26,844 matches
-
blazată și epuizată, în ciuda nemulțumirii generalizate și a sentimentului că situația nu mai putea dura prea mult. În 16 octombrie chiar, reprezentanții Comitetului Militar Revoluționar (organism bolșevic înarmat), ca și membrii Sovietului Petrogradului (dominat și el de bolșevici), comitetele de fabrică și sindicatele participante, toți au avertizat contra riscurilor unei revolte care să aibă loc înaintea Congresului Sovietelor (Întregii Rusii). Este relativ neclar motivul pentru care Lenin a insistat pe declanșarea unei insurecții armate înainte de deschiderea Congresului Sovietelor, în ciuda opoziției altor
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
mare schimbare în vestimentație și în investițiile pentru locuințele aspectuoase și confortabile. Dintre toate clasele sociale se afirmă burghezia, cea care este o clasă de bază a societății capitaliste. Impactul tehnic a provocat o puternică impulsionare în domeniul invențiilor, apar fabrici, uzine, iar munca manuala se înlocuiește cu cea mecanizată. O importantă invenție a fost făcută in anul 1760, când James Watt a inventat motorul cu aburi, care a început să fie utilizat în diferite ramuri ale industriei. În anul 1829
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
de . Solurile fertile au permis de-a lungul istoriei dezvoltarea agriculturii, devenită astăzi cea mai importantă funcție economică a orașului. În localitate există însă și mai multe facilități de producție: câteva centre de prelucrare a cărnii și a laptelui, o fabrică de încălțăminte. Ponderea serviciilor a crescut și ea în ultimii ani, odată cu dezvoltarea comunității economice locale. Comerțul devine și el tot mai important în viața dărăbănenilor, atât cel de nivel local, cât și cel transfrontalier. Artera principală de circulație în
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
afla în cătunul Șipotu (astăzi, în comuna Lipănești). Comuna Scăeni era formată din cătunele Scăeni și Balaca (fost "Valea Căpușeștilor"), având 657 de locuitori în total (389 în Scăeni și 268 în Balaca), o școală cu 82 de elevi, o fabrică de hârtie de paie și două biserici: una în Scăeni, construită în 1850-1855 de Constantin Sterienescu din Ștefești, preotul Iancu, Sava Bălăceanu (proprietarul moșiei Scăeni) și alți ctitori din Ploiești; și o alta în Balaca, zidită de familia Cantacuzino la
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
se oficializează apariția satelor Satu Nou și Zamfira în comuna Boldești. După desființarea județului în 1950, ele au trecut în raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești. În 1968, datorită industrializării prezente prin extracția petrolului și prezența fabricii de hârtie, s-a luat hotărârea înființării în zonă a unui oraș. Astfel, satele Boldești, Scăeni și Balaca au fost comasate într-o singură localitate urbană, care a devenit centrul noului oraș Boldești-Scăeni, iar Seciu a rămas localitate separată, administrată
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
și reconstruită în 1802); un monument de for public, statuia lui Teodor Diamant de lângă gara Scăeni; și un monument memorial crucea de piatră din curtea bisericii Adormirea Maicii Domnului din cartierul Scăeni. A existat o puternică industrie locală, reprezentată de Fabrica de geamuri Scăeni; fabrica de mucava Cahiro; Artema Plast, o întreprindere de ambalaje din mase plastice; exploatarea de petrol Boldești (aflată în proprietatea companiei OMV, care o exploatează prin schela de petrol Băicoi). Primele două întreprinderi au dispărut. Orașul dispune
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
un monument de for public, statuia lui Teodor Diamant de lângă gara Scăeni; și un monument memorial crucea de piatră din curtea bisericii Adormirea Maicii Domnului din cartierul Scăeni. A existat o puternică industrie locală, reprezentată de Fabrica de geamuri Scăeni; fabrica de mucava Cahiro; Artema Plast, o întreprindere de ambalaje din mase plastice; exploatarea de petrol Boldești (aflată în proprietatea companiei OMV, care o exploatează prin schela de petrol Băicoi). Primele două întreprinderi au dispărut. Orașul dispune de numeroase resurse naturale
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
județului Sălaj. Infrastructura se dezvoltă în special în perioada interbelică. Deceniile comunismului au restructurat și orașul Valea lui Mihai. În anul 1952 se înființează C. A. P. - ul (colectivizarea se desfășoară în perioada 1952 - 1962), în 1949 I.A.S. - ul, în 1941 fabrica de conserve Arovit (ulterior naționalizat de către regimul comunist) și în 1961 Liceul Teoretic. În 1968 ia naștere Spitalul în castelul Bujanovics. Teritoriul administrativ al orașului Valea lui Mihai este situat în partea de Nord-Vest a județului Bihor. Intravilanul cât și
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
administrative ale plășii. Pe atunci, pe teritoriul actual al orașului mai funcționa în aceeași plasă și comuna Cornetu, cu satele Cornetu (Sălcuța) și Boteni, având 1854 de locuitori. Aici funcționau o moară de aburi, una de apă pe Dâmbovița, o fabrică de făină și griș, una de spirt (toate în satul Boteni), plus două biserici și o școală. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Titu ca reședință a plășii Titu din același județ, având în compunere satele Atârnați, Codreanu, Dâmbovicioara, Dobreasca
Titu () [Corola-website/Science/297073_a_298402]
-
construcții, industria alimentară prin procesarea cărnii și a laptelui, agricultura, morăritul, panificația precum și transporturile, comerțul și serviciile. Este axat pe obiecte din domeniul istoriei mineritului și breslelor,dar are și colecții de istorie locală. Deține și vase produse de glăjăriile (fabrici de sticlă) din Ținutul Secuiesc și de olarilor din Bazinul Baraolt. Tot aici este expus și scheletul de mastodont, cu o vechime estimată de trei milioane de ani, descoperit în cariera de lignit de la Racoșul de Sus.
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
creșterea animalelor, morărit, însilozare. În trecut, agricultura reprezenta în această zonă un rol important în comunitatea din Budești prin locuri de muncă la: S.M.A., Silozul de cereale, stația de inseminare taurine și porcine, crescătoria de pește Aprozi, împletituri din nuiele, fabrica de pâine - brutărie, ferma de viermi de mătase etc. Produsele localnicilor, dar și ale celor ce doresc să le comercializeze se pot găsi în târgul care se ține în fiecare duminică. Trei obiective din orașul Budești sunt incluse în lista
Budești () [Corola-website/Science/297084_a_298413]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,57%). Pentru 3,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În zona actuală a orașului s-a înființat în anul 1938 o fabrică de armament. Aceasta se afla pe teritoriul fostei comune Țintea (astăzi localitate administrată de orașul Băicoi), lângă satul Plopeni din comuna Dumbrăvești. În jurul fabricii a apărut în 1939 o colonie muncitorească, denumită Mărgineanca, de la pădurea din apropiere. În 1945, satul
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
este cunoscută apartenența confesională. În zona actuală a orașului s-a înființat în anul 1938 o fabrică de armament. Aceasta se afla pe teritoriul fostei comune Țintea (astăzi localitate administrată de orașul Băicoi), lângă satul Plopeni din comuna Dumbrăvești. În jurul fabricii a apărut în 1939 o colonie muncitorească, denumită Mărgineanca, de la pădurea din apropiere. În 1945, satul Mărgineanca a fost denumit Stejarul, iar în anul 1950 a fost arondat raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, la
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
de interes local, ambele clasificate ca monumente de arhitectură și aflate în localitatea principală a orașului: (1908-1912), astăzi muzeu; și (1912), astăzi primărie. Economia Bicazului este predominant industrială, dominată de producția de energie a centralei "Stejaru". La Bicaz funcționează o fabrică de ciment înființată în 1951 cu scopul de a furniza materie prima în vederea construcției ulterioare a barajului de acumulare. Fabrica „Moldocim”, deținută în prezent de compania germană Carpat Cement, valorifică marnele și calcarele din carierele din zonă. Relevante sunt și
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
1912), astăzi primărie. Economia Bicazului este predominant industrială, dominată de producția de energie a centralei "Stejaru". La Bicaz funcționează o fabrică de ciment înființată în 1951 cu scopul de a furniza materie prima în vederea construcției ulterioare a barajului de acumulare. Fabrica „Moldocim”, deținută în prezent de compania germană Carpat Cement, valorifică marnele și calcarele din carierele din zonă. Relevante sunt și industria de prelucrare a lemnului și industria alimentară.
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
de tranzit spre centrul și vestul Europei. Cel mai atractiv element turistic al orașului este râul Crișul Alb cu malurile sale cuprinse de o explozie a vegetației, paradis al păsărilor și cu o faună acvatică de excepție. Cele mai reprezentative fabrici sunt: Bineînțeles că există și alte unități mai mici bine integrate în harta industrială a orașului. Desigur că în următorii ani se așteaptă noi investitori, unii dintre aceștia (F.N.C.) și reprezentanții „Hock Metal Technologies" SRL (fabrică de SDV-uri, cu
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
excepție. Cele mai reprezentative fabrici sunt: Bineînțeles că există și alte unități mai mici bine integrate în harta industrială a orașului. Desigur că în următorii ani se așteaptă noi investitori, unii dintre aceștia (F.N.C.) și reprezentanții „Hock Metal Technologies" SRL (fabrică de SDV-uri, cu 200 locuri de muncă) sunt în curs de finalizare a proiectelor, terenurile fiind deja cumpărate de la Consiliul Local Chișineu-Criș. La nivelul orașului Chișineu-Criș există un Centru de Sănătate, cu un număr de 40 paturi, cabinete private
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
recensământ s-a stabilit că orașul numără 1.800 de locuitori, majoritatea emigranți stabiliți în Siret. În acest mod populația orașului începe să se refacă după dezastrul provocat de epidemia de holeră din 1770. În 1795 este pusă în funcțiune fabrică de bere a lui Menard Beil. În 1826 este finalizată construcția Bisericii Romano-Catolice din Siret. În 1828 este construită primăria veche, clădire care există și în momentul de față și unde funcționează o policlinica. În 1840 este construit Templul Mare
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
clădirea școlii din Siret. Și în momentul de față în această clădire își desfășoară activitatea o școală. Între 1862-1887 apar în localitate patru brutarii, un abator și o moară. La sfârșitul secolului al XIX-lea sunt date în folosință o fabrică de prelucrare a pieilor, o fabrică de spirt din cartofi și cereale, o fabrică de cremă de ghete, o fabrică de săpun de rufe, săpun de față, lumânări și cleiuri, o fabrică de lichioruri, patru cărămidarii și un atelier de
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
momentul de față în această clădire își desfășoară activitatea o școală. Între 1862-1887 apar în localitate patru brutarii, un abator și o moară. La sfârșitul secolului al XIX-lea sunt date în folosință o fabrică de prelucrare a pieilor, o fabrică de spirt din cartofi și cereale, o fabrică de cremă de ghete, o fabrică de săpun de rufe, săpun de față, lumânări și cleiuri, o fabrică de lichioruri, patru cărămidarii și un atelier de olărie. În 1893 în Siret sosește
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
activitatea o școală. Între 1862-1887 apar în localitate patru brutarii, un abator și o moară. La sfârșitul secolului al XIX-lea sunt date în folosință o fabrică de prelucrare a pieilor, o fabrică de spirt din cartofi și cereale, o fabrică de cremă de ghete, o fabrică de săpun de rufe, săpun de față, lumânări și cleiuri, o fabrică de lichioruri, patru cărămidarii și un atelier de olărie. În 1893 în Siret sosește un mare grup de emigranți polonezi din Rusia
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
în localitate patru brutarii, un abator și o moară. La sfârșitul secolului al XIX-lea sunt date în folosință o fabrică de prelucrare a pieilor, o fabrică de spirt din cartofi și cereale, o fabrică de cremă de ghete, o fabrică de săpun de rufe, săpun de față, lumânări și cleiuri, o fabrică de lichioruri, patru cărămidarii și un atelier de olărie. În 1893 în Siret sosește un mare grup de emigranți polonezi din Rusia. Guvernul rus le-a solicitat polonezilor
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
al XIX-lea sunt date în folosință o fabrică de prelucrare a pieilor, o fabrică de spirt din cartofi și cereale, o fabrică de cremă de ghete, o fabrică de săpun de rufe, săpun de față, lumânări și cleiuri, o fabrică de lichioruri, patru cărămidarii și un atelier de olărie. În 1893 în Siret sosește un mare grup de emigranți polonezi din Rusia. Guvernul rus le-a solicitat polonezilor să părăsească regiunile locuite în Ucraina, oferindu-le în schimb terenuri în
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
reprezentanții comunităților evreiești și germane din Siret recunosc unirea Bucovinei cu România. În anul 1930 situația pe plan economico-social a orașului Siret se prezintă astfel: localitatea are 7.397 de locuitori, industria este reprezentată de două mori cu aburi, o fabrică de bere, o tăbăcărie, patru fabrici de cărămizi, ateliere de dogărie și curelărie, există un liceu de băieți, două școli primare și două grădinițe de copii, un cinematograf, două bănci (Bancă Comercială Sireteană și Banca Gospodarilor), trei biserici ortodoxe, o
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Siret recunosc unirea Bucovinei cu România. În anul 1930 situația pe plan economico-social a orașului Siret se prezintă astfel: localitatea are 7.397 de locuitori, industria este reprezentată de două mori cu aburi, o fabrică de bere, o tăbăcărie, patru fabrici de cărămizi, ateliere de dogărie și curelărie, există un liceu de băieți, două școli primare și două grădinițe de copii, un cinematograf, două bănci (Bancă Comercială Sireteană și Banca Gospodarilor), trei biserici ortodoxe, o biserică greco-catolica, o biserică romano-catolică, o
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]