25,321 matches
-
București, 1925; Fecioarele despletite, București, 1926; Lui Don Juan, în eternitate, îi scrie Bianca Porporata, București, 1926; Concert din muzică de Bach, București, 1927; Desenuri tragice, București, 1927; Drumul ascuns, București, 1932; Logodnicul, București, 1935; Rădăcini, I-II, București, 1938; Concert din muzică de Bach. Drumul ascuns, postfață Silvian Iosifescu, București, 1957; Teatru, îngr. și pref. Eugenia Tudor, București, 1965; Romane, I-II, îngr. Gheorghe Radu, pref. Eugenia Tudor-Anton, București, 1967; Opere, I-V, îngr. Eugenia Tudor-Anton, pref. Const. Ciopraga, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
1972-1988; Sangvine, îngr. și pref. Doina Curticăpeanu, Cluj, 1973; Sărbătorile în familie, îngr. Eugenia Tudor-Anton, București, 1976; Nuvele. Povestiri, îngr. Eugenia Tudor-Anton, Mihai Dascal și Viola Vancea, București, 1980; Arabescul amintirii, îngr. și pref. Dimitrie Stamatiadi, București, 1986; Fecioarele despletite. Concert din muzică de Bach. Drumul ascuns, pref. Doina Modola, Cluj-Napoca, 1986; Femeia în fața oglinzei, postfață Ion Bogdan Lefter, București, 1988; Omul care a trecut, îngr. Dimitrie Stamatiadi, București, 1991; Ciclul familiei Halippa, I-II, îngr. Dimitrie Stamatiadi, București, 2002-2003. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
transformate în mesaje electrochimice, prin mai multe canale, simultan sau succesiv (se realizează coduri (feluri de aranjare): cinetic, social, costume, accesorii, verbale și muzicale (dirijorul comunică nu doar prin muzică, ci și prin balet: prin mâini, brațe, cap și ochi, concertul este văzut, nu doar auzit). Forma de percepere se numește decodificare a codificării (conștiente și inconștiente) de către privitor, a unui anumit set de semne. Alături de semne non-verbale: ridic mâna, strâng mâna, dau din cap, vă fac semn cu palma să
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de mâncare de proastă calitate: un jeg de lucrare, o panaramă de mașină, un pardaf/un praf/o praștie de telefon, o trompetă/o tigaie de ceas, o râșniță/o tablă de calculator, o ieftinătură de ceas; o petardă de concert, o distroșenie de spectacol; o jegoșenie/o amărăciune de mâncare, o oribilitate de supă (AD) 3.2.3. Observații la nivelul sensului Sunt foarte numeroase posibilitățile de expresie a ideii de frumos, bun, de calitate. Interesant este că, de multe
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
2008). Substantive asemănătoare ca sens, cum sunt bombă și petardă, sunt utilizate cu valori diferite 10: în cazul sintagmei o bombă de fată, majoritatea răspunsurilor au fost glose de tipul "fată frumoasă, sexy", în timp ce o structură ca o petardă de concert a fost formulată pentru "un concert foarte slab". Construcții argotice cu verbul a fi + constituenți nominali 11, specializate pentru sfera semantică a ignoranței sau a prostiei, pot trece în tiparul (Det) N1 de N2: copacul de Ion (< Ion este copac
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
sunt bombă și petardă, sunt utilizate cu valori diferite 10: în cazul sintagmei o bombă de fată, majoritatea răspunsurilor au fost glose de tipul "fată frumoasă, sexy", în timp ce o structură ca o petardă de concert a fost formulată pentru "un concert foarte slab". Construcții argotice cu verbul a fi + constituenți nominali 11, specializate pentru sfera semantică a ignoranței sau a prostiei, pot trece în tiparul (Det) N1 de N2: copacul de Ion (< Ion este copac) pentru "foarte slab la învățătură". Interesantă
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
o mâncare delicioasă (Ex: o minunăție de pizza) • o mâncare dezgustătoare (Ex: o scârboșenie de mâncare) • un obiect de bună calitate (ceas, stilou, telefon mobil) • un obiect de proastă calitate (Ex: un jaf de ceas, un hârb de computer ) • un concert, spectacol: foarte bun /foarte slab • o poezie, o pictură: foarte bună /foarte slabă 3. Gândește-te câteva clipe și spune-ne dacă folosești cel mai frecvent această structură pentru a exprima lucruri ,,de bine", aprecieri, laude, acord sau pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Practica scrisului, 372-375; Horia Bădescu, Un mare timid, TR, 1979, 2; Ion Cocora, Personaj și mască, TR, 1979, 2; Lucian Alexiu, „De neatins, de neatins”, O, 1979, 9; Nicolae Manolescu, Delicata ironie, RL, 1979, 11; Emil Hurezeanu, Contribuții la un concert pentru un poet tânăr, TR, 1979, 27; Valentin Tașcu, Imaginația limbajului, ST, 1979, 7; Const. M. Popa, „Tunelul norvegian”, R, 1979, 9; Grigurcu, Poeți, 359-362; Ion Vlad, Jurnalul poetului, TR, 1980, 11; Eugen Simion, „Jurnal de noapte”, RL, 1980, 19
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
prin frumusețe și se simțea mai puțin iubită decât celelalte surori. Compensa frumusețea prin farmec, inteligență, îndrăzneală, frivolitate, inconformism. La nouăsprezece ani ea a fost aceea care a impulsionat relația afectivă cu viitorul rege Ludovic al XIV-lea. Balurile, serbările, concertele și alte evenimente de la Curte au fost prilejuri ce au stimulat aventura lor amoroasă. Cucerit de farmecul Mariei Mancini, suveranul i-a cerut mâna nepoatei cardinalului Mazarin. Regina-mamă, Ana de Austria, a fost indignată iar cardinalul n-a dat curs
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
au gândit la o evoluție a relației lor. Ea a fost încântată să țină companie lui Henri, își dorea să vorbească cu un artist de succes, doar i-au plăcut întotdeauna oamenii de succes. Și întradevăr, mergeau la teatru, la concerte, la circ, au vizitat Luvru, deși pe el nu l-a încântat ideea, i-a fost ghid în saloanele de artă ale celebrului muzeu, având convingerea că arta este marfa cea mai abundentă și cea mai puțin necesară. Myriam îl
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
atras de Lara pe care a sedus-o. Neștiutoare, Lara se simțea flatată că un bărbat chipeș, cu părul argintiu, cu numele apărut prin ziare și aplaudat la mitinguri, deși-i putea fi tată, o scotea la teatru și la concert, o făcea să se simtă importantă. În scurt timp, a realizat că este în postura unei femei decăzute, a unei curtezane franțuzoaice, se autoînvinovățea de imoralitatea ei. Îl ura pe Komarovski pentru că o făcuse sclava lui. Lara a hotărât să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
liniștea sufletului și „finalul deschis” etern, APF, 2001, 12; Nicolae Bârna, „Iliada”, „Odiseea” și... „Miorița” sau Despre „poliloghia” necesară, VR, 2001, 12; Bârna, Comentarii, 119-132; Behring, Scriit. rom. exil, 182-199; Marian Victor Buciu, Promptuar. Lecturi post-totalitare, Craiova, 2001, 73-98; Cristea-Enache, Concert, 161-168, 360-363; Nicolae Oprea, Opera și autorul, Pitești, 2001, 81-109; Pop, Viață, 63-74; Popa, Ist. lit., II, 859-861; Simion, Ficțiunea, III, 372-383; Vasile, Proza, 306-316; Daniel Cristea-Enache, Întoarcerea autorului, CC, 2002, 3-4; Sanda Cordoș, Nepotul lui Caragiale, APF, 2002, 5
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
sunt un spectacol complet în care muzica și cântul, schimbările de decor, satisfac atât urechea, cât și vederea. Acesta este scopul urmărit de Corneille în Andromeda, cum explică el însuși în Argument: " Fiecare act are o mașinărie zburătoare cu un concert de muzică, pe care nu l-am utilizat niciodată decât pentru a satisface urechile spectatorilor, în timp ce ochii lor se opresc asupra coborârii sau urcării unei mașinării, sau se fixează pe ceva care îi împiedică să fie atenți la ceea ce ar
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în mod obligatoriu diformi, incapabili să te facă să admiți că ei îi reprezintă pe zeii pe care îi maimuțăresc (...); cu decorurile operei noastre și actorii din Meiningen, un compromis între o convenție și o realitate, falsul prin definiție; * sau concertul, adică nicio pretenție de reprezentație, ci drum liber concepției, spațiul deschis realității superioare a pădurilor și gazdelor divine pe care o va suscita în noi imaginația: căci această muzică este un decor, (...) și această muzică mai reprezintă și personajele (...), și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ridicare a teatrului în limba română. Se propune formarea de comitete filiale pentru adunarea contribuțiilor bănești, se recomandă organizarea, în beneficiul fondului de teatru, a unor reprezentații cu actori diletanți (care ar putea fi îndrumați de Matei Millo), a unor concerte și serbări populare. Se arată că localul teatrului ar putea fi ridicat la Brașov, unde să fie date spectacole iarna, iar în restul anului să fie organizate turnee. Articolul lui Vulcan a fost primit cu entuziasm și „Familia” înregistrează numeroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
confruntare ce aduce o neîncetată corectare a părerilor parțiale. Biblia nu este, pentru a continua pe aceeași linie, un ziar intitulat „Glasul lui Dumnezeu”. Glasul lui Dumnezeu se face auzit prin toate vocile omenești care răsună în Biblie, într-un concert când armonios, când disonant, deoarece calea care conduce la adevărul simfonic final este lungă și poate trece prin momente de cvasi-cacofonie. Dumnezeu, pentru a folosi o altă imagine asemănătoare, nu vorbește pe un singur „canal”. Utilizează diferite canale, iar Biblia
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
literatura, 5/1925) și despre conferința susținută de Gh. Sion (Aspecte sociale, 6/1925). Sunt menționate și turneele unor trupe de teatru din București, cum ar fi trupa Bulandra sau trupa Teatrului Național sub conducerea lui C. Nottara, dar și concerte ale unor soliști de la Opera Română din București. Autorul acestor însemnări subliniază semnificația manifestărilor culturale în Transilvania după Marea Unire. Suplimentul în limba franceză conține traduceri din literatura română, evocări ale unor personalități române sau franceze, știri despre acordarea unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
Iosif Blaga, Gh. Dima, Vasile Goldiș, Iuliu Maniu, iar director artistic este A.P. Bănuț. Horia Petra- Petrescu consideră în Cuvânt înainte (1/1913) că prin mișcare teatrală se înțeleg „toate manifestările culturale cari se dau la manifestații publice: declamări, cântări, concerte, conferențe”. În rubrica intitulată „Cronică” sunt consemnate evenimente cultural-artistice în care sunt angajați artiști români. Conținutul publicațiilor periodice ale momentului este relatat la rubrica „Revista presei”. Aici se fac anual substanțiale rapoarte de activitate și analize de bilanț, care configurează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
Chișinău, 1975; În alb și negru, Chișinău, 1977; Noile aventuri ale lui Nătăfleață, Chișinău, 1978; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1981; Local ploi de scurtă durată, Chișinău, 1986; Îmblânzirea mașinii de scris, Chișinău, 1988; Plimbătorul de purici, Chișinău, 1992; Concert, Chișinău, 1993; Lătrând la lună, Chișinău, 1997; Pactizând cu diavolul, Chișinău, 1999. Traduceri: A. Barto, Poezii pentru copii, Chișinău, 1952; S. Ognev, Viața pădurii, Chișinău, 1952; Din Lin, Soare pe râul Sanguan, Chișinău, 1953; A. Griboedov, Mintea-i cu bucluc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
chiar și stenografia. Studenții și profesorii dezbăteau subiectele predate. Se organizau excursii prin împrejurimile pitorești și erau vizitate mînăstirile. Studenții puneau în scenă piese de Caragiale și Vasile Alecsandri, iar uneori Iorga invita actori profesioniști de la București. Apoi lecturi poetice, concerte de muzică populară și spectacole de dansuri populare, toate conform conservatorismului artistic al sămănătoristului Iorga 217. Înalta societate bucureșteană își bătea joc de această "vilegiatură", numind-o "Neamul românesc" al lui Nicolae Iorga 218. Iorga a fost un membru activ
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În Germania, ca peste tot În Occident, bugetul pentru arte a crescut dramatic În deceniile postbelice. Dar cum problemele culturale și educaționale intrau sub autoritatea regională, efortul s-a dublat. Fiecare land și majoritatea orașelor aveau o operă, săli de concert, o companie de dans, teatre și grupuri artistice subvenționate. Conform unui studiu, În Germania de Vest, În momentul reunificării existau 225 de teatre locale, subvenționate În proporție de 50-70% fie de autoritatea regională, fie de cea municipală. Ca și În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o cultură preponderent vizuală (și, prin urmare, transfrontalieră), stânjenită prea puțin de alternative locale sau, mai des, de intervenții politice 3. Noile mode se adresau negreșit tinerilor prosperi: copiii albi ai clasei de mijloc din Europa, care Își permiteau discurile, concertele, pantofii, hainele, machiajul și coafura aferente. Dar prin prezentare, aceste produse sfidau distincțiile sociale tradiționale. În muzică, succesul maxim a fost Înregistrat de Beatles și de epigonii lor, care Îmbinau ritmurile chitariștilor de blues americani (majoritatea negri) cu un material
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
qui l'a mené à entreprendre un țel projet : Pour SUD, îl ne s'agit pas de se fondre dans une vague déjà suffisamment ample pour se suffire à elle-même. Nous n'entendons pas non plus ajouter notre " Gloria " au concert littéraire qui accompagnerait une mode idolatre. La publication de ce volume consacré à Lucian Blaga se situe tout simplement dans la droite ligne qui guide notre revue depuis să naissance : donner à connaître la poésie de notre temps. Et cette volonté
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
SUD en 1997, témoigne, une fois de pluș, de la relation, parfois marquée par des stéréotypes, entre la France et la Roumanie à travers leurs traditions culturelles : À l'heure où la Roumanie tente, non sans sacrifices douloureux, de rejoindre le concert des nations, que savons-nous, Français, de ce pays ? Ou plutôt, question plus pertinente, même și elle doit en être d'autant plus dévastatrice pour nous, que voulons-nous savoir de lui ? Rien, ou și peu. [...] Suffit-il, pour nos consciences aisément satisfaites, de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fapt Goethe nu s-a gândit la aceasta. El a folosit termenul de "literatură mondială" referindu-se la epoca în care toate literaturile se vor contopi în una singură. Este idealul unificării tuturor literaturilor într-o mare sinteză, într-un concert universal în care fiecare națiune să vină cu aportul ei. Dar Goethe și-a dat seama că acesta e un ideal foarte îndepărtat, că nici o națiune nu este dispusă să renunțe la individualitatea ei. Astăzi suntem poate chiar și mai
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]