26,366 matches
-
băgați-aș mâna în cur la sân“, ce-am văzut și ce-am auzit și noi de la cei mai mari și mai experimentați cu sexul. De obicei, orice duduie normală cu discernământul mărește pasul din instinct de conservare, nedorind să apuce știrile de la cinci de cealaltă parte a televizorului. Dar fata asta avea ceva aparte... S-a întors spre noi cu o mimă dojenitoare și a zis-o: „băieți, sunteți niște brute, porcilor!“. Avea vocea cam groasă și puteam să jur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
pentru bilete la Mungiu (cozi care începeau în fața cinematografului și se prelungeau șerpuit până după colțul clădirii), de biletele care nu se mai găseau la proiecțiile din timpul săptămânii, chiar dacă ajungeai cu o oră mai devreme. Luiza Vasiliu Cine a apucat să meargă la câteva filme, sigur a dat în isterie, începând să încercuiască pe program cu carioca roz, intrând în conflict cu rutina, colegii de muncă și cărțile de lângă pat. Iar filmele au curs unul după altul, poveștile s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
la picioarele fetei, ori să se roage de departe să-i dea haine și să-i arate orașul? Se gândi la urmă că-i mai bine să o roage de departe, de teamă să n-o sperie, dacă i-ar apuca genunchii" și fără să mai aștepte îi spuse cu vorbe iscusite: "Domnițo, ori că ești zeiță, ori că ești femeie, eu te rog în genunchi!" (6.141-149)48. Amenințarea necunoscutului, a elementului exterior, a celui care înaintează în poziție exterioară
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o uzină germană). Cetatea organizează o serbare pe tema întoarcerii lui Ulise (turismul crește uluitor și trebuie încurajat) deși Lopy nu a avut niciodată pretendenți. Amândoi se pretează la jocul sărbătorii și în difuzoare urlă cântecele la modă (Când vei apuca pe drumul ce duce la Itaca...) Kleanthis asumă personalitatea eroului mitic la un popor care revendică tradițiile vii ale țării. Piesa se joacă într-un decor derizoriu (Ulise știe că în acest timp mama lui face cartofi prăjiți și măgarul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
le spune gazda și le-o oferă pe propria lui fiică. Nu e nici o îndoială că Rousseau se identifică aici cu persoana sacră a preotului Domnului 330. "De îndată o împresurară pe tânăra fată care era pe jumătate moartă, o apucă și o smulg unul altuia fără milă precum la picioarele Alpilor înghețați o haită de lupi înfometați prind o juncă slabă ce tocmai s-a adăpat, se năpustesc asupra ei și o sfâșie. [...]... cum oare această frumusețe pe moarte nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
drag inimii mele, încarnat de praful timpului 458, capătă formă. În cele din urmă, în subterane, în grote, în criptele în care se coboară din ce în ce mai adânc, într-un loc respingător în care domnesc monstruoase flori de mucegai ("dar dacă le apucai, ele se dizolvau cu totul într-un simplu voal de umiditate în mână")459 începe să apară adevărul: Lucia. Rătăcirea care pune stăpânire pe narator ("Cuprins de tristețe, tulburat, și tot mai rătăcit...")460, traversând misterul camerei galbene 461 și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
imagine a unui amestec cleios și grețos. Goliciunea trupurilor, întrezărite, ghicite, promiscuitatea care conotează murdărie, contribuie la acest dezgust față de familie despre care notează că "se va pierde fără nici o reținere în zonele cele mai joase ale sexualității; eu eram apucat de o greață de parcă aș fi fost condamnat să trăiesc într-un grajd". Într-o scrisoare, el subliniază dezgustul de a vedea picioarele mamei sale, murdare de noroi, sau dezordinea dintr-un apartament de vilegiatură în care familia locuiește pentru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
despre Noua Lume este originală în măsura în care narațiunea adoptă perspectiva unui copil 566. Karl Rossmann, tânăr adolescent este prin multe aspecte încă foarte tânăr (dacă judecăm după numeroasele sale reacții, dar și prin modul în care oamenii mai în vârstă îl apucă părintește de obraji, îl îmbrățișează și îl mângâie) consideră Statele Unite ale Americii ca o lume a adulților în care el ar vrea să pătrundă și să fie adoptat. Totul în America este gigantic și America este o imagine a ființei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
distincte: se aude numai un murmur muzical la telefon, zumzetul inexprimabilului într-o infinită și inaccesibilă depărtare. Într-o scrisoare către Felice Bauer, Kafka povestește cum se vede "în vis alergând către un pod sau către un parapet de chei, apucând două receptoare de telefon care se găseau din întâmplare pe margine și cerând neîncetat doar vești din Pontus, în timp ce în telefon, nu auzeam nimic altceva decât un trist și puternic cântec fără cuvinte și vuietul mării. Înțelegeam foarte bine că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de locul meu, în spatele ușii celei mai îndepărtate a pivniței. Să merg să-mi iau mâncarea, în halat, trecând pe sub toate bolțile pivniței ar fi singura mea plimbare. Apoi, m-aș întoarce la masă, aș mânca prudent și m-aș apuca din nou de treabă. Ce n-aș scrie atunci! Din ce profunzimi aș scoate totul!" (OC, IV, 232). 519 OC, II, pp. 624-625. 520 "Fereastra era deschisă, se zărea un salcâm și o piață goală. Era o fereastră joasă la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
constantă a structurilor cerebrale în aproape orice direcție și pe perioade mari de timp (fig. 1.11). Noile microspatule (bi-cudate) în baionetă sunt utilizate cu ușurință sub microscopul operator atât ca microdepărtătoare, dar și ca instrumentar de disecție. PENSE PENTRU APUCAT ȘI PREZENTAT ȚESUTURI Pensele chirurgicale anatomice sunt instrumente simple cu dinți, zimțate sau plate, cu brațe drepte sau în baionetă, cu vârf ascuțit fin sau plat, utilizate pentru manipularea manuală a țesuturilor sau a materialelor chirurgicale (fire chirurgicale, comprese, materiale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
și realiza îndată literatura, știința, arta frumoasă și, mai întâi de toate, libertatea întrun stat modern. Și așa de des sau repețit aceste iluzii juvenile, încât au produs acum o adevărată atmosferă intelectuală în societatea română, o direcție puternică, ce apucă cu tărie egală pe cei tineri și pe cei bătrâni, pe cei cari se duc spre a învăța și pe cei cari sau întors spre a aplica învățătura lor.<ref id=”1”>Titu Maiorescu, Opere, I, ed. cit., pp. 159-160
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
face nimic». Erau triști, iar noi, ofițerii, le vorbeam fără convingere, din datorie. Ce le puteam promite, când nici noi nu știam ce avea să fie a doua zi sau peste o lună, ori peste un an, dacă om mai apuca vremea aceea” (sublinierile ne aparțin). „Frăția de arme” româno-sovietică se caracteriza prin intruziunile Armatei Roșii până la nivelurile de jos ale Armatei Române, chiar până la companie. Ofițerii inferiori detașați pe lângă subunitățile românești erau aroganți, apelând preponderent la intimidare, inclusiv cu armele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
începutul veacului al XX-lea, în linii mari «cucerirea» Americii luase sfârșit. Spiritul de «frontieră» și condițiile Vestului «sălbatic» mai existau în zone periferice, dar ceea ce era considerat progres se concentrase în industrie. în aceste condiții, posibilitatea de a se apuca de agricultură era aproape inexistentă pentru noii emigranți”. Radu Toma, la rândul său, referindu-se la emigrația românească în Canada, conchidea că majoritatea românilor, sosiți aici după 1900, s-au instalat în provinciile centrale, adică în Alberta, Manitoba și Saskatchewan
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fundu’ vagonului, în mijloc era o... așa o sobiță făcută așa, ca o dubă sau nu știu cum să-i spun, și într-un colț în vagon era făcută așa o gaură... și așa, din scândură, două scânduri așa, dacă Doamne ferește, te-apuca ceva, să faci pe-acolo. Aceleași sentimente au fost evocate și de Maria Cocârlă: în noapte ne-a încărcat, ne-a... pe mașină și ne-a dus la gară, acolo ne-așteptau vagoane de boi. Am fost urcat până... indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
descrieri ale naturii, care nu-s simple descrieri, ca-n Alecsandri („Doi kilometri am mers alături de linia ferată. Jur împrejur câmp, stepă întinsă și cer, un cer imens, alb-albastru. Nu te poți uita nici la dreapta, nici la stânga căci te apucă amețeala, așa-i de întinsă stepa pentru ochiul meu, obișnuit cu munții. Dar în stepă te simți mai liber decât în munți”) și, mai ales, de multe ori citim în jurnal cum... se dansează: „Cu rușine trebuie să mărturisesc c-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vedere al Bisericii Ortodoxe Române în dialogul ecumenic”, iar conținutul lor era foarte apreciat de Gheorghe Nenciu, director în cadrul Departamentului Cultelor (p. 283). în alte cazuri autoarea recurge la exagerări sau afirmații discutabile: „noi, cei mai în vârstă, care am apucat acele vremuri de teroare, știm câți preoți au plătit convingerile lor ferme cu viața sau cu ani grei de temniță. Cifra oficială se ridică la peste zece mii. De mirare este însă faptul că nicăieri nu se menționează acest lucru. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mic de bilete «liber» eliberate, Își făcuseră efectul, adică momiseră destul popor. Gemea curtea Chesturii de evrei, copii, bătrâni și bărbați. Ca să se mai facă loc În curte, soldații Împușcau În gloată. Cei ce mureau din cauza bătăilor de la poartă, erau apucați de mâini și de picioare și aruncați pe o stivă de cadavre Înroșite de sânge, ca să facă loc la intrare altor victime”. „Căci sângele este sufletul”23A La ora 3 a Început marele măcel, care a făcut din crimele Înfăptuite
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dădea și el spre strada Alecsandri) și „loveau În evreii... care Încercau să se refugieze În curtea garajului și au Început a lovi În ei nelăsându-i să treacă În grădină și În curtea garajului”. Apoi iar au fugit ca apucați Înapoi la gardul cu Chestura, care Între timp a fost spart, și „loveau În evreii... care Încercau să se refugieze În curtea garajului” din stradă. A fost o luptă grea și, dacă n-ar fi primit ajutorul unor „polițiști Îmbrăcați
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
să privim fără a putea face ceva. Imediat șdupă ce a fost iar Împușcatț am primit ordin să purtăm cadavrele celor doi nenorociți și să-i Îngropăm”34. Bătrânul și onorabilul Israel Rotman XE "Rotman, Strul (Israel)" , care a mai apucat, Înaintesă moară, să spună „Șema Israel”, a acționat potrivit credinței sale - „Cei ce iubiți pe Domnul, urâți răul; Domnul păzește sufletele cuvioșilor lui; din mâna păcătosului Îi va izbăvi pe ei” (Psalmii 96.11). El nu s-a temut să
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a orașului, care se afla (ca și cimitirul) În cartierul Păcurari XE "Păcurari" : „Înainte de a fi băgați În curtea Închisorii, eram trecuți prin două rânduri de sergenți cu ciomege În mâini și care loveau În noi, fiecare unde și când apucau. Am fost băgați În celule și ținuți acolo timp de o noapte. Am crezut că ne-a sosit și nouă timpul să fim Împușcați. În aceiași noapte am primit pentru prima oară un blid de mâncare și cu toate că de patru
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de metri și s-a oprit lângă râul Bahlui, XE "Bahlui" care se revărsase În acea noapte, mulți nu s-au mai putut stăpâni și, cu toate că auziseră deja Împușcături, au sărit din tren și, privind spre apă, au fugit să apuce să bea Înainte să moară: „Oamenii șcare săreau - n.m.ț erau omorâți de către un ofițer și un subofițer care trăgeau la țintă În oamenii care coborau din vagoane, care nu aveau ferestre cu zăbrele sau bătute cu scânduri, și care
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Dar la Început au mers la sigur folosind elixirul vieții: apa!71 Șiretlicul nu a avut mare succes, cu atât mai mult cu cât numeroși evrei nu aveau nimic (ceea ce nu i-a ajutat, deoarece n-au fost crezuți) - unii apucaseră să ia banii pe care i-au găsit la morții din vagon, dar aproape toți bărbații căsătoriți aveau verighetă, iar unii dintre ei ceasuri de mână și alte lucruri care erau considerate obiecte de valoare. Atudori a strigat: „Jidani, scoateți
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
germanii se opun rămânerii evreilor În târg, și primarul i-a cerut să Înapoieze banii și obiectele. În posesia lui erau 240.000 de lei și lucruri al căror număr nu-l ține minte: „Pe la 1.30 șnoapteaț m’am apucat să restitui obiectele. Am chemat pe fiecare să primească ce a dat. Agentul de la Siguranța Iași restituia obiectele”. La ora 4.30, dis-de-dimineață, au rămas doar 230 de lei În căldare și un stilou defect. I s-a adus la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Tănase, care le-a spus că „din ordinul autorităților trebuie să ieșim la corvată”. La cimitir, un alt țigan i-a văzut pe evreii care săpau groapa și cadavrele pregătite de Îngropare: „Morții erau luați de câte trei oameni care apucau unul de un picior, al doilea tot de un picior și al treilea de cap. Morții erau aproape toți goi și În descompunere. Unii din ei erau plini de sânge. În timpul acesta alții săpau alte gropi mai de o parte
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]