuri, iar catedra sa a fost
Andrei Vizanti () [Corola-website/Science/328077_a_329406]
-
locațiile unde s-au desfășurat întrunirile: Palatul Natolin în apropiere de Varșovia și Strada Puławska din Varșovia. Facțiunea Natolin era alcătuită din oficiali comuniști din cadrul armatei și a securității statului, printre care Moczar, Kliszko și Nowak care cereau înlăturarea evreilor protejați ai lui Stalin din sistem, și au anunțat public că îl vor susține pe Gomułka. Facțiunea Puławy era alcătuită din comuniști evrei ai sistemului de securitate, care în cea mai mare parte a războiului au petrecut-o în URSS; precum și
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
este o zonă naturală protejată (arie specială de protecție avifaunistică - SPA) situată în estul țării, pe teritoriile județelor Brăila (5%), Galați (66%) și Vrancea (29%). Aria naturală ocupă extremitatea nordică a județului Brăila (teritoriile administrative ale comunelor Măxineni, Siliștea și Vădeni), cea vestică județului Galați
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
bazinului inferior al Siretului). Aceasta adăpostește și asigură condiții prielnice de hrană și adăpost pentru o gamă diversă de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată dispune de clase de habitate naturale de interes comunitar constituite din păduri de foioase, păduri în tranziție, păduri caducifoliate, luciu de apă, mlaștini, plaje de nisip, dune de coastă, lacuri, turbării, stepe, pajiști naturale uscate, terenuri arabile și culturi cerealiere
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
vestică a satului Poiana, lângă drumul județean (205L) care leagă localitatea Vrâncioaia de Năruja. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") este o suprafață străbătută de apele pârâului Algheanu, cu lapiezuri (microforme reliefale formate în urma acțiunii apei) săpate în roci friabile și în depozite salifere și reprezintă o zonă de un deosebit interes geologic și peisagistic din Vrancea.
Rezervația Algheanu () [Corola-website/Science/328202_a_329531]
-
Adreiașu de Jos de Șindrilari Rezervația naturală cu o suprafață de 95,70 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o arie naturală (cu un deosebit interes geologic, floristic, paleontologic și peisagistic) formată din două corpuri de teren dispuse în dreapta și stânga văii Milcovului, cu abrupturi săpate în calcare, marne, argile, gresii; cu un bogat conținut de faună
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
altitudine medie de 1.800 m. în bazinul superior al râului Ialomița. Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și este o zonă montană (cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi stâncoase, peșteri (Peștera Ursului și Peștera Mică), grohotișuri, pajiști montane și păduri) ce adăpostește o mare varietate de floră specifică extremității estice a Carpaților Meridionali și faună fosilă
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
specifică extremității estice a Carpaților Meridionali și faună fosilă (cochilii de melci și moluște) depozitată în stratele de calcare (din versanții abrupți ai văii Ialomiței) de vârstă bathoniană și calloviană (ce aparțin etajului superior al perioadei geologice a jurasicului). Aria protejată Cheile Tătarului este inclusă în Parcul Natural Bucegi și reprezintă o zonă cu un deosebit interes floristic, faunistic, geologic, speologic și peisagistic din județul Dâmbovița. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristică diversă, cu specii endemice pentru această zonă
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
în grâne neprelucrate, ca și în alte produse alimentare, precum brânza și fructele provenite din vița de vie. Spre deosebire de alte state, Sicilia beneficia de asemenea și de un puternic suport politic și militar, astfel încât negustorii săi erau sprijiniți și chiar protejați. Acest statut a permis un comerț interior în creștere și o piață puternică care a condus la dezvoltarea notabilă a agriculturii. Roger devenise deja unul dintre marii regi ai Europei. La Palermo, Roger atrăgea în jurul său personalități distinse de origini
Roger al II-lea al Siciliei () [Corola-website/Science/328265_a_329594]
-
suprafață de 15,90 hectare și este inclusă în Parcul Natural Bucegi. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o mlaștină oligotrofa aflată în lunca stânga a pârâului Scândurarilor (afluent de stânga al râului Ialomița), ce adăpostește o mare varietate floristica de mușchi și ierburi, specifică turbăriilor. La baza desemnării ariei naturale se află câteva specii floristice
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
pe malul nordic al Dunării. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă zona de confluență a râului Nera cu Dunărea (luciu de apă, bălți, mlaștini, turbării, cu tufărișuri, păpurișuri și stufărișuri) cu floră și faună specifice zonelor umede. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: ape stătătoare oligotrofe
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
dreaptă a drumului național (DN68A) care leagă orașul Făget de localitatea Margina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o suprafață cu fâneațe aflată în zona de contact a Câmpiei (Lugojului) cu Dealurile Lugojului. Aria naturală constituie o zonă de protecție pentru o populație mare de narcise ("Narcissus poeticus"), care vegetează alături de exemplare de stânjenei din specia
Pajiștea cu narcise Bătești () [Corola-website/Science/328382_a_329711]
-
nordică a localității Moșnița Veche, la 12 km. distanță față de municipiul Timișoara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă împădurită cu scop de protecție pentru specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), gârniță ("Quercus frainetto") sau cer ("Quercus cerris").
Pădurea Bistra () [Corola-website/Science/328405_a_329734]
-
publică schița și descrierea. Din păcate această publicitate prematură neurmată de luarea imediată a unor măsuri de protecție și amenajare, au dus la scurtă vreme după descoperire la apariția unei puternice degradări antropice. Declararea cavernei pentru prima dată ca arie protejată s-a făcut în 1971 - pe plan local. Statutul a fost recomfirmat în 1994, fiind recunoscut la nivel național în anul 2000 de "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
în 1971 - pe plan local. Statutul a fost recomfirmat în 1994, fiind recunoscut la nivel național în anul 2000 de "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") Cercetării asupra faunei de chiroptere a peșterii au avut loc în 2004 și în perioada 2007 - 2008.
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
în 1971 la propunerea Muzeului de Științe Naturale Piatra Neamț și Rezervație naturală mixtă în 1994, acest regim fiind reconfirmat prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate").
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
de unghiul dintre DN15 și DN15C. Rezervația naturală cu o suprafață de 10 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și, reprezintă o zonă muntoasă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă alcătuite din conglomerate de marne și gresii, s-au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu un climat subtropical
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
zonal s-a făcut totuși ulterior în 1994, iar la nivel național a fost declarată arie protejată în anul 2000, prin "Legea Nr.5 din 6 martie" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") Custodia rezervației aparține de Consiliul local și Primăria Municipiului Piatra Neamț. Există controverse privind impactul asupra ariei protejate , a proiectelor desfășurate sau în desfășurare pentru amenajarea infrastructurii turistice a dealului Cozla. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
în anul 2000, prin "Legea Nr.5 din 6 martie" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") Custodia rezervației aparține de Consiliul local și Primăria Municipiului Piatra Neamț. Există controverse privind impactul asupra ariei protejate , a proiectelor desfășurate sau în desfășurare pentru amenajarea infrastructurii turistice a dealului Cozla. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cerenegura, Cozla, Pietricica și Agârcia. Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
fost cel al luptătorilor ninja. Aceștia au fost inițial țărani care s-au organizat pentru lupta împotriva samurailor lorzilor locali. În timp, ei au ajuns să fie angajați ca mercenari pentru îndeplinirea unor misiuni precum capturarea inamicilor, infiltrarea în zonele protejate și, de cele mai multe ori, asasinarea adversarilor. Se consideră că au fost organizate clanuri ninja încă din secolul al XIV-lea, dar folosirea lor pe scară largă ca mercenari a înceoput în secolul următor, pentru ca să se încheie pe la mijlocului secolului al
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
pe teritoriul nord-estic al satului Podu Jijiei, lângă drumul județean Sculeni - Bosia. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă (Cotul Bran) pe cursul râului Prut, cu scop de protejare a mai multor specii de pești, în vederea reproduceri și a dezvoltării puietului.
Cotul Bran pe Râul Prut () [Corola-website/Science/327610_a_328939]
-
este o arie naturală protejată ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Mircești. Aria naturală cu o suprafață de 26,30 hectare se află în partea sud-vestică a județului Iași, pe
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
200 m.), în teritoriul nord-estic al satului Mircești, în apropierea drumului județean DJ208R. Zona a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se suprapune sitului de importanță comunitară "Lunca Mircești". Aria naturală reprezintă o zonă acoperită cu pădure mixtă ("șleau de lunca"); ce are în componență specii de stejar ("Quercus robur"), frasin comun ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), velniș
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
este o arie naturală protejată (monument al naturii) de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Cucuteni. Aria naturală cu o suprafață de 3,23 hectare se află în
Punctul fosilifer Băiceni () [Corola-website/Science/327621_a_328950]