25,868 matches
-
adică obligativitatea față de destinatari și cele care nu interesează decât eficacitatea ei. El atrăgea atenția că sancțiunea pentru nesocotirea celor din urmă principii este eșecul legii, care va fi o lege rea pentru ordinea juridică și socotea că o lege rea este aceea care nu îndeplinește "condițiile" de tehnică constructivă a dreptului. O altă constatare a autorului menționat, interesând în prezent sociologia legislativă, este următoarea: Regula de drept ireproșabilă în sine, din punct de vedere tehnic se lovește de rezistența ascunsă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
greșit, afirmau unii autori, să se dea o atât de mare importanță terorismului, a-l considera chiar un fenomen grav. Aceste exagerări sunt datorate mijloacelor de informare. Fără comunicare nu ar exista terorism. Terorismul nu este altceva decat un lucru rău, ceva dăunător pentru prezent. Actul terorist, în sine și pentru sine, este egal cu zero, publicitatea este totul. Faptul de a fi în întregime axat pe impresia produsă și pe efectul obținut face din terorism o formă eminamente dramatică, teatrală
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că în țară se pune acum un accent deosebit pe latura calitativă, intensivă, ținând seama mai mult de legile economice, rentabilitate, eficiență și autogestiune. Nu am omis să amintesc despre tema zilei modernizarea / "sistematizarea" localităților și implicațiile ei, bune sau rele. Spre surprinderea evidentă a unor interlocutori, m-am referit și la insuccese, dificultăți și greutăți. Poate chiar prea multe, pentru unele urechi. Pe această notă, am încheiat expunerea liminară, pregătind terenul pentru întrebările și comentariile care au urmat, conform procedurii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
referitoare la arestări, ar vota pentru, dar când este vorba de genocid cultural nu poate fi împotriva României. Din păcate, realitatea din România se vede ca soarele prin ceața Londrei. Deputatul E. Pimenta consideră că România are o imagine foarte rea, aceasta fiind o percepție politică. El nu poate fi de acord să se aplice sancțiuni economice României. Propune ca România să răspundă oficial, invitând reprezentanți ai Comisiei Politice sau ai celei Economice (grupuri, nu deputați individuali) să facă o vizită
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
automat după executarea unei fracțiuni din pedeapsă, fără a se face vreo evaluare asupra comportamentului deținutului în penitenciar. Liberarea condamnatului poate fi refuzată numai în cazuri excepționale (în caz de tulburări psihice de comportament sau în cazul unei conduite extrem de rea pe durata executării pedepsei). După ieșirea din penitenciar, condamnatului nu i se impune nici o condiție de conduită, iar săvârșirea unei noi infracțiuni nu are ca efect revocarea liberării. Un sistem asemănător a fost introdus în Statele Unite ale Americii după 1975
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
capcanelor și fund]turilor ce au oprit înaintarea altora. Așadar, cel mai bun mod de folosire al acestei c]rți începe cu studierea cuprinsului, un fel de harț] a volumului ce ofer] note explicative acolo unde hartă ar putea p]rea neclar] pentru cei inc] nefamiliarizați cu teritoriul. Apoi, în funcție de interesul fiec]ruia, puteti s] începeți cu începutul și s] str]bateți drumul pan] la cap]ț sau puteți alege s] citiți anumite eseuri cu subiecte care v] intereseaz] în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este destul de recent; curentul este descris aici de c]tre creatorul și cel mai important reprezentant al s]u. Morală și dezvoltarea psihologic] LAURENCE THOMAS Ne dezvolt]m oare moral, așa cum ne dezvolt]m și psihologic? Aceast] întrebare poate p]rea c] nu are leg]tur] cu natura eticii. Dar r]spunsul pe care il d]m este relevant pentru dezbaterile principale asupra naturii eticii. Dac] ființele umane parcurg în general etape de dezvoltare morale care corespund dezvolt]rii lor psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]toare ce decurg din aceast] abordare vor deveni mai clare pe parcurs. iii. Argumente morale și argumente faptice Ni s-ar putea cere s] accept]m individualismul extrem pe baze pur științifice, ca pe o descoperire autentic]. Ar ap]rea, astfel, ca o informație despre cum au ap]rut, de fapt, oamenii. Ast]zi, acest argument are la bâz] în mod obișnuit ideea de evoluție a tuturor speciilor prin „supraviețuirea celui mai puternic” în competiția acerb] dintre indivizi. Se consider
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eticii). Acestea fiind spuse, relația dintre motivele sociale firești și moral] ar fi cam aceeași cu cea dintre curiozitatea fireasc] și științ] sau admirația fireasc] și art]. Atașamentele naturale nu creeaz] prin ele însele reguli - de fapt, s-ar p]rea c], într-o stare ideal], ar face regulile inutile. Dar, în starea noastr] real], imperfect], aceste atașamente într] adesea în conflict unele cu altele sau cu alte motive puternice și importante. La animalele neumane, aceste conflicte pot fi reglate simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest lucru, ci și la un nivel mai profund, pentru a evita alunecarea individului în st]ri de confuzie conflictual] și neajutorat]. Într-un anumit sens, aceasta este „originea eticii”, iar c]utarea noastr] a luat sfârșit. Ar putea p]rea totuși confuz ce fel de priorit]ți trebuie s] exprime aceste reguli. Avea dreptate Darwin s] spere c], în general, ele favorizeaz] afecțiunile sociale și valideaz] Regulă de Aur? Sau este aceasta doar o prejudecat] cultural]? Ar putea fi g
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
b]rbatului îi lipsea fostul s]u prieten. O diplomație subtil] a revelat dorința cuplului de a se reîntoarce și de a încerca un aranjament f]r] precedent de tipul ménage à trois. Poliandria era o practic] total necunoscut]; p]rea a fi adulter, dar era, din moment ce era acceptat] tacit de toate p]rțile implicate? Soluția a fost acceptat] tacit de toat] lumea, nu a fost considerat] adulter, iar grupul, cuplul și soțul p]r]sit au tr]it mai fericiți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bazate pe respect și cât și cât afectuoase între soț și soție sau între p]rinți și copii. Hoarda Ik pare s] dispun] de „cunoaștere etic]”, de vreme ce oamenii sunt destul de conștienți de consecințele d]un]toare pentru alții ale faptelor rele. Totuși, ei aleg s] acționeze, f]r] s] le pese de consecințele acțiunii lor asupra altuia. Înseamn] această c] nu au moral]? Cartea The Mountain People ar putea fi și o alegorie a comportamentului șoferului contemporan; la volan, m] comport
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al Memphisului, a dat viat] ființelor prin cuvântul s]u, toate creaturile au devenit manifestarea divinului. Toate acestea, inclusiv ceilalți zei, erau proiecții ale lui Ptah. Astfel, egiptenii își imaginau c] toate creaturile lumii l]udau soarele care r]s]rea în fiecare zi, la fel cum f]cea fiecare egiptean în parte. Mai mult, unii zei luau chip de animal. De exemplu, Thoth putea fi babuin sau ibis, animalul sacru al zeiței Bast era pisică, Tauret era zeița-hipopotam, Sebek era
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legii mesopotamiene, aceasta a oferit credincioșilor s]i o identitate ca popor ales, legat de zeitatea să printr-o relație caracterizat] prin angajament solemn și legalitate (Deut. 14.2). Chiar și dup] secolul al VI-lea î.Hr., cănd Iahve ap]rea că un zeu universal, nu doar local, evreii au reținut un particularism în expresia universalist] (Isaia 40-55). Semnul înțelegerii solemne, circumcizia, era destinat exclusiv b]rbaților, iar necircumcizia sau orice încercare de a ascunde semnul era echivalent] cu abandonarea angajamentului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înceteaz] o activitate care produce r]ul sau efectele acestuia, astfel încât ordinea suprem] s] nu fie perturbat]. Se poate încerca prevenirea sau dep]șirea efectelor nedorite ale anumitor acțiuni. O acțiune este bun] dac] se conformeaz] principiului general, si este rea atunci cand contravine acestuia, și devine anrita (dezordine) (Rigveda 10.87.11). Având în vedere c] a face ceea ce este bine protejeaz] binele întregului qua rita (ordinea efectiv]), se presupune c] este mai mult sau mai putin obligatoriu s] se întreprind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sigur împotriva eudemonismului. Adepții eticii Jaina pot opta pentru aceast] practic] și în cazul unor boli rare sau în faz] terminal]. Totuși, o precizare important] trebuie ad]ugat] celor de mai sus. În timp ce ahimsa sau nev]ț]marea poate p]rea a fi practicat] din motive altruiste, interdicțiile formulate implic] și evitarea autov]ț]m]rii, ce ar putea rezulta din orice tip de acțiune, nu doar din cele care ar conduce la suferință altora. Prin urmare, dac] o persoan] minte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o tr]s]tur] de caracter. Se consider] c] aceast] dimensiune psihologic] se extinde de-a lungul mai multor vieți, fiind transmis] de la un ciclu existențial la altul. Mai exist] și un alt aspect privitor la consecințele faptelor bune sau rele. Legea cauzalit]ții etice afirm] c] o persoan] realizeaz] acte de caritate în speranța obținerii unei recompense sau a unor avantaje într-o viat] viitoare; cel care fur] sau comite fapte reprobabile va fi pedepsit prin s]r]cie. S
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru faptă s]vârșit] sunt concepte care nu se încadreaz] în analiza budist] a f]r]delegii. De fapt este chiar dificil de g]sit un echivalent în dialectul pali pentru noțiuni precum vină, în contextul s]vârșirii unei fapte rele. În general, f]r]delegea este definit] că fapt] nes]buit], imoral], sau ca profanare. De fapt, neliniștea, îngrijorarea și temerile privind r]ul s]vârșit sunt considerate ca fiind obstacole în calea unei vieți morale. Astfel, desi conceptele de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-un sens diferit celui prezent în concepția etic] occidental]. În opinia lui Buddha, un „fapt” poate fi perceput atât pe calea simțurilor noastre obișnuite, cât și prin intermediul percepției extrasenzoriale. S] lu]m drept exemplu afirmația: „Uciderea este o fapt] rea”. Uciderea este considerat] ca fiind un fapt negativ sau greșit din mai multe motive: 1) Geneză acestei acțiuni este direct asociat] sentimentului de ur], uneori l]comiei sau poate avea o origine de natur] cognitiv], si anume, gândirea greșit]; 2
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestui aspect, compar]m abordarea evreiasc] legat] de imitarea lui Dumnezeu cu alte dou], cea a lui Platon, respectiv cea creștin]. În Theaetetus (Peaton, 1953, p. 176), Socrate spune: „Ar trebui s] ne în]lt]m dinspre p]mânt înspre Răi cât de repede putem: prin aceast] în]lțare, ne asem]nam lui Dumnezeu, în m]sura în care acest lucru este posibil; iar asem]narea cu Dumnezeu implic] sfințenia, dreptatea și înțelepciunea”. Departe de a îndemna la în]lțarea de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bâz] pentru gândirea juridic] - obligațiile presupuneau capacitatea de a le duce la îndeplinire - binele și r]ul trebuiau determinate pe baza dovezilor textuale, a tradiției coranice și, prin extensie, a celei profetice. În concluzie, acțiunile și obligațiile erau bune și rele deoarece porunca divin] le definea ca atare. În leg]tur] cu libertatea omului de a întreprinde acțiuni, poziția Mu’tazila a fost comb]țuț], pe de o parte, printr-o noțiune de „dobândire”. Se susținea c] puterea uman] de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neoplatoniene, precum și perspective filosofice și morale Shi’a Ismaili și Twelver Shi’a. Perspectivele Twelver Shi’a sunt întitulate astfel datorit] credinței lor c] cel de-al doisprezecelea din linia imamilor recunoscuți s-a retras din lume, pentru a reap]rea fizic doar la sfarsitul timpului cu scopul de a reinstaura adev]rata dreptate. În timpul absenței sale, comunitatea este condus] de înțelepți preg]titi, numiți mujtahizi, care au interpretat pentru credincioși binele și r]ul din toate aspectele vieții personale și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al unei entit]ți mai complexe (întreaga ființ] uman]) care are nevoi și funcții mai complexe. În acest caz, arete semnific] ceva destul de diferit de „virtute”; dac] ne decidem s] îl traducem în acest fel. Concluzia lui Aristotel va p]rea stranie - și nu exist] nici o indicație clar] dac] el se gândește la el atunci cand aplic] termenul sub o form] radical]. Ne putem face o idee despre adev]râtul sens al termenului arete dac] analiz]m tipul argumetului pe care Platon
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] cet]țeanul avea un putenic simt al valorii sale și al competiției cu ceilalți. În absență oric]rei noțiuni care s] sugereze un imperativ moral, al unui „trebuie” (oricât de vag) care poart] cu sine pecetea autorit]ții, ap]rea des întrebarea: De ce o persoan] trebuie s] își onoreze acele obligații care par a fi invers proporționale cu distanță de cas]? (Aceeași atitudine poate s] apar] și în alte societ]ți; în Marea Britanie sau în SUA ale zilelor noastre, politicienii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel de-al doilea aspect, standardul este, dup] cum este precizat, conformitatea cu voință divin]. În primul caz, Abélard insist] c], în esență lor, acțiunile sunt neutre. Mai mult, el susține c] dorințele sau inclinațiile sunt asemenea: nici bune, nici rele. Obiectul evalu]rii morale este intenția agentului. Viciul nu este altceva decât consimt]mântul conștient de a p]c]tui, adic] de a acționa conștient de neascultarea poruncilor lui Dumnezeu. Dup] cum scrie el: „Defectul este, atunci când suntem... înclinați s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]