27,010 matches
-
tradiționale din Luminișu intra frecvent următoarele construcții : casă de locuit , sura cu grajdul vitelor , grajdul oilor , coșteiul pentru porumb, cotețele pentru porci și păsări, găbănașul și fântână . La acestea se adaugă mai recent și bucătăria de vară . Numărul construcțiilor din gospodărie este diferit în funcție de starea materială și socială a oamenilor . În trecut unde terenurile cultivabile se aflau la distanțe mari în raport cu vatra satului gospodăria cuprindea și o colibă la hotar. Tot componente ale gospodăriei sunt și fârciturile cu fan ce sunt
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
păsări, găbănașul și fântână . La acestea se adaugă mai recent și bucătăria de vară . Numărul construcțiilor din gospodărie este diferit în funcție de starea materială și socială a oamenilor . În trecut unde terenurile cultivabile se aflau la distanțe mari în raport cu vatra satului gospodăria cuprindea și o colibă la hotar. Tot componente ale gospodăriei sunt și fârciturile cu fan ce sunt făcute lângă sura ori în aproperea grajdurilor. Portul popular femeiesc , așa cum este surprins în fotografiile din casele familiilor din Luminișu, cuprindea: năframa, spăcelul
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
și bucătăria de vară . Numărul construcțiilor din gospodărie este diferit în funcție de starea materială și socială a oamenilor . În trecut unde terenurile cultivabile se aflau la distanțe mari în raport cu vatra satului gospodăria cuprindea și o colibă la hotar. Tot componente ale gospodăriei sunt și fârciturile cu fan ce sunt făcute lângă sura ori în aproperea grajdurilor. Portul popular femeiesc , așa cum este surprins în fotografiile din casele familiilor din Luminișu, cuprindea: năframa, spăcelul (cămașă), poalele albe și zadia neagră. La acestea se puteau
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
vremea lui Mihnea Voievod 1577-1583. Două sate Pleașov se constată și în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. La Fotina apar satele “Pleașovul-Rumani” și “Pleașovul Sârbi”. Pe harta din 1835 satul “Pleașovul Rumâni” apare trecut cu 95 de gospodării și Șopia ( Pleașovul Sârbi ) cu 62 de gospodării. Pleașovul de sus există pe locul unde este și astăzi satul cu locuitori veniți din sudul Dunării și de aceea i se spunea și Șopia ( românii spuneau străinilor veniți aici “șopi” ). Cetatea
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
se constată și în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. La Fotina apar satele “Pleașovul-Rumani” și “Pleașovul Sârbi”. Pe harta din 1835 satul “Pleașovul Rumâni” apare trecut cu 95 de gospodării și Șopia ( Pleașovul Sârbi ) cu 62 de gospodării. Pleașovul de sus există pe locul unde este și astăzi satul cu locuitori veniți din sudul Dunării și de aceea i se spunea și Șopia ( românii spuneau străinilor veniți aici “șopi” ). Cetatea din Pleașov, numită și Gurguiu Nemților, este o
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
1808, fiind conscriși, ca având proprietăți, 13 familii nobiliare, din care cele mai multe familia Teleki. La anul 1847, populația localității Plesca număra 192 de locuitori, toți greco-catolici, care aveau o biserică de lemn. Conform recensământului agricol din 1895 existau 66 de gospodării, localitatea având un hotar de 454 jugăre din care arabil - 244, pășune - 91, fânețe - 81, grădini - 5, neproductiv - 99. La sfârșitul secolului XIX averea activă a comunei era de 4.444 de coroane și 24 de forinți, iar impozitul direct
Plesca, Sălaj () [Corola-website/Science/301818_a_303147]
-
Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. După înfăptuirea Marii Uniri, plescanii se vor integra organic în structurile noului stat unitar român. La 29 decembrie 1930, în localitatea Plesca erau 258 de locuitori, care locuiau în 54 de gospodării. Dintre locuitori doar 30,7% erau știutori de carte. Densitatea populației era de 60 locuitori pe km². Activitățile de bază ale locuitorilor au fost agricultura și creșterea animalelor. Pentru anul 1938, o situație statistică consemnează că existau 58 de case
Plesca, Sălaj () [Corola-website/Science/301818_a_303147]
-
Udvarhedyiensis”," la capitolul ",Cottus Szolnok Kőzepső”" (pagina 284), arată că în "Pro Denesty" existau deja 122 locuitori. Între anii 1784-1787 se face un recensământ mai elaborat cu mai multe date privind structura populației dar și despre numărul de case și gospodării existente. Datele acestui recensământ au fost publicate de statistica maghiară în lucrarea "Az első magyarországi népszámlálás 1784-1787, Budapest, 1960." În acel an în Prodănești erau 26 de case cu 30 de gospodării și o populație de 171 locuitori (pag.399-400
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
populației dar și despre numărul de case și gospodării existente. Datele acestui recensământ au fost publicate de statistica maghiară în lucrarea "Az első magyarországi népszámlálás 1784-1787, Budapest, 1960." În acel an în Prodănești erau 26 de case cu 30 de gospodării și o populație de 171 locuitori (pag.399-400). Din cei 82 de bărbați, 37 erau căsătoriți și 45 necăsătoriți (1 preot, 23 țărani, 18 moștenitori de țărani, 10 zilieri, 3 cu altă ocupație; 22 erau băieți cu vârsta cuprinsă între
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
236 locuitori (224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate); dintre locuitori 216 erau greco-catolici, 7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat cu următoarele date privind avuția satului: erau 72 de gospodării care dețineau 239 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 106 iugăre de fânațe, 134 iugăre de pășuni, 214 iugăre de păduri și 29 iugăre de pământ neproductiv. Sătenii dețineau un atelaj cu un cal, 2 atelaje cu 2
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
prezente în sat, în timp ce Irodul, Ulcelele, Strigatul fetelor de pe dealuri - s-au pierdut. Credința în Iele, datul în bobi, descântatul de brâncă, de deochi apar din ce în ce mai firave. "Clicul" este un obicei acum aproape pierdut. Oamenii, seara, după ce terminau treburile în gospodărie, se adunau din loc în loc în sat, la câte o poartă, și stăteau până noaptea târziu de vorbă, în timp ce copii se jucau împrejur. Uneori, la clicuri, se cânta la fluier ori caval. Alte obiceiuri specifice se mai desfășurau la nunți
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
-lea, până în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea) în sat funcționau 8 mori de apă (construite din lemn, cu sisteme hidraulice primitive) pentru măcinarea cerealelor (grâu, porumb, secară). Acestea erau amplasate pe cursul văii Priei, în gospodăriile unor localnici; astfel: prima (în amonte) la „"Pavelea Savini"”, urmată de cele din aval de la „"Petrea'l Pavăl”, „Niculaie Coșară”, „Cula Tomești”, „Ciunea Farcaș”, „Pavelea Ciorchi”, „Gheorghica Jurjului”" și ultima, cea de la „"Petrea Păraschi"”. Evoluția demografică de-a lungul timpului
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
economică mai evidentă în ultimii ani când a apărut o nouă ocupație: legumicultura. Lucrul acesta a determinat în special dispariția bordeiurilor și apariția locuințelor cu mai multe camere construite în majoritte din cărămidă. Au apărut primele mașini proprietate personală. Majoritatea gospodăriilor dețin un cal și o căruță, o vacă sau o capră, pământul puțin pe care il au nepermintndu-le mai mult. Cu toate aceste creșterea economică, nivelul de trai rămâne scăzut datorită numărului mare de menbrii ce compun o familie, veniturile
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
se aflau 11 fumuri, dar și acelea toate erau ungurești. La 1733 apoi aflăm și 16 familii românești.Aceste informații nu sunt confirmate însă de conscripția Comitatului Crasna din iunie 1720, unde Marinul figurează cu un total de 87 de gospodării, dintre care 64 aparțineau iobagilor, iar 23 jelerilor. Se consideră că cel de-al doilea document oferă mai multă credibilitate, deoarece se bazează pe date oficiale și nu doar pe câteva scrisori “vechi” ca și monografia scrisă la începutul secolului
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
absentă. De menționat că, la acea dată, porumbul nu era cultivat decât în 20 de sate din totalul de 49. Mărinanii, ca și ceilalți locuitorii ai comitatului obțineau, în general, producții mici de cereale care nu le asigurau necesarul din gospodărie. Acestea se datorau condițiilor pedoclimatice și de relief neprielnice cultivării cerealelor. Ei erau nevoiți să întrețină legături comerciale cu locuitorii comitatelor vecine, în special Bihor. Târgurile din Marghita erau cele mai frecventate, iar ei duceau aici îndeosebi vite, porci, fructe
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
din jurul Marinului. Tabelele urbariale ale Marinului din perioada 1818-1848 relevă și preocupările sătenilor în perioada respectivă: producție de fân, cultura viței de vie pentru vin, creșterea boilor, cailor, vacilor, oilor, porcilor etc.. . Recensământul din 1897 consemnează în Marin 153 de gospodării, cu următoarele categorii de folosință a terenului, în iugăre: 657 - pământ arător, 71 - grădini, 206 - fâneață, 4 - vie nealtoită, 256 - pășune, 297 - păduri, 9 - păpuriș și 50 - terenuri neproductive. În total, 1550 de iugăre. Din această suprafață, 37 de iugăre
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
remarcat prezența masivă a prunului. Din același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138 de boi. Cele 305 cornute mari aparțineau următoarelor rase: 228 - Ardeleană, 25 - Mocănească și 52 de bivoli. Alte animale prezente în gospodării: 39 de cai, 21 de capre, 184 de porci, 421 de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
buzunare: boabe de grâu, de mazăre, de fasole, de porumb etc., pentru a potoli acasă foamea copiilor, păsărilor, etc. Dar ,ochiul" (miliție-securitate) vigilent, al stăpânului, sesiză cu ușurință abaterile ,grave" ale unor țărani și drept urmare aparatul represiv, bine hrănit la gospodăria de partid, se năpusti cu toată furia asupra ,hoțului" care pune în primejdie bunul mers al C.A.P.-ului. Fu imobilizat și determinat prin ,convingere" să-și recunoască vinovăția. Apoi fu judecat public și dat ca exemplu de individ rău care
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
de pomi fructiferi răzleți, dar există și 20 ha de livadă intensive de pruni și cireși în localitatea Călacea. Viticultura - nu se bucură de o exploatare controlată. Zootehnia - ramură cu potențial dar neexploatată (animalele sunt prezente doar la nivel de gospodării) - există 4 puncte de colectare/prelucrare a laptelui. Drum public: Infrastructura tehnico-edilitară:
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
nord cu satele Garvăn și Văcăreni, Tulcea, la nord-est cu localitatea Luncavița, Tulcea, la sud cu orașul Macin iar la sud - est cu localitatea Greci. Actuala grupare a locuințelor din cadrul localității Jijila urmărește Drumul Național 22, cu un numar de gospodării mult mai mare pe partea stângă a acestuia spre Macin. Că tipologie, sătul vechi, care era grupat în imediata apropiere a băltii Jijila spre Dunăre. Dezvoltarea ulterioară spre vest și extinderea spre nord și sud din perioada primelor decenii ale
Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/301846_a_303175]
-
decenii ale secolului al XX-lea, au aceleași caracteristici „compacte”. Vatra veche, nucleul inițial al satului, s-a grupat în jurul bisericii unde sunt amplasate și majoritatea instituțiilor publice și unde s-a conturat și centrul civic prin amplasarea „naturală” a gospodăriilor. Această parte a satului nu se înscrie într-o anumită „ordine” și are aparentă dezordonată, prin străzi întortochiate. Tot ce s-a construit ulterior s-a făcut în baza unui plan de sistematizare, cu străzi drepte,
Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/301846_a_303175]
-
lăsate libere pe grindurile nisipoase unde își caută hrana. Suprafața redusă a terenurilor agricole din zonă îi determină pe localnici să păstreze în saivane doar animalele de tracțiune și mai rar câte una sau două cornute, restul fiind aduse în gospodării înaintea sacrificării. În trecut, persistând chiar până la colectivizare (1951), una din principalele ocupații (în afara creșterii animalelor) era agricultura. Se cultivau cereale, legume, pepeni și în mai mică măsura mici plantații de pomi fructiferi (mai ales pere și gutui). Drept dovadă
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
de subzistență. Principala cultură agricolă este cea a porumbului, cartofului și a viței de vie. Creșterea animalelor ocupă și ea un loc important în economia satului. Casele sunt vechi, din chirpici, unele trecând și centenarul. Satul are aproximativ 40 de gospodării. Ca peste tot in România și satul Costișa a fost lovit de migrarea locuitorilor către orașe, cele mai apropiate fiind Podu Turcului și Tecuci. Nu dispune de dispensar propriu, nici de post de poliție.
Costișa (Tănăsoaia), Vrancea () [Corola-website/Science/301872_a_303201]
-
Bârlad, pe DN24D care face legătura dintre orașele Bârlad și Galați. Prima atestare a satului datează din anul 1504. Având o suprafață totală de 6353 ha din care 276 ha intravilan și 6077 ha extravilan. Are in componența sa 1804 gospodării iar locuințe 1750. Comuna Grivița se află situată în subunitatea geografică Colinele Tutovei, parte a Podișului Central Moldovenesc. Se învecinează la nord cu orașul Bârlad, la est cu comunele Zorleni Fruntișeni și Vinderei, la sud cu comunele Bălăbănești și Bălășești
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
linte, bob, cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă unealtă, folosită în gospodărie, era piua. Cu ajutorul acesteia se înveleau țesăturile de lână din care oamenii î-și făceau sumane și bernevigi. Locuri ce nu trebuie uitate; „Livadă, Via Mânăstirii, Iazul Călugărilor, Drumul Călugărilor, În Țarnă, La Plop, La Tei, Pruna, Poiana din Pruna
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]