26,276 matches
-
în biroul ofițerilor, si încătușat. Cal pune colierul în buzunarul propriei haine. În timpul ce vasul se scunfundă, Roșe îl părăsește pe Cal și pe mama ei, și îl eliberează pe Jack; mama ei reușește să scape cu o barcă de salvare. Pe punte, Cal și Jack o încurajează să facă la fel; Cal îi spune că a aranjat că el și Jack să scape și ei cu o barcă. După ce Roșe se urcă într-una, Cal îi spune lui Jack că
Titanic (film din 1997) () [Corola-website/Science/313501_a_314830]
-
Cal realizează că Roșe are acum colierul la ea, după ce el îi dăduse haină mai devreme. El reușește să scape cu o barcă, după ce salvează un copil pierdut. După câteva obstacole, Jack și Roșe se reîntorc pe punte. Bărcile de salvare au plecat, iar pasagerii mor unul câte unul în timp ce pupă se ridică din apă. Pachebotul se rupe în două, ridicând pupă în aer. Jack și Roșe se scufundă odată cu pachebotul, dar reușesc să iasă la suprafață, și găsesc un panou
Titanic (film din 1997) () [Corola-website/Science/313501_a_314830]
-
a obținut peste 160.000 m² din Playas de Rosarito în Mexic, si a început să construiască un nou studio pe 31 mai 1996. Replică a fost construit la scară largă, dar unele părți au fost create digital. Bărcile de salvare și coșurile de fum au fost micșorate cu 10%. Puntea principala și puntea A au fost platourile pe care s-a lucrat. Sub replică pachebotului există o platformă care să-l clatine în secvențele de dupa ciocnire. Interiorurile "Titanicului" au fost
Titanic (film din 1997) () [Corola-website/Science/313501_a_314830]
-
adâncime constantă dar avea serioase dificultăți de flotabilitate și necesitatea manevrării continue a robinetului de umplere a rezervorului flexibil, la schimbarea adâncimii. În anul 1860, Benoît Rouquayrol a inventat „regulatorul pentru curgerea gazului comprimat“, piesă principală a unui aparat de salvare destinat minerilor. Acestuia i s-a asociat apoi Auguste Denayrouze pentru a transforma acest prim aparat într-un aparat de scufundare submarină. La 14 aprilie 1860, a fost depus un brevet al unui regulator constând dintr-un etaj de detentă
Aparat autonom de respirat sub apă () [Corola-website/Science/313554_a_314883]
-
un gaz biatomic, incolor, inodor și insipid. Are densitatea de 0,08987 g/l. Hidrolocație - Determinare a poziției unor obiecte aflate sub apă cu ajutorul undelor ultrasonore. Hidrolocația se utilizează în domeniul militar, navigația submarină, pescuitul industrial, cercetări oceanologice, operațiuni de salvare etc. Hidroscan - Cameră de fotografiat subacvatică a detaliilor unor instalații aflate sub apă. Hidrosferă - Cheson de construcție specială umplut parțial cu apă ce face parte din ansamblul de chesoane al unui centru hiperbar. Hidrosfera este prevăzută cu instalații de umplere
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
aflat în față permite scafandrului să închidă și să deschidă singur costumul fără dificultate, iar fermoarul amplasat între picioare este întâlnit mai rar numai la anumite costume uscate profesionale. Costumul uscat cu volum variabil, poate servi și drept vestă de salvare, permițând realizarea rapidă a unei flotabilități pozitive. Scufundarea cu costumul uscat cu volum variabil, necesită un antrenament special, îndeosebi în cazul scufundărilor la adâncimi mai mari. Aceasta pentru că, acest tip de costum poate cauza o coborâre necontrolată în cazul pierderii
Costum de scufundare () [Corola-website/Science/313653_a_314982]
-
Vesta de salvare este o componentă principală a echipamentului de scafandru, utilizată atât în scufundările libere, în apnee, cât și în scufundările cu aparat autonom de respirat sub apă. În funcție de tipul constructiv, vesta de salvare poate fi utilizată de către scafandru în următoarele cazuri
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
Vesta de salvare este o componentă principală a echipamentului de scafandru, utilizată atât în scufundările libere, în apnee, cât și în scufundările cu aparat autonom de respirat sub apă. În funcție de tipul constructiv, vesta de salvare poate fi utilizată de către scafandru în următoarele cazuri: Prin umflarea comandată a vestei și prin realizarea unei flotabilități pozitive corespunzătoare. Această manevră, în caz de urgență, poate fi combinată și cu manevra de largare a centurii de lestare; Pentru obținerea
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
plămân fals), atunci când s-a defectat detentorul sau când s-a terminat aerul din buteliile aparatului de respirat, acest din urmă caz fiind posibil numai la vestele ce dispun de butelie proprie cu aer comprimat. După modul constructiv vestele de salvare pot fi: Primele veste folosite de scafandri la începutul anilor 1960, au fost vestele de salvare, utilizate de obicei pe mare în caz de naufragiu. Aceste veste erau echipate cu un mic furtun pentru umflare orală. De asemenea, vesta era
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
de respirat, acest din urmă caz fiind posibil numai la vestele ce dispun de butelie proprie cu aer comprimat. După modul constructiv vestele de salvare pot fi: Primele veste folosite de scafandri la începutul anilor 1960, au fost vestele de salvare, utilizate de obicei pe mare în caz de naufragiu. Aceste veste erau echipate cu un mic furtun pentru umflare orală. De asemenea, vesta era prevăzută și cu un cartuș cu bioxid de carbon utilizat pentru umflare în caz de urgență
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
pentru umflare în caz de urcare de urgență, iar unele veste, model mai nou, sunt echipate cu sisteme de umflare, fie de la butelie proprie, fie de la buteliile aparatului de respirat autonom. La sfârșitul anilor 1960 au apărut primele veste de salvare special concepute atât pentru scufundarea liberă cât și pentru scufundarea cu aer comprimat. Această vestă este mai largă, având o formă tridimensională asemănătoare unei haine. Vesta este prevăzută atât cu un sistem oral de încărcare cât și cu un sistem
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
este mai largă, având o formă tridimensională asemănătoare unei haine. Vesta este prevăzută atât cu un sistem oral de încărcare cât și cu un sistem de umflare de la butelie, manevra fiind realizată prin simpla apăsare a unui buton. Vesta de salvare tip jachetă are încorporată o supapă acționată manual pentru realizarea unei evacuări eficiente a aerului, atunci când se dorește o coborâre rapidă. Această supapă poate fi separată, sau poate fi aceeași cu supapa de suprapresiune. Un alt model de vestă de
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
tip jachetă are încorporată o supapă acționată manual pentru realizarea unei evacuări eficiente a aerului, atunci când se dorește o coborâre rapidă. Această supapă poate fi separată, sau poate fi aceeași cu supapa de suprapresiune. Un alt model de vestă de salvare, special conceput pentru scufundări, ce se caracterizează prin aceea că este în formă de potcoavă și este atașată de back-pack. Prin utilizarea acestui model de vestă se elimină o parte din curelele de prindere caracteristice celorlalte veste și se poate
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
în poziție orizontală. De asemenea, vesta este prevăzută atât cu un sistem de umflare oral cât și cu un sistem de umflare de la butelie. Unele veste de acest tip au un sistem de greutăți integrat în back-pack. Aceste veste de salvare sunt folosite în special la scufundare în peșteri. Funcție de modul în care se poate realiza umflarea ei, vestele de salvare pot fi: Primele două tipuri de veste de salvare pot fi utilizate atât în scufundarea cu aer comprimat, cât și
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
de umflare de la butelie. Unele veste de acest tip au un sistem de greutăți integrat în back-pack. Aceste veste de salvare sunt folosite în special la scufundare în peșteri. Funcție de modul în care se poate realiza umflarea ei, vestele de salvare pot fi: Primele două tipuri de veste de salvare pot fi utilizate atât în scufundarea cu aer comprimat, cât și în scufundare liberă (în apnee). Ultimul tip de vestă poate fi utilizat numai în scufundările autonome cu aparat de respirat
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
au un sistem de greutăți integrat în back-pack. Aceste veste de salvare sunt folosite în special la scufundare în peșteri. Funcție de modul în care se poate realiza umflarea ei, vestele de salvare pot fi: Primele două tipuri de veste de salvare pot fi utilizate atât în scufundarea cu aer comprimat, cât și în scufundare liberă (în apnee). Ultimul tip de vestă poate fi utilizat numai în scufundările autonome cu aparat de respirat. Vestele de salvare sunt confecționate din nylon cauciucat, iar
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
Primele două tipuri de veste de salvare pot fi utilizate atât în scufundarea cu aer comprimat, cât și în scufundare liberă (în apnee). Ultimul tip de vestă poate fi utilizat numai în scufundările autonome cu aparat de respirat. Vestele de salvare sunt confecționate din nylon cauciucat, iar marginile sunt lipite la cald (termosudate) asigurând o bună etanșeitate. Când sunt umflate, vestele de salvare trebuie să distribuie cea mai mare parte a flotabilității către piept și abdomen și mai puțin în jurul și
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
apnee). Ultimul tip de vestă poate fi utilizat numai în scufundările autonome cu aparat de respirat. Vestele de salvare sunt confecționate din nylon cauciucat, iar marginile sunt lipite la cald (termosudate) asigurând o bună etanșeitate. Când sunt umflate, vestele de salvare trebuie să distribuie cea mai mare parte a flotabilității către piept și abdomen și mai puțin în jurul și în spatele gâtului. Vestele de salvare au o culoare vie și sunt prevăzute cu un fluier pentru asigurarea unei mai bune localizări a
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
cauciucat, iar marginile sunt lipite la cald (termosudate) asigurând o bună etanșeitate. Când sunt umflate, vestele de salvare trebuie să distribuie cea mai mare parte a flotabilității către piept și abdomen și mai puțin în jurul și în spatele gâtului. Vestele de salvare au o culoare vie și sunt prevăzute cu un fluier pentru asigurarea unei mai bune localizări a scafandrului ieșit la suprafață de către colegii de echipă. Nu se recomandă efectuarea de scufundări fără vestă de salvare. Utilizarea vestei de salvare se
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
și în spatele gâtului. Vestele de salvare au o culoare vie și sunt prevăzute cu un fluier pentru asigurarea unei mai bune localizări a scafandrului ieșit la suprafață de către colegii de echipă. Nu se recomandă efectuarea de scufundări fără vestă de salvare. Utilizarea vestei de salvare se referă la manevrele specifice de umflare a vestei la suprafață pentru staționare și înotului la suprafața apei, dezumflarea ei pentru atingerea flotabilității nule pentru coborâre sub apă și umflarea din nou a vestei pentru urcare
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
de salvare au o culoare vie și sunt prevăzute cu un fluier pentru asigurarea unei mai bune localizări a scafandrului ieșit la suprafață de către colegii de echipă. Nu se recomandă efectuarea de scufundări fără vestă de salvare. Utilizarea vestei de salvare se referă la manevrele specifice de umflare a vestei la suprafață pentru staționare și înotului la suprafața apei, dezumflarea ei pentru atingerea flotabilității nule pentru coborâre sub apă și umflarea din nou a vestei pentru urcare către suprafață. Pentru umflarea
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
la manevrele specifice de umflare a vestei la suprafață pentru staționare și înotului la suprafața apei, dezumflarea ei pentru atingerea flotabilității nule pentru coborâre sub apă și umflarea din nou a vestei pentru urcare către suprafață. Pentru umflarea vestei de salvare în vederea staționării sau înotului scafandrului la suprafața apei, se utilizează sistemul mecanic de umflare cu aer din butelie. În cazul în care apare o defecțiune la acest sistem sau în cazul scufundărilor libere, vesta poate fi umflată și oral. Această
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
pozitive corespunzătoare. Atunci când scafandrul se relaxează sau înoată la suprafața apei cu vesta umflată, este mai comod ca aceasta să se facă în poziție orizontală, cu fața în jos. Aceasta pentru că în această poziție, corpul se sprijină pe vesta de salvare ce menține plămânii deasupra nivelului liber al apei, reducându-se astfel presiunea în jurul plămânilor și prin aceasta ușurându-se în mod considerabil respirația. Dezumflarea vestei de salvare în vederea coborârii sau compensării unei creșteri de flotabilitate se realizează prin eliminarea de
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
în jos. Aceasta pentru că în această poziție, corpul se sprijină pe vesta de salvare ce menține plămânii deasupra nivelului liber al apei, reducându-se astfel presiunea în jurul plămânilor și prin aceasta ușurându-se în mod considerabil respirația. Dezumflarea vestei de salvare în vederea coborârii sau compensării unei creșteri de flotabilitate se realizează prin eliminarea de aer, manevra depinzând de tipul constructiv al vestei. La vestele de salvare care nu sunt prevăzute cu supapă de evacuare, eliminarea aerului se face prin intermediul furtunului de
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
presiunea în jurul plămânilor și prin aceasta ușurându-se în mod considerabil respirația. Dezumflarea vestei de salvare în vederea coborârii sau compensării unei creșteri de flotabilitate se realizează prin eliminarea de aer, manevra depinzând de tipul constructiv al vestei. La vestele de salvare care nu sunt prevăzute cu supapă de evacuare, eliminarea aerului se face prin intermediul furtunului de umflare care se ține în poziție verticală deasupra vestei, apăsându-se butonul de dezumflare. La vestele care au supapă de evacuare a aerului, se trage
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]