25,091 matches
-
Europa și celelalte continente, 10.000 de hărți ale României. Totuși, mare parte din aceste investiții masive în imagistica memoriei naționale erau făcute în zadar în condițiile cu totul precare în care se găseau lăcașurile unităților de învățământ. Haret dă glas lamentațiilor sale atunci când se plânge că pentru majoritatea școlilor "salele de clasă sunt așà de micĭ, în cât pe perețiĭ lor nu e destul loc pentru o hartă; iar lumina e așà de mică, în cât nu se póte citi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
plăpândului stat național românesc, investeau masiv în promovarea egoismului național, educația umanitaristă ar fi soră cu sinuciderea statală. Nu aceasta este calea de urmat. Pe bună dreptate, Michailescu rezonează pe aceeași lungime de undă a ideilor cărora le va da glas, câteva decenii mai târziu, É. Durkheim: "La ce ar folosi să concepem o educație ce ar fi mortală pentru societatea ce ar pune-o în practică?" (Durkheim, 1980, p. 35) [1911]. Mult mai oportun este exemplul învățământului german, care îl
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cea care înnobilează "instinctul de Patrie" (p. 21), prima fiind o treaptă superioară în conștiința de sine a unei colectivități naționale, o excrescență din fundamentalul instinct de Patrie ce poate fi cultivată prin cunoașterea trecutului. Lozinca românismului căruia îi dă glas Delavrancea este "pentru Patrie și pentru Rassă, înainte!". Copiii care formau auditoriul exaltatului literat sunt mânați să răspundă la chemarea Patriei, la strigătul războinic de împlinire a României și la freamătul abisal al Rasei: "Ne cheamă și Patria și România
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
agenților de socializare în modelarea personalității copiilor) urmată de erupția naționalismului ca doctrină ideologică un secol mai târziu, școlile primare nou înființate au fost proiectate ca incubatoare naționale menită să crească viitorii patrioți ai statului-națiune. Printre cei care au dat glas sublim acestui mit al socializării se numără și É. Durkheim (1980) [1911], care trasează funcția educației în crearea în om a unui ființe noi ființa socială pe care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
împăca în același timp ideea eternității națiunii cu datele istoriei biblice și sociale care arată fără dubiu că națiunile nu au făcut parte din creația divină, Stăniloae introduce concepția de creaționism germinativ. Să îl lăsăm pe Stăniloae însuși să dea glas acestei bizare acrobații argumentative prin care se străduie să dezvolte o teologie primordialistă a națiunii: "[...] creațiunea propriu zisă n-a constat într-o arătare a lumei în forma ei deplin desvoltată, cu toate speciile și varietățile lucrurilor din ea. Dumnezeu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că ființa românească este străbătută de duhul ortodox în care rezidă miezul spiritual și identitar al românismului teologii națiunii au elaborat eboșa doctrinară a unei soteriologii a salvării colective prin ortodoxism. Iată ce spune unul din profeții neamului românesc, dând glas crezului de generație al cărui făclier era: "mântuirea, în concepția creștinătății răsăritene, se cucerește înlăuntrul comunității de dragoste, laolaltă cu ceilalți oameni" (Eliade, 1990, II, p. 187) [1936]. De adevărul mântuirii colective a neamului românesc prin ortodoxie, "tânăra generație" a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
auctorialitate: numele autorilor manualelor școlare de istorie publicate în perioada regimului comunist nu apar pe copertele cărților, ci doar pe pagina de gardă. Însă, dată fiind "științificitatea" materialismului dialectic, ce rost ar și avea să apară numele autorilor, devreme ce glasul obiectiv al marxism-leninismului nu are nevoie de "portavoci" auctoriale pentru a se face auzit? Fiind produsul absolut al științei obiective, istoria României nu are nevoie de autori. În anii '80 se conturează noua logică național-comunistă de periodizare a trecutului românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nume, editat de pupilul său, Mircea Eliade, din publicistica maestrului. De un traseu post-mortem similar s-a bucurat și Nichifor Crainic, celălalt mare ideolog al românismului ortodoxist. Închis 15 ani în închisorile comuniste, apoi grațiat și racolat în redacția revistei Glasul Patriei unde a scris articole de propagandă comunistă, Nichifor Crainic nu a mai fost însă reeditat pe întreaga durată a regimului comunist cu operele sale doctrinare (de teologie politică). După '89, operele lui ideologice au revăzut lumina tiparului, publicându-se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas unui limbaj dublu orwellian, întrucât a continuat să mențină și chiar să întărească granițele naționale. Doar odată cu intrarea în noul mileniu, literatura didactică începe să promoveze masiv un umanitarianism postnațional, care elasticizează solidaritatea și identificarea cetățeanului pentru a o face
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avem propoziția dublu subordonată simultan). 1. La nivelul propoziției: Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană se poate exprima prin următoarele părți de vorbire: a) „adjectiv sau alte părți de vorbire devenite, prin conversiune, adjective (numeral, interjecție, verb la supin): Un glas s-a-nălțat amar. Venit-au zece din război. L-a făcut scârța - scârța. Pe băiat îl crezusem de însurat. b) substantive sau substitute ale acestora în acuzativ fără prepoziție sau cu o prepoziție sau o locuțiune prepozițională specializate pentru această funcție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fi în grade diferite: Ploaia tot cădea dar din ce în ce mai rărită. De sus, ploaia curgea tot mai deasă, măruntă și caldă. Adjectivul poate fi însoțit de un cuvânt sau o expresie care exprimă îndoiala, posibilitatea etc. : Aud un oftat amar; și glasul pornește parcă mai obosit. Am luat peștii care holbau, poate flămânzi, ochii la mine. Deoarece numele predicativ circumstanțial este legat nu numai de substantivul la care se referă, ci și de verb și, prin aceasta, de întreaga propoziție, el poate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și galeși mă pierd. De n-ați spune cu dreptate,să vă vedem măritate. Sub raportul lexico-morfologic, atributul predicativ poate fi - ca și adverbul: a) simplu - când este exprimat printr-un cuvânt: În odaia de peste tindă se auzea plin, puternic glasul bătrânului. b) perifrastic - când este exprimat printr-o expresie adjectivală perifrastică sau chiar locuțiune adjectivală: Și trist (simplu), cu fruntea înclinată (perifrastic), ascult străvechiul cântec sfânt. Ca proveniență morfologică, atributul predicativ poate fi: a) adjectiv propriu-zis ori de origine verbală
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
aflați în Amfiteatrul „Moldova”, ați fost singurul pe care sărbătoritul l-a amintit în discursul rostit cu acest prilej, consfințind și public prietenia care vă leagă. Cum majoritatea celor din preajmă ne așteptam să urcați la tribună și să dați glas trăirilor legate de amiciția cu distinsul dumneavoastră profesor, vă întreb: Ce v-a împiedicat să faceți pașii până la microfon? Domnule Cornel Galben, am avut întotdeauna o jenă de a vorbi despre foștii mei profesori din timpul liceului, dar mai ales
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
expresii și numeroși termeni legați de stăpânirea în devălmășie cu rezonanță de străvechime. În document se menționează că „grămada satului nici cunoaște acel contract”, iar când, în timpul anchetei, este înfățișat contractul și-i sunt dezvăluite condițiile stipulate, „toți într-un glas au strigat că nici cunosc acel contract și nici își poate avea lucrarea lui”. În privința dijmei, ce posesorul „voiește a trage de la lăcuitori din vii, livezi și așezări - se continuă în jurnal -, nu s-a luat niciodată dijmă fiindcă proprietaoa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu care erau debitori și chiar înainte de termen, mulți au rămas restanțieri, în această situație surprinzându-i concentrările și frământările din 1939. Și războiul care a început în acest an. 4. Locuința și gospodăria umbrăreșteană „... trebuie să mai adăugăm și glasul obiectelor pe care oamenii le-au creat, bucurându-se de utilitatea și de frumusețea lor” Corina Nicolescu Am putut constata, ceva mai în urmă, lipsa menționării în catagrafii a meseriilor din zona prelucrării lemnului, în special pe aceea a dulgherilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o lume în care lumina îngheață sfielnică trecerea orelor necunoscută mie cuprinderea ta tema ta muzicală vag punct de sprijin tăcerea cât să pot îndura preaplinul zilei de vară latura-i întunecată orbindu-mă Moment Refuzatele spume înfricoșându-mă dau glas unei prelungi tânguiri ca tot atâtea gânduri sinucigașe lovindu-mi auzul de unde marea începe cu creste golașe creneluri vizibile sufocă secunda ochiul tragic al păsării mă țintește din zbor Identitate în acest ceas al zilei nu-mi pasă de falnice
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]