26,829 matches
-
unui turn medieval și așa-numita „movila a lui Ștefan cel Mare”; și situl de la Șcheia, aflat la marginea sudică a satului, pe terasa Șiretului, ce conține vestigii din secolele al XV-lea-al XVI-lea. Alte patru obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură și se alfa în satul Șcheia: (1810); un (secolul al XIX-lea); de la sfârșitul secolului al XIX-lea; și (secolul al XIX-lea). Al nouălea obiectiv, clasificat că monument de for public, este monumentul eroilor din
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Unul este situl arheologic de „la Moara lui Chilcoș”, aflat la sud de satul Albești, unde s-au găsit așezări medievale din secolele al XIV-lea-al XV-lea și din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolul al XVIII-lea) din satul Brăești. Economia comunei Brăești are un caracter preponderent agricol, în special în domeniul zootehniei, viticulturii și apiculturii.
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]
-
geto-dacă), și așezări din secolele al II-lea-al III-lea (epoca romană), secolele al VIII-lea-al IX-lea (epoca migrațiilor), secolele al XI-lea-al XIII-lea și secolele al XV-lea-al XVII-lea. Celelalte șapte sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1836) din Buhalnița; (începutul secolului al XIX-lea), ansamblu cuprinzând și Biserica „Sfinții Voievozi”, turnul clopotniță și zidul de incintă; podul de piatră (secolul al XV-lea), ambele din satul Ceplenița; (secolul al XV-lea); biserica
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
medievală timpurie) și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea; situl din punctul „la Căprărie” (satul Dumbrava) cuprinde o așezare din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni) și o necropolă din secolele I-al II-lea e.n. (perioada Latène). Celelalte cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură (satul Ciurea, 1893) și (din zona satului Slobozia, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea); fabrica de cărămidă (1891) din satul Ciurea; (sfârșitul secolului al XIX-lea) din satul Curături; și (1845) din satul Picioru Lupului
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat, preluând și satul Cozia. Patru obiective din comuna Costuleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice: situl de la „Curmătura”, aflat la 150 m sud de satul Covasna, cuprinzând așezări din secolele al IV-lea-al II-lea î.e.n. (perioada Latène), perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea (epoca romană), secolele al
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
de pe dealul Hiliței, aflat la 1 km vest-nord-vest de satul Hilița, conține așezări din secolele al V-lea-al III-lea Latène-ul timpuriu), secolele al II-lea-al IV-lea (epoca daco-romană) și paleoliticul superior (gravettian). Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1858) din satul Costuleni; și (1739) din satul Covasna. Economia comueni Costuleni are un caracter preponderent agricol și zootehnic, mai ales în privința viticulturii și pomiculturii. Dezvoltarea pomiculturii și viticulturii este favorizată de climă și de tipul
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
-al XVII-lea; și situl de „la Saivane” (300 m de marginea de sud-est a satului Dagâța, sit format din urmele unei așezări din secolul al II-lea î.e.n. (perioada Latène) și din ruinele unei biserici medievale. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (prima jumătate a secolului al XIX-lea) din satul Dagâța; și (1723) din satul Mănăstirea. Are caracter agricol orientat pe cultura cerealelor, plantelor tehnice, zootehnie, iar în viitor pe cereale, lapte și struguri. Din suprafața fondului
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
-al XVIII-lea; și situl de „la Hârtop” (la marginea de sud-est a satului Rediu Aldei) cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolele al IX-lea-al X-lea, și secolul al XI-lea. Cel de al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (1718) din satul Rediu Aldei. În ceea ce privește aspectul satului, trebuie menționat faptul că ulițele principale sunt drepte, celelalte fiind șerpuite și greu de parcurs atunci când plouă, pentru că nu sunt pietruite, de această facilitate beneficiind doar centrul
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
alta din epoca medievală; și situl de pe „Terasa Prutului” (1 km sud-est de satul Osoi) cuprinde așezări din Halstattul târziu, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al VIII-lea-al IX-lea (Evul Mediu Timpuriu). Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (1804) din satul Comarna.
Comuna Comarna, Iași () [Corola-website/Science/301268_a_302597]
-
-al IX-lea (epoca migrațiilor), secolele al X-lea-al XI-lea, secolele al XI-lea-al XIII-lea (epoca medievală timpurie), secolul al XVI-lea și secolele al XVI-lea-al XVIII-lea (Evul Mediu). Celelalte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (începutul secolului al XVIII-lea), (1802) ambele din satul Dumești, și (1805) din satul Păușești.
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
alta faza B), Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și una din Evul Mediu Timpuriu. Celelalte obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1848) din satul Erbiceni, și gara Erbiceni (sfârșitul secolului al XIX-lea).
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Cetate”, în marginea de nord-vest a satului Poiana cu Cetate, unde s-au găsit urme de așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A) și din perioada Latène. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (circa secolul al XVII-lea) aflate în pădurea Borosești de lângă satul Grajduri; și aflată în satul Pădureni; și (secolul al XVII-lea) din Poiana cu Cetate.
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
la comuna Șcheia. Cele două sate s-au separat din nou în 2004, formând comuna în alcătuirea ei actuală. Trei obiective din comuna Drăgușeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Gheorghe” (1815) din satul Drăgușeni; (secolul al XVIII-lea) din același sat; și (1783) din satul Frenciugi.
Comuna Drăgușeni, Iași () [Corola-website/Science/301274_a_302603]
-
așezări din perioada Halstatt, Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al II-lea-al III-lea e.n., secolul al IV-lea e.n., secolul al V-lea (epoca romano-bizantină) și secolele al XVI-lea-al XVII-lea. Alte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1854-1857) din satul Buznea; (1826) din satul Dădești; și (a doua jumătate a secolului al XIX-lea) din satul Prigoreni. În sfârșit, ultimul obiectiv, clasificat ca monument de for public, este mormântul cronicarului Ion Neculce (amenajat
Comuna Ion Neculce, Iași () [Corola-website/Science/301286_a_302615]
-
secolele al XVI-lea-al XVII-lea. Alte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1854-1857) din satul Buznea; (1826) din satul Dădești; și (a doua jumătate a secolului al XIX-lea) din satul Prigoreni. În sfârșit, ultimul obiectiv, clasificat ca monument de for public, este mormântul cronicarului Ion Neculce (amenajat pe la mijlocul secolului al XX-lea) aflat lângă biserica din satul Prigoreni.
Comuna Ion Neculce, Iași () [Corola-website/Science/301286_a_302615]
-
al IV-lea-al V-lea, secolul al V-lea (epoca migrațiilor), secolele al X-lea-al XI-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolele al XIV-lea-al XV-lea și al XVII-lea-al XVIII-lea. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1805) din satul Holboca, și (1820) din satul Rusenii Vechi.
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
Noua), perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolele al IX-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolele al XV-lea-al XVI-lea și al XVII-lea-al XVIII-lea. Al cincilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (construită în 1780) din satul Heleșteni.
Comuna Heleșteni, Iași () [Corola-website/Science/301283_a_302612]
-
Bulboaca”, la 2 km nord-est de satul Mircești, sit cuprinzând urme de așezări din Latène-ul târziu (cultură Poienești-Lukașevka), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și din secolele al XVI-lea-al XVII-lea (Evul Mediu). Alte trei obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură (1875); (1809) din cimitirul din Mircești; precum și (1865) a poetului Vasile Alecsandri. Tot în Mircești se află și mausoleul lui Vasile Alecsandri, construit în 1925-1927 și clasificat că monument memorial sau funerar, parte a complexului casei
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea-al VIII-lea, secolele al IX-lea-al XI-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolele al XI-lea-al XII-lea și secolele al XII-lea-al XVIII-lea. Celelalte opt obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură (1833) din Cornești; Biserică de lemn „Sfanțul Nicolae” (1806); (1769), ambele din Ciurbești; casă Anghel (secolul al XIX-lea) din Cornești; biserică de lemn „Sfanțul Gheorghe” (1768) din Vorovești; biserică „Nașterea Maicii Domnului” (1811) din Miroslava
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
situl de „la Grădină”, aflat pe un grind de la 500 m est de satul Larga-Jijia, sit ce cuprinde urme de așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare), eneolitic (cultura precucuteni, faza II) și perioada Halstatt. Un al treile obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură (1861) din satul Larga-Jijia.
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
comasat cu Roșcani) și Păuleni (comasat cu Rădeni). Comuna a fost reînființată în 2004 în forma ei actuală. Trei obiective din comuna Roșcani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Toate trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (secolul al XVII-lea), (1750; ambele din satul Rădeni) și Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (1780) din satul Roșcani.
Comuna Roșcani, Iași () [Corola-website/Science/301304_a_302633]
-
local. Unul este situl arheologic „Șesul de la Osoi”, aflat la nord-vest de școala din Osoi, și care cuprinde urme de așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică) și din Epoca Medievală (secolele al XV-lea-al XVIII-lea). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1820) și (1717), ambele din satul Sinești.
Comuna Sinești, Iași () [Corola-website/Science/301306_a_302635]
-
același sat Răducăneni. Aici s-au găsit așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al III-lea-al II-lea î.e.n., și secolul al IV-lea e.n. (epoa daco-romană). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1842-1845) din satul Bohotin, și (secolul al XIX-lea) de la Răducăneni. Economia comunei Răducăneni are un caracter preponderent agricol și zootehnic. Fondul funciar al comunei este de . Trenurile agricole însumează , adică 72,3% din suprafața totală
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
tarlaua Cimitir” se găsesc urme de așezări din paleoliticul superior (gravettian), secolul al II-lea î.e.n. (perioada Latène), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (Latène-ul târziu) și secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană). Celelalte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1830) din Schitu Duca; (1721) din Slobozia; (sfârșitul secolului al XIX-lea) din Pocreaca; biserica „Sfântul Nicolae” (1841) din Poieni; și (sfârșitul secolului al XIX-lea) din același sat.
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
Hainei”; așezarea fortificată de la Crivești; situl de la Hârtop; situl din punctul „Râpa de la Șipot”; situl de la „Fundu”; vatra medievală a satului (toate din zona satului Crivești); și situl de „la Cruce în Fundoaia” de la nord-est de Fedeleșeni. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1747) din satul Fedeleșeni; și (1762) din Hăbășești.
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]