256,150 matches
-
atât substanță cât și radiație. Delimitarea conceptuală a unui "sistem" de "lumea înconjurătoare" nu exclude, ci în general presupune, "interacțiunea" acestor două elemente; în cazul termodinamicii, această interacțiune se manifestă sub forma de fenomene "termice" și "mecanice". Calitativ, se numește stare a unui sistem (la un moment dat) totalitatea proprietăților lui (la acel moment). Pentru precizarea cantitativă a acestei noțiuni se recurge la valorile pe care le au diferite "mărimi fizice" în starea respectivă. Între mărimile care exprimă proprietăți ale unui
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
de fenomene "termice" și "mecanice". Calitativ, se numește stare a unui sistem (la un moment dat) totalitatea proprietăților lui (la acel moment). Pentru precizarea cantitativă a acestei noțiuni se recurge la valorile pe care le au diferite "mărimi fizice" în starea respectivă. Între mărimile care exprimă proprietăți ale unui sistem există relații cantitative bine determinate; există însă un număr limitat de mărimi fizice "independente" care caracterizează "complet" starea sa, alte proprietăți ale sistemului putând fi derivate din acestea. Alegerea mărimilor care
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
noțiuni se recurge la valorile pe care le au diferite "mărimi fizice" în starea respectivă. Între mărimile care exprimă proprietăți ale unui sistem există relații cantitative bine determinate; există însă un număr limitat de mărimi fizice "independente" care caracterizează "complet" starea sa, alte proprietăți ale sistemului putând fi derivate din acestea. Alegerea mărimilor care să servească drept "variabile independente" este un pas preliminar necesar în studiul oricărui sistem. O stare în care proprietățile sistemului (termodinamic) nu variază în timp se numește
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
însă un număr limitat de mărimi fizice "independente" care caracterizează "complet" starea sa, alte proprietăți ale sistemului putând fi derivate din acestea. Alegerea mărimilor care să servească drept "variabile independente" este un pas preliminar necesar în studiul oricărui sistem. O stare în care proprietățile sistemului (termodinamic) nu variază în timp se numește stare de echilibru (termodinamic). Pentru ca un sistem să se afle în "echilibru termodinamic" este necesar (dar în general nu și suficient) ca lumea înconjurătoare cu care se află în
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
sa, alte proprietăți ale sistemului putând fi derivate din acestea. Alegerea mărimilor care să servească drept "variabile independente" este un pas preliminar necesar în studiul oricărui sistem. O stare în care proprietățile sistemului (termodinamic) nu variază în timp se numește stare de echilibru (termodinamic). Pentru ca un sistem să se afle în "echilibru termodinamic" este necesar (dar în general nu și suficient) ca lumea înconjurătoare cu care se află în contact să ofere condiții neschimbate în timp. Următoarea constatare, de natură experimentală
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
necesar (dar în general nu și suficient) ca lumea înconjurătoare cu care se află în contact să ofere condiții neschimbate în timp. Următoarea constatare, de natură experimentală, este numită uneori "principiul zero al termodinamicii:" Se numește transformare orice schimbare a stării unui sistem. Un interes teoretic deosebit îl prezintă transformările care conduc de la o "stare inițială" de echilibru la o "stare finală" de echilibru, trecând printr-o înșiruire continuă de "stări intermediare" de echilibru. Întrucât orice schimbare de stare se petrece
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
în contact să ofere condiții neschimbate în timp. Următoarea constatare, de natură experimentală, este numită uneori "principiul zero al termodinamicii:" Se numește transformare orice schimbare a stării unui sistem. Un interes teoretic deosebit îl prezintă transformările care conduc de la o "stare inițială" de echilibru la o "stare finală" de echilibru, trecând printr-o înșiruire continuă de "stări intermediare" de echilibru. Întrucât orice schimbare de stare se petrece într-un timp finit, astfel de transformări nu pot fi realizate, riguros, în realitate
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
în timp. Următoarea constatare, de natură experimentală, este numită uneori "principiul zero al termodinamicii:" Se numește transformare orice schimbare a stării unui sistem. Un interes teoretic deosebit îl prezintă transformările care conduc de la o "stare inițială" de echilibru la o "stare finală" de echilibru, trecând printr-o înșiruire continuă de "stări intermediare" de echilibru. Întrucât orice schimbare de stare se petrece într-un timp finit, astfel de transformări nu pot fi realizate, riguros, în realitate. Dar, conform principiului zero al termodinamicii
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
principiul zero al termodinamicii:" Se numește transformare orice schimbare a stării unui sistem. Un interes teoretic deosebit îl prezintă transformările care conduc de la o "stare inițială" de echilibru la o "stare finală" de echilibru, trecând printr-o înșiruire continuă de "stări intermediare" de echilibru. Întrucât orice schimbare de stare se petrece într-un timp finit, astfel de transformări nu pot fi realizate, riguros, în realitate. Dar, conform principiului zero al termodinamicii, dacă transformarea se produce suficient de lent, ea se poate
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
schimbare a stării unui sistem. Un interes teoretic deosebit îl prezintă transformările care conduc de la o "stare inițială" de echilibru la o "stare finală" de echilibru, trecând printr-o înșiruire continuă de "stări intermediare" de echilibru. Întrucât orice schimbare de stare se petrece într-un timp finit, astfel de transformări nu pot fi realizate, riguros, în realitate. Dar, conform principiului zero al termodinamicii, dacă transformarea se produce suficient de lent, ea se poate apropia oricât de mult de acest model ideal
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
Dar, conform principiului zero al termodinamicii, dacă transformarea se produce suficient de lent, ea se poate apropia oricât de mult de acest model ideal. Astfel de transformări se numesc "cvasistatice", pentru a indica faptul că ele sunt o înșiruire de stări de echilibru; dacă este posibilă transformarea în care aceeași înșiruire de stări să fie parcursă în sens invers ele se numesc "reversibile". O transformare se numește "ciclică" dacă starea finală coincide cu starea inițială. O stare de echilibru "mecanic" a
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
lent, ea se poate apropia oricât de mult de acest model ideal. Astfel de transformări se numesc "cvasistatice", pentru a indica faptul că ele sunt o înșiruire de stări de echilibru; dacă este posibilă transformarea în care aceeași înșiruire de stări să fie parcursă în sens invers ele se numesc "reversibile". O transformare se numește "ciclică" dacă starea finală coincide cu starea inițială. O stare de echilibru "mecanic" a unui sistem cu formula 1 grade de libertate este caracterizată complet de valorile
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
cvasistatice", pentru a indica faptul că ele sunt o înșiruire de stări de echilibru; dacă este posibilă transformarea în care aceeași înșiruire de stări să fie parcursă în sens invers ele se numesc "reversibile". O transformare se numește "ciclică" dacă starea finală coincide cu starea inițială. O stare de echilibru "mecanic" a unui sistem cu formula 1 grade de libertate este caracterizată complet de valorile pe care le au "variabilele de poziție" "variabilele de forță" corespunzătoare fiind funcții cunoscute de precedentele: O
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
faptul că ele sunt o înșiruire de stări de echilibru; dacă este posibilă transformarea în care aceeași înșiruire de stări să fie parcursă în sens invers ele se numesc "reversibile". O transformare se numește "ciclică" dacă starea finală coincide cu starea inițială. O stare de echilibru "mecanic" a unui sistem cu formula 1 grade de libertate este caracterizată complet de valorile pe care le au "variabilele de poziție" "variabilele de forță" corespunzătoare fiind funcții cunoscute de precedentele: O transformare în care configurația
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
sunt o înșiruire de stări de echilibru; dacă este posibilă transformarea în care aceeași înșiruire de stări să fie parcursă în sens invers ele se numesc "reversibile". O transformare se numește "ciclică" dacă starea finală coincide cu starea inițială. O stare de echilibru "mecanic" a unui sistem cu formula 1 grade de libertate este caracterizată complet de valorile pe care le au "variabilele de poziție" "variabilele de forță" corespunzătoare fiind funcții cunoscute de precedentele: O transformare în care configurația sistemului este modificată
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
precedentele: O transformare în care configurația sistemului este modificată sub acțiunea forțelor are loc cu producere de lucru mecanic. Lucrul mecanic elementar efectuat de aceste forțe pentru modificări infinitezimale ale pozițiilor este Lucrul mecanic produs într-o transformare finită de la starea inițială formula 10 la starea finală formula 11 trecând prin stări intermediare înșiruite de-a lungul curbei continue formula 12 în spațiul variabilelor de poziție formula 13 este unde integrala curbilinie este calculată urmând curba formula 12 în sensul de la formula 17 spre formula 18 Relația de
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
care configurația sistemului este modificată sub acțiunea forțelor are loc cu producere de lucru mecanic. Lucrul mecanic elementar efectuat de aceste forțe pentru modificări infinitezimale ale pozițiilor este Lucrul mecanic produs într-o transformare finită de la starea inițială formula 10 la starea finală formula 11 trecând prin stări intermediare înșiruite de-a lungul curbei continue formula 12 în spațiul variabilelor de poziție formula 13 este unde integrala curbilinie este calculată urmând curba formula 12 în sensul de la formula 17 spre formula 18 Relația de mai sus definește lucrul
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
sub acțiunea forțelor are loc cu producere de lucru mecanic. Lucrul mecanic elementar efectuat de aceste forțe pentru modificări infinitezimale ale pozițiilor este Lucrul mecanic produs într-o transformare finită de la starea inițială formula 10 la starea finală formula 11 trecând prin stări intermediare înșiruite de-a lungul curbei continue formula 12 în spațiul variabilelor de poziție formula 13 este unde integrala curbilinie este calculată urmând curba formula 12 în sensul de la formula 17 spre formula 18 Relația de mai sus definește lucrul mecanic primit (algebric) de sistem
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
continue formula 12 în spațiul variabilelor de poziție formula 13 este unde integrala curbilinie este calculată urmând curba formula 12 în sensul de la formula 17 spre formula 18 Relația de mai sus definește lucrul mecanic primit (algebric) de sistem, el nu este o mărime de stare, ci o funcție de transformare a cărei valoare depinde, în general, de stările inițială și finală respectiv de curba formula 12 delimitată de punctele formula 17 și formula 18 O serie de experimente esențiale pentru fundamentarea teoretică a termodinamicii au fost efectuate asupra unor
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
este calculată urmând curba formula 12 în sensul de la formula 17 spre formula 18 Relația de mai sus definește lucrul mecanic primit (algebric) de sistem, el nu este o mărime de stare, ci o funcție de transformare a cărei valoare depinde, în general, de stările inițială și finală respectiv de curba formula 12 delimitată de punctele formula 17 și formula 18 O serie de experimente esențiale pentru fundamentarea teoretică a termodinamicii au fost efectuate asupra unor sisteme separate de lumea înconjurătoare printr-un "înveliș adiabatic". Un asemenea înveliș
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
și formula 18 O serie de experimente esențiale pentru fundamentarea teoretică a termodinamicii au fost efectuate asupra unor sisteme separate de lumea înconjurătoare printr-un "înveliș adiabatic". Un asemenea înveliș are însușirea că, odată aplicat unui sistem aflat în echilibru termodinamic, starea acestui sistem poate fi schimbată numai prin efectuarea de lucru mecanic de către forțe acționând din exterior asupra sistemului. O transformare a unui sistem închis în înveliș adiabatic se numește "transformare adiabatică". Sinteza rezultatelor experimentelor amintite constituie formularea clasică a "principiului
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
sistem închis în înveliș adiabatic se numește "transformare adiabatică". Sinteza rezultatelor experimentelor amintite constituie formularea clasică a "principiului întâi al termodinamicii": Conform unei teoreme fundamentale din geometria diferențială, rezultă că lucrul mecanic formula 22 produs într-o transformare adiabatică de la o stare inițială formula 17 la o stare finală formula 24 este independent de stările intermediare (curba formula 25) și există o funcție formula 26 astfel încât formula 27 Funcția este o "funcție de stare" a sistemului care se numește "energie internă". Ea este definită până la o constantă aditivă
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
se numește "transformare adiabatică". Sinteza rezultatelor experimentelor amintite constituie formularea clasică a "principiului întâi al termodinamicii": Conform unei teoreme fundamentale din geometria diferențială, rezultă că lucrul mecanic formula 22 produs într-o transformare adiabatică de la o stare inițială formula 17 la o stare finală formula 24 este independent de stările intermediare (curba formula 25) și există o funcție formula 26 astfel încât formula 27 Funcția este o "funcție de stare" a sistemului care se numește "energie internă". Ea este definită până la o constantă aditivă, care poate fi fixată alegând
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
experimentelor amintite constituie formularea clasică a "principiului întâi al termodinamicii": Conform unei teoreme fundamentale din geometria diferențială, rezultă că lucrul mecanic formula 22 produs într-o transformare adiabatică de la o stare inițială formula 17 la o stare finală formula 24 este independent de stările intermediare (curba formula 25) și există o funcție formula 26 astfel încât formula 27 Funcția este o "funcție de stare" a sistemului care se numește "energie internă". Ea este definită până la o constantă aditivă, care poate fi fixată alegând ca origine o stare de referință
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
geometria diferențială, rezultă că lucrul mecanic formula 22 produs într-o transformare adiabatică de la o stare inițială formula 17 la o stare finală formula 24 este independent de stările intermediare (curba formula 25) și există o funcție formula 26 astfel încât formula 27 Funcția este o "funcție de stare" a sistemului care se numește "energie internă". Ea este definită până la o constantă aditivă, care poate fi fixată alegând ca origine o stare de referință pornind de la care orice stare a sistemului să poată fi obținută printr-o transformare adiabatică
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]