26,366 matches
-
au repezit acolo. S-a tras un foc de armă, bineînțeles nu asupra lor, că nu aveau cum să fugă, să evadeze, dar pentru ca "să vă băgăm noi în minte că nu e voie să ieși din rând!" Ei au apucat fiecare câte un cocean de varză de sub râtul porcilor și au început să rupă din el! Uitați-vă, acesta este un aspect al foamei. Sau un alt aspect al foamei, când o foarte mare personalitate a culturii române, fost preot
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care a stat la Salcia, Țuțu Spiru. A ajuns la Salcia prin 1960, a făcut și el doi ani la Institutul Agronomic. D. B.: Țuțu? N-a fost cumva la Pâncești sau la Cuci? C. I.: Nu, nu! Că n-a apucat să lucreze, n-a absolvit facultatea. A fost arestat în anul II de facultate și apoi nu i-au mai dat voie să-și continue studiile. D. B.: Știu de el, cred că am auzit de el..., era un băiat frumos
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
insectele astea. L-au înțepat de a început să-i curgă sânge. Speriat sau poate de durere, calul s-a cabrat, s-a ridicat pe picioarele din spate, iar cu cele din față a căzut în coșul căruții. Farcaș a apucat automatul și a început să-l lovească în cap, pe unde apuca, ca să se retragă calul din coșul căruții. Și nu avea piedica pusă la automat. Enache mi-a explicat, că ăsta-i mai deștept decât mine, eu nu mi-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Speriat sau poate de durere, calul s-a cabrat, s-a ridicat pe picioarele din spate, iar cu cele din față a căzut în coșul căruții. Farcaș a apucat automatul și a început să-l lovească în cap, pe unde apuca, ca să se retragă calul din coșul căruții. Și nu avea piedica pusă la automat. Enache mi-a explicat, că ăsta-i mai deștept decât mine, eu nu mi-am dat seama! C. I.: Păi, erați cu coasele. Cred că avea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Domnule, muream de foame! Eram în stare de orice, ne îmbolnăveam. Nu se vorbea sub nicio formă, nimeni nu avea voie să vorbească în celulă despre prăjituri, despre orice ținea de mâncare, că ne îmbolnăveam. Era o crimă să te apuci să vorbești în celulă de mâncăruri. Era o foame intrată în reflex. Sau arpacașul acela..., dacă după atâția ani soția încă îmi face arpacaș! Eu vă spun sincer că, după ce am ieșit de la închisoare, m-am jurat că am să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
prieteni și colegi: "Auzi, mi-a dat telefon directorul V. A. și mi-a reproșat că te-am primit aici și te cheamă la el". Și eu când m-am dus la el eram așa de supărat, că m-am apucat de plâns. Și am luat-o și pe nevastă-mea și m-am dus la el la trustul Gostat, la ieșire din Bucium. Te adresai cu "tovarășe director", "să trăiți", "sărut mâinile", cam așa era pe vremea aceea. Și el
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
curiozitate a timpurilor vechi, spune Ghibănescu. Domnul când pleca la război nu avea nevoie să cheltuiască cu armamentul, boierii veneau echipați gata cu curtenii lor; asta era armata călăreață. Alături de curteni era țărănimea care venea cu ghioaga nestrunjită, cu ce apuca. Ea alcătuia pedestrimea. Și țăranii își aduceau de acasă și de ale gurii: brânză și făină în glugă și traistă. Ca să ademenească însă mai multă lume, voievozii buciumau să se strângă și armata în dobândă, adică pe pradă: ce a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
afla că au tăiat pădure, sau au săpat de au făcut iaz pe locul altuia, și mai apoi de-l va fi lucrat sau îl va fi semănat, dăm învățătură ca să nu ia nimică dintr-acea roadă"... „De se va apuca neștine de un loz străin părăsit, să fie spinos și plin de pădure, de vreme ce se va afla că este altui lucrător, pentru truda ce va fi pusă acolo de-l va fi curățit, trei ani să se hrănească cu roada
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făcuse și le bătuse în târg. A căutat Radu Vodă la boieri și le-a zis: „au nu v-am spus că acest om de boierie nu iaste? Iară către dânsul a zis: „eu, măre, încă pe boierie n-am apucat a-ți zicere". Și au și zis Armașului: „ia-i gârbaciul, și a pus de i-a dat 300 de trege". Așa judeca Radu Vodă pe vătavii săi de aprozi, încheia cronicarul. f) Văduvele și nevolnicii erau scutiți de bir
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lup, albă, ar fi fost de vulpe albă. Pentru acel sfârșit, aga și hatmanul îndată au împănat tot orașul cu arnăuți înarmați ca să caute toți basarabenii veniți acolo, ca să vază nu cumva se va descoperi că și ei s-au apucat a primi împărtășire la bunturile ce se urzise în Moldavia, precum cu câteva zile mai înainte se primise înștiințare că au făcut neastâmpărații leși în Podolia și în alte locuri. Aceasta a fost pricina vizitarisirii Dumnealui hatman" (Constantin Botez, Adrian
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca să-și poată plăti cheltuielile pe care le făcuse la Țarigrad cu ocazia căpătării domniei. În cartea lui Constantin Mavrocordat din 1742, de întărire a dreptului Episcopiei de a-și stăpâni moșiile se zicea: „și oamenii pe care i-au apucat banii steagului pe moșiile Episcopiei să nu fie volnici nici unul a se clinti din loc". adică să rămână locului și să-și plătească banii datorați steagului domnesc. Mucarelul. Domnul Cantemir, în Descrierea Moldovei, spune că mucarelul era taxa pentru înnoirea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
el membru onorariu al Academiei Române la 7 iunie 1919). Mă simt oarecum îndreptățit s-o fac, de vreme ce în cei 4 ani din urmă am putut să constat râvna cea din cale afară de mare cu care acest vrednic bărbat s-a apucat de studiul limbii române. Și apoi lui nu i s-a părut de ajuns s-o stăpânească așa după cum se întrebuințează în vorbirea de toate zilele, nu, ci dorința lui cea mai fierbinte era chiar de la început să pătrundă cât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin satele lor, „oameni care să asculte de Episcopie care din ce treaptă sau breaslă ar fi cel ce locuiește pe acele moșii". Episcopul avea dreptul să ia „dejma din toate", după vechiul obicei, iar oamenii pe care i-a apucat „banii steagului" pe acele moșii, nu aveau voie a se strămuta. Importantă de relatat este Adunarea domnească a Domnului Grigore Ghica din 1748 unde s-a discutat și s-a stabilit așezământul pentru școlile din Moldova și la care au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ocupându-se de această problemă, Episcopul Melchisedec crede că astfel de școli, pe la episcopii, au fost și în timpurile mai vechi, „chiar și pe la sate". Altfel nu puteau fi înzestrate localitățile „cu preoți buni și cu cântăreți". Chiar sfinția sa a apucat astfel de școli, făcute și întreținute „cu cheltuiala boierilor proprietari". „Eu însumi, după ce am ieșit din seminar la 1841, am fost învățător la o școală sătească boierească, la Șerbești, în ținutul Neamțului. Proprietarul Iancu Cantacuzin zidise niște încăperi foarte bune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de a părăsi localitatea, domnul Grigore Ghica, la 14 iulie 1765, face așezământul care îi leagă de un anumit loc și dă poruncă către locuitorii Fălciului în sensul opririi strămutării lor de la un sat la altul: „...fiișticari unde l-au apucat așezarea, acolo să rămână statornic"., iar încălcătorii poruncii „legați" să fie dați „înapoi la satul de unde au fugit". 14 iulie 1675, scris pe hrisovul domnesc, are și altă însemnătate. De la această dată actele oficiale se notau cu data nașterii lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să-i colegem, în sfârșit cu trăsurile noastre să-i aducem la d-lui desfăcați gata, să-i punem în coșeriul d-sale, și în ce ceas ne va porunci d-lui îndată să avem a veni și a ne apuca de prășit dupre cum mai sus glăsuește, iar când n-am fi noi următori de a plini dupre cum mai sus arătăm, atunce ori ce fel de păgubire s-ar pricinui din pricina noastă, să avem a răspunde noi. Cât și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
noastră Capitală, nu s-a pus pe lucru spre a ne da un roman special al isprăvilor lui Gavril Buzatu. Din datele necontestate ce se cunosc, tipul de care vorbim a fost un țigan fugit de la robie, ce s-a apucat de hoțit și de ucis la drumul mare, comițând nenumărate jafuri și crime, atât singur cât și în unire cu alți semeni, mai ales împreună cu banda de hoți a lui Ion Chetrariu, până ce slabele potere de care dispunea poliția moldovenească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu-i umple de glod, căci ploase în noaptea precedentă. Ei se țineau la braț și mergeau veseli ca la paradă, salutând pe cunoscuți în dreapta și în stânga. Ajunși la locul supliciului, frații se îmbrățișară, zicându-și un trist adio, apoi apucară unul spre o furcă, altul spre cealaltă. Întâi cel mai mic, apoi celălalt, își plătiră îngrozitorul tribut ce-l datorau societății, în mijlocul căreia făptuiseră păcatele lor. Peste câteva zile Gavril fu trimes la Dorohoi, ca să spânzure și pe mama vitregă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
informat privighetorul de ocol, iar când în sat intrau și mânau oameni fără răvașe ori săvârșeau fapte alături cu legea, trebuia să pună potera, în funcțiune, să informeze vorniceii din satele vecine, dar și privighetorul, indicând drumul pe unde a apucat răufăcătorul, pentru a fi prins și pedepsit. Dintr-o carte domnească din 4 decembrie 1840 adresată tuturor vorniceilor satelor din Moldova, publicată în Buletinul Oficial din 8 decembrie 1840, se arăta că vorniceii sunt aleși de „grămada satului" dintre cei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Tocilescu se ajunge la concluzia constituirii unei comisii care să studieze manuscriptele rămase de la Al. PapadopolCalimach, cu raport adus la Academie (op. cit., p. 49-50). După mulți ani, Lascarov-Moldovanu își amintea, din copilăria lui tecuceană de Alexandru Papadopol-Calimach: „Eu însumi am apucat pe blajinul și cărturarul boier Papadopol- Calimach, urmaș de domn și membru al Academiei Române, un bătrânel scurt, cu cioc Napoleon III, cu privire nespus de blândă și cu o viață retrasă, în casa lui cu plopi la poartă, de lângă gimnaziu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din popor, ieșiți din școlile superioare. Aceasta era grija cea mare". Admirator al lui Cuza, într-o conferință monografie asupra lui Cuza Vodă, făcându-și parcă o autobiografie, după cum aprecia Rodion în Opinia (6 septembrie 1913), Petru Rășcanu spunea: „Am apucat vremile când pentru o greșeală cât de mică se trăgeau scriitorului 25 de bice la scara boierească; am văzut cu ochii cum țăranii erau bătuți cu harapnicul de către surugiii boierești pentru că nu putuseră da în lături la timp înaintea butcei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
slujitori, condamnat de a primi bice la principalele colțuri ale orașului; am văzut tainița de sub pământ unde se țineau arestații în prevenție, lungiți pe pământ, cu un picior petrecut într-un inel de fier bătut cu butucul cel gros. Am apucat și invazia rusă din 1853 și pe cea austriacă în 1854 și în mintea mea de copil au rămas neșterse amintirile acelorași timpuri de durere. Și - timpuri mai senine începând a se arăta - am asistat la deschiderea Divanului Ad-hoc și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mă trăsnească trăirile Zen, îmi dau seama că am nevoie de bani. Am chef să fac o grămadă de chestii mărețe, captez tot felul de vibrații înalte, mă conectez la rețeaua geniilor și tot așa. Dar cum dau să mă apuc de făcut lucrurile fantasmagorice de care vorbeam, mă trezesc că iar pipăi cardul magnetic ca pe lampa lui Alladin. Azi însă pe duh îl doare-n cot de creditul meu insuficient și se lasă iar pe spate la fumat o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Și pentru asta primesc bani și acces lejer la facilități de tot felul. Te poți însă deprima din două motive: ori trăiești teroarea opțiunii, ori tragedia rateului relației cu colegul blond de la seminarul de filosofie. Altfel, ai chef să te apuci de capoeira, ai curs de capoeira. Îți vine să te revolți împotriva societății de consum, a globalizării și să protestezi împotriva întâlnirii de vârf a reprezentanților statelor G8? Ai la dispoziție autobuze pentru a te afișa la protestul a 100
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Solo voi con mi pena, și gata cu viața de student clandestin. Înapoi la sapă. Sistemul și cardul mă așteaptă, cu brațele magnetice larg deschise pentru produs pe banda rulantă a capitalismului și globalizării. Glumeam. Pfiu, cred că iară mă apuc de citit pe ascuns povești motivaționale și de făcut mătănii ecologiste. Așa că, după un tur de mixuri auditive „German base“ prin Köln, bag terapie de resetare și revin la chipul smerit pentru coma de acasă. Pentru drum însă, o sugestie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]