25,947 matches
-
generală, să instituie și anumite reguli speciale, privind începutul prescripției extinctive. Între regula generală și celelalte reguli speciale există un raport ce cade sub puterea dictonului "specialia generalibus derogant". Vizând o situație de excepție, fiecare regulă specială trebuie aplicată numai ipotezei pentru care a fost instituită, fără posibilitatea de interpretare extensivă, întrucât în drept excepțiile sunt de strictă interpretare. Situațiile pentru care erau instituite reguli speciale erau prevăzute de Decretul nr. 167/1958 și de alte izvoare de drept 618. VIII
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
să curgă de la data acordării împrumutului 619. VIII.6.1.1.3. Dreptul subiectiv afectat de un termen suspensiv sau de o condiție suspensivă (afectat de modalități)620 Articolul 7 alineatul 3 din Decretul nr. 167/1958 prevedea că în ipoteza arătată mai sus, prescripția extinctivă începe să curgă de la data împlinirii termenului sau condiției. Trebuie făcută precizarea că este vorba de un termen suspensiv în favoarea debitorului și de o condiție suspensivă (nu rezolutorie). Dacă în baza unui contract de vânzare-cumpărare
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prescripție a acțiunii pentru repararea prejudiciului se calcula de la data stabilirii pensiei și nu de la data producerii prejudiciului 624. Dispozițiile articolului 8 alineatul 2 din Decretul nr. 167/1958 se aplicau prin asemănare și îmbogățirii fără temei juridic. În această ipoteză 625, se aplica, deci, regula potrivit căreia cel sărăcit a cunoscut sau trebuia să cunoască faptul că a fost sărăcit fără temei juridic, sau că plata este nedatorată, precum și persoana obligată la restituire. Problema acțiunii în răspundere pentru paguba cauzată
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
12 din Legea nr. 703/2001 (un termen de 30 de ani pentru dreptul la repararea daunelor cauzate prin decesul sau rănirea victimei și un termen de 10 ani, pentru dreptul la repararea celorlalte daune 630). Ceea ce reține atenția, în ipoteza prevăzută de art. 8 din Decretul nr. 167/1958 și a situațiilor asimilate acesteia, este caracterul alternativ al momentelor de la care putea începe să curgă prescripția. Reglementările menționate adoptau, pe de o parte, un criteriu subiectiv pentru stabilirea momentului inițial
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
paguba și pe cel ce răspunde de ea). Este un criteriu mobilizator pentru victima care trebuie să depună stăruințele necesare pentru a cunoaște paguba și pe cel ce răspunde de ea631. VIII.6.1.1.5. Acțiunea în anulabilitate Această ipoteză își avea sediul reglementării în art. 9 din Decretul nr. 167/1958 care prevedea că: "Prescripția dreptului la acțiune în anularea unui act juridic pentru violență, începe să curgă de la data când aceasta a încetat"632 (art. 9 al. 1
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
mijloacele obișnuite. Cu privire la viciile aparente trebuie menționate și dispozițiile art. 1353 din Codul civil de la 1864 care prevedea că: "Vânzătorul nu răspunde de viciile aparente și despre care cumpărătorul a putut singur să se convingă". nu intră în discuția acestei ipoteze viciile de consimțământ, care, așa cum am arătat anterior, formează obiectul de reglementare al dispozițiilor legale privind anulabilitatea actului juridic civil 636. dobânditorul unui bun sau a unei lucrări ce prezintă vicii avea un drept de opțiune 637 între a formula
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în executarea obligațiilor de "a da" sau de "a face". În privința acestor obligații, așa cum prevede art. 2524 al. 1 din noul Cod civil "prescripția începe să curgă de la data când obligația devine exigibilă și debitorul trebuie să o execute". în ipoteza drepturilor civile afectate de modalități, două soluții sunt posibile și ele trebuie raportate la cele două modalități: termenul și condiția (art. 2524 al. 2, 3). În cazul în care dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescripția începe să curgă
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din acest domeniu. Problema restituirii prestațiilor, așa cum este reglementată de art. 2525 din noul Cod civil, se pune în situația desființării unui act juridic în privința căruia restituirea prestațiilor este permisă (cazul actelor juridice civile cu executare imediată uno ictu). În ipoteza arătată, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a desființat actul. momentul începerii prescripției extinctive în executarea prestațiilor succesive își are sediul reglementării în art. 2526 care trebuie corelat cu art.
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
o cerere de chemare în judecată sau de arbitrare, prescripția este întreruptă chiar dacă sesizarea a fost făcută la un organ de jurisdicție sau de urmărire necompetent sau chiar dacă este nulă pentru lipsă de formă. Un element de noutate prezintă și ipoteza în care, prescripția este întreruptă dacă reclamantul în termen de 6 luni de la data când hotărârea de respingere sau de anulare a rămas definitivă, introduce o nouă cerere care să fie admisă. În cazul acesta prescripția se consideră întreruptă prin
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
judecătorească sau arbitrală și-a pierdut puterea executorie prin împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită. Întreruperea prescripției extinctive poate avea loc și prin punerea în întrârziere a celui în folosul căruia curge prescripția extinctivă. În ipoteza arătată, punerea în întârziere reprezintă o cauză de întrerupere a prescripției numai dacă aceasta este urmată de chemarea în judecată a celui în folosul căruia curge prescripția, în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere. VIII.7.1
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
răspunsul primit era favorabil, neînțelegerea se stingea și nu se mai punea problema cursului prescripției și a suspendării acestuia. În literatura de specialitate, în legătură cu această cauză de suspendare s-a făcut precizarea că art. 13 lit. c se aplica și ipotezei acțiunii în contencios administrativ, întrucât, potrivit art. 5 al. 1 din Legea nr. 29/1990, înainte de a cere tribunalului anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel ce se considera vătămat se adresa, pentru apărarea dreptului său în termen de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
bine conturat, textul făcând mențiunea expresă că este vorba de "moștenitori care nu-și pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil". O strictă interpretare a acestui articol conduce la concluzia că el vizează doar ipoteza moștenitorului testamentar, calitate dobândită în perioada în care terenurile nu puteau face obiect al actului juridic (inter vivos sau mortis causa). Cum este cunoscut, sub imperiul reglementărilor din Legile nr. 58 și 59/1974, terenurile puteau fi dobândite prin moștenire
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Partea care, din motivele arătate mai sus, a pierdut termenul de prescripție este repusă în situația anterioară depășirii și consideră că n-a pierdut dreptul la acțiune sau la executare. Cât privește efectul repunerii în termen, dacă ne referim la ipoteza prevăzută de art. 12 al. 2 din Legea nr. 18/1991, este de reținut că el constă în îndatorirea moștenitorului de a solicita comisiei, "reconstituirea" dreptului de proprietate asupra pământului în condițiile acestei legi. Fiind vorba de două termene de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cel al cărui consimțământ este viciat are dreptul de a pretinde, în afară de anulare și daune-interese sau, dacă preferă menținerea contractului, de a solicita numai reducerea prestației sale cu o valoare a daunelor-interese la care ar fi îndreptățit". În această ultimă ipoteză are loc o reechilibrare a obligațiilor contractului ce a fost viciat prin dol. 229 A se vedea D. Cosma, op. cit., p. 172; Gh. Beleiu, Introducere în dreptul civil, op. cit., ed. 1998, p. 149; Gh. Beleiu, Actul juridic civil, în Tratat de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
o despăgubire mai mare, echivalentă cu întinderea reală a acelei daune. Deci, chiar dacă există o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, dacă termenele de decădere nu s-au împlinit, victima poate solicita mărirea despăgubirilor. După împlinirea termenelor de decădere, chiar în ipoteza agravării prejudiciului, victima nu va putea introduce o nouă cerere în despăgubiri majorate, dacă în cauză a fost pronunțată o hotărâre definitivă și irevocabilă. 627 C. Stătescu, C. Bîrsan, op. cit., p. 272, a se vedea și M. Duțu, Răspunderea civilă
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
funciar. Funcționarea lor este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 131/1991 prin care s-a aprobat Regulamentul acestor comisii (M.O. nr. 43/4 martie 1991). 667 Gh. Beleiu, Introducere în dreptul civil, op. cit., p. 241. Fiind o situație de excepție, ipoteza prevăzută de art. 12 al. 2 din Legea nr. 18/1991, este de strictă interpretare, ea nu ar putea fi extinsă, prin analogie și la alte situații. 668 I. Deleanu, Gh. Beleiu, Repunerea în termen în condițiile art. 19 din
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
asemănătoare abundă: legiunile romane au părăsit Bretania, însă rasa s-a păstrat, populațiile romanizate din Alsacia au fugit în fața germanilor pentru a se refugia în păduri, în zone mlăștinoase, în munți, unde s-au acomodat cu noii stăpîni ai burgurilor. Ipoteza unei retrageri în pădurile și munții Daciei atrage. Logica argumentației este următoarea: dacă se admite un transfer masiv de populație din Dacia în sudul Dunării, cum se face că aceasta n-a lăsat mai multe urme? Cercetarea lui Brătianu aduce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
popoarele invadatoare aculturale. Miracolul descoperirii decisive nu s-a produs, iar scenariile concepute pornind de la o reprezentare a popoarelor-etnii ocrotite rămîn sub semnul pledoariei. ÎN NUMELE LIMBII Confruntarea argumentelor lingvistice se epuizează în dezbateri interminabile, știința contribuind la înmulțirea stimulantă a ipotezelor. Căile reflecției lingviștilor insistă cînd asupra relației latinitate-continuitate, cînd asupra relației latinitate-spațiu de circulație deschis, cînd asupra importanței substratului dac, care conferă specificitatea limbii române, cînd asupra influenței mult mai amplului substrat trac, care așază evoluția limbii în vecinătatea albanezei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
totalitatea spațiului latinizat. Deschiderea și accentul pus pe circulația latinei vulgare au trezit, în măsura în care lectura maghiară 1-ar recupera în sensul unei origini sud-balcanice a românilor, un interes asupra tezei influenței directe a substratului dac, ireductibil în formarea limbii. Această ipoteză de lucru, calificată drept autohtonism și susținută printr-o viziune a etnogenezei românilor, vine în opoziție cu școala așa-zisă de lingvistică balcanică, reprezentată de lucrarea lui Sandfeld, Lingvistica balcanică, probleme și rezultate (1930), care subliniază rolul substratului comun în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
au îndîrjit. Problematica pune în lumină legătura între o limbă și spațiul său de origine. Or, valorizarea substratului balcanic mută limba română din leagănul său dac, în momentul în care studiul asupra permanenței acestui substrat dac reinstaurează continuitatea daco-romano-română. Această ipoteză, a rolului determinant acordat substratului trac, elimină celelalte dezbateri, cum ar fi acelea ridicate de datare și măsura influenței slave asupra românei. Interesul bazat pe efectele lingvistice ale slavizării aparține în mod esențial perioadei staliniste, sovietizante, a istoriei României, cum
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în 1981, însoțită de un rezumat în franceză și germană), numără aproape 100 de termeni preromani care nu sînt nici de origine latină, nici greacă, nici slavă și sînt, de asemenea, absenți din albaneză. Această specificitate este esențială, deoarece din ipoteza unei simbioze româno-albaneze decurge unul din argumentele în favoarea originii sud-dunărene a românilor și a unei lente și tîrzii urcări a acestora spre spațiul transilvan, deja ocupat de maghiari. Astfel, studiul întreprins de Committee of Transylvania, sub direcția lui Stephen Borsody
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-lea și Brătianu pentru perioada interbelică. Istoria originilor întemeierii Moldovei și termenul de descălecare au fost studiate foarte recent de un specialist în studiile medievale românești, Șerban Papacostea, și de Ștefan Gorovei, care aduce un omagiu memoriei lui Brătianu. Reluînd ipoteza în opinia sa, falsă după care descălecare ar presupune o absență anterioară de populare, Ștefan Gorovei conchide: "în vechile texte, întemeierea Principatelor românești este denumită printr-un cuvînt străin descălecat -, care pare să-și fi pierdut sensul inițial (a descăleca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
COMPROMISUL SAU REZISTENȚA Influența catolică este cel mai adesea înțeleasă ca o ofensivă creatoare de rezistență și de tresăriri de dezangajare. Istoriografia medievală românească, văzută prin interpretările patriotice ale secolelor XIX-XX, este cel mai adesea fondată în mod implicit pe ipoteza unei adeziuni naturale la o instituție și la o spiritualitate ortodoxe. Premisele relației care opune catolicismul și ortodoxia sînt impuse chiar la apariția statelor Moldova și Țara Românească. În 1359-1364, țările române se desprind din aria controlată de regele Ungariei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dintre identități: excluderea fără martiraj. Românii se găsesc reduși la starea de țintă a unui discurs de convingere, de conversie. Uneori, atmosfera de efervescență pedagogică a secolului al XVI-lea îi antrenează în dezbateri care îl eliberează pe "omul european". Ipoteza unei ortodoxii populare imuabile neagă criza gîndirii, respinge dezechilibrele unei societăți afectate de o nouă viziune a Omului, a iertării, a păcatului. Voința de a traduce și a tipări în limba română este simptomul acestei schimbări profunde. În secolul al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spre comerț, se mobilizează în vederea unei deschideri în acest domeniu, aflîndu-se la originea clasei burgheze revoluționare. După Zeletin, burghezia apare odată cu capitalismul comercial. Există deci un fond economic pentru o formă socială și pentru expresia ideologică a intereselor sale. Această ipoteză contestă direct teoria junimistă. Al doilea punct de opoziție între Zeletin și tradiția junimistă se referă la formarea națiunii. Zeletin îndrăznește să declare că aceasta nu-și are originea în țăran, ci că ea este răspunsul la nevoile capitaliștilor care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]