27,241 matches
-
-lea, comuna purta numele de "Jideni", făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Oratia (reședința), Țigoiu, Coțatcu, Tăbăcari și Flămânda, având în total 2251 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 69 de elevi, fondată de stat în 1863; și 4 biserici una în Oratia, datând din 1859, una în Jideni, din 1817, una în Coțatcu din 1843 și una în Țigoiu, înființată la 1857. Satul Pleșești făcea pe atunci
Comuna Podgoria, Buzău () [Corola-website/Science/301032_a_302361]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Puiești făcea parte din plasa Grădiștea a județului Râmnicu Sărat și era alcătuită doar din satele Puieștii de Jos și Puieștii de Sus, având în total 1100 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 45 de elevi și 2 biserici cea de la Puieștii de Jos înființată de Anastase Dedulescu la 1840 și cea din Puieștii de Sus fondată în 1874. În acea perioadă, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă
Comuna Puiești, Buzău () [Corola-website/Science/301034_a_302363]
-
originea familia Marghiloman. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vernești făcea parte din plasa Sărata a județului Buzău și era compusă din cătunele Agudu, Clinciu și Vernești, cu o populație totală de 710 locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și două biserici, dintre care una este biserica Buna Vestire, zidită de jupân Jipa și Stanciu Vernescu în perioada 1714-1721, în timpul domniilor lui Ștefan Cantacuzino și Nicolae Mavrocordat în Țara Românească. În acea perioadă, pe actualul teritoriu al comunei, mai
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
Rubla Mică). În comună funcționau 5 mori de apă, 2 cu aburi, 2 biserici una la Bălțați, ridicată de locuitori în 1865 și alta în Rubla, ridicată în 1867 de locuitori, ambele la inițiativa preotului Ștefan Roșescu și o școală mixtă cu 56 de elevi. În anul 1925, Anuarul Socec consemnează comuna ca fiind formată din 3 sate distincte Bălțați, Rubla Mică și Rubla Mare în plasa Orașul a aceluiași județ, cu 1879 de locuitori. În 1950, comuna a trecut la
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
și la marginea sau chiar în mijlocul pădurii. În livezi, poate fi cultivat atât în monocultură, (doar exemplare de "Castanea sativa"), așa cum este cultivat în special în județul Maramureș sau poate fi combinat cu ușurință cu alte specii pomicole, formând livezi mixte, cum este frecvent cultivat în Banat. Arborele în sine necesită un climat blând, cu umiditate suficientă, dar nu exagerată. Deși originar dintr-o zonă cu climat mediteranean tipic, castanul comestibil se poate adapta și la alte două tipuri de subclimate
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
Sărat și era formată din cătunele Zgârciți, Topliceni, Cristinești, Poșta, Dărâmați și Plevna, cu o populație totală de 1770 de locuitori. În comună funcționau 5 mori de apă, 2 fierăstraie, o moară cu aburi, o mașină de treierat, o școală mixtă și 5 biserici ortodoxe. Pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Băbeni și Dedulești. Comuna Băbeni avea în componență cătunele Băbeni, Drăghești și Răducești, cu o populație totală de 1034 de locuitori; aici funcționau 2
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
Costienii de Jos, Costienii Mari și Socariciu, în plasa Râmnicul de Jos a județului Râmnicu Sărat. Comuna Costienii de Jos era formată din cătunele Costienii de Jos și Orzăneasca, având o populație de 592 de locuitori. Aici funcționau o școală mixtă cu 32 de elevi înființată în 1874 și o biserică ortodoxă zidită în 1850 de locuitori în frunte cu preotul Zamfir Iordache. Comuna Costienii Mari era formată din reședința Costienii Mari și din satul Zoița, și avea 1175 de locuitori
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
în 1874 și o biserică ortodoxă zidită în 1850 de locuitori în frunte cu preotul Zamfir Iordache. Comuna Costienii Mari era formată din reședința Costienii Mari și din satul Zoița, și avea 1175 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 64 de elevi înființată în 1872 și două biserici ortodoxe una la Costienii Mari și alta în Zoița, ambele zidite de locuitori în 1848. Comuna Socariciu era formată doar din satul de reședință, care avea 820 de locuitori, o
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
două biserici ortodoxe una la Costienii Mari și alta în Zoița, ambele zidite de locuitori în 1848. Comuna Socariciu era formată doar din satul de reședință, care avea 820 de locuitori, o biserică ortodoxă fondată în 1864 și o școală mixtă înființată în 1874. În 1925, nucleul actualei comune apăruse deja, prin contopirea comunelor Costienii de Jos și Costienii Mari, sub numele de "Costieni". Ea era formată din satele Costienii de Jos (care era reședință), Costieni Mari, Zoița și Orzăneasca, făcea
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
pe trei generații, care n-a încăput pe scena clubului din Oțelu Roșu. A fost cea mai mare formație de dansuri pe care a prezentat-o Borlova, cu dansuri absolut autentice. Zărie Tăfăragă a fost instructorul primei formații de dansuri mixte din Borlova. Era înainte de perioada interbelică. Înainte de această formație mixtă, a mai existat, după memoriile învățătorului Boșcai Nistor o formație de călușari, pe la început de secol, un joc de sorginte romană, iar după formația de dansuri condusă de Zărie Cocie
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
din Oțelu Roșu. A fost cea mai mare formație de dansuri pe care a prezentat-o Borlova, cu dansuri absolut autentice. Zărie Tăfăragă a fost instructorul primei formații de dansuri mixte din Borlova. Era înainte de perioada interbelică. Înainte de această formație mixtă, a mai existat, după memoriile învățătorului Boșcai Nistor o formație de călușari, pe la început de secol, un joc de sorginte romană, iar după formația de dansuri condusă de Zărie Cocie, cea care a făcut turnee la Budapesta și Chișinău, a
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
în continuare conform obiceiului această a dus la scăderea populației la ~280 locuitori în 2008. Terenuri agricole,forestiere,zona turistică,spații turistice în vînzare,spații cu destinație economică sau socială,școala clasele I-V,grădiniță, dispensar medical,magazine alimentare și mixte,drum asfaltat,proiect aprobat de apă și canalizare,sistem de colectare a deșeurilor menajere. Se preconizează infintarea unui parc eolian pe raza localității,existind se pare două firme interesate de proiect în 02.04 2008 are loc darea în folosință
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
cu 80 de elevi și una de fete, cu 31 de eleve. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Pietroiu, formată numai din satul de reședință, având 1277 de locuitori, o școală mixtă cu 99 de elevi și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Fetești a aceluiași județ; comuna Pietroiu, cu satul ei, avea 2320 de locuitori, iar comuna Cocargeaua avea în satele Cocargeaua și Buliga 3364
Comuna Borcea, Călărași () [Corola-website/Science/301104_a_302433]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată din satele Chiselet și Surlari, cu o populație de 2400 de locuitori, ce trăiau în 363 de case și 4 bordeie. În comună funcționau o școală mixtă, două biserici și o mașină de treierat cu aburi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3068 de locuitori în localitățile Chiselet-Fundu și Surlaru. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița al regiunii București, iar satul
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, dintre satele actuale exista doar satul Găunoși (astăzi Gălățui), care, împreună cu teritoriul actual al comunei, făcea parte din comuna Ciocănești-Mărgineni din plasa Borcea a județului Ialomița. Satul avea 542 de locuitori, o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează aici, în plasa Ciocănești a aceluiași județ, comuna Găunoși, cu reședința în satul Găunoși, dar și cu satele Podu Lupii (astăzi, Nicolae Bălcescu), Barza (astăzi, Alexandru Odobescu) și Potcoava. În 1931, comuna
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actuala al comunei funcționau, în plasa Borcea a județului Ialomița, comunele Ciocănești-Mărgineni și Ciocănești-Sârbi. Prima era formată din satele Ciocănești-Mărgineni, Ciocănești-Pământeni și Găunoși, cu 1807 locuitori, două biserici și trei școli (una mixtă, una de băieți și una de fete) având în total 181 de elevi (dintre care 60 de fete). Comuna Ciocănești-Sârbi era formată dintr-un singur sat, lipit de Ciocănești-Mărgineni și aflat imediat la vest de acesta; comuna avea 1437 de
Comuna Ciocănești, Călărași () [Corola-website/Science/301107_a_302436]
-
județului Ilfov, purta numele de "Frumușani-Cuștureni" și avea în compunere satele Cuștureni, Frumușani, Pasărea și Petrăchioaia, cu 1240 de locuitori ce trăiau în 299 de case și 10 bordeie. Existau în comună două biserici (la Frumușani și Petrăchioaia), o școală mixtă și o moară cu apă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Știubei-Orăști, în plasa Dâmbovița a aceluiași județ, ea fiind formată din satele Canela, Filastache, Orăști, Orasca, Postăvari, Pițigaia, Poșta și Păroaia, având 1190
Comuna Frumușani, Călărași () [Corola-website/Science/301112_a_302441]
-
comunei mai funcționa și comuna Știubei-Orăști, în plasa Dâmbovița a aceluiași județ, ea fiind formată din satele Canela, Filastache, Orăști, Orasca, Postăvari, Pițigaia, Poșta și Păroaia, având 1190 de locuitori, patru biserici (la Filastache, Orăști, Postăvari și Pițigaia), o școală mixtă și cinci mori de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Budești a aceluiași județ. Comuna Frumușani avea 1724 de locuitori în satele Câlnău, Cuștureni, Frumușani și Pasărea. Comuna Știubeiu-Orăști avea în cpmpunere satele Filastache, Orăști
Comuna Frumușani, Călărași () [Corola-website/Science/301112_a_302441]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și avea în compunere satele Jegălia și Beilicu, populația lor totală fiind de 1713 locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 90 de elevi, și două biserici. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Gâldău, formată din satele Gâldău și Mereanu și având 809 locuitori, o școală mixtă cu 41 de elevi
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
comună existau o școală mixtă cu 90 de elevi, și două biserici. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Gâldău, formată din satele Gâldău și Mereanu și având 809 locuitori, o școală mixtă cu 41 de elevi (dintre care 4 fete) și o biserică. Ambele comune se aflau pe moșia „Deleanca”, ce aparținuse mănăstirii Dealu și fusese secularizată în 1864. În 1925, Anuarul Socec consemna cele două comune în plasa Fetești a aceluiași
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
plasa Negoiești a județului Ilfov și avea în compunere satele Gălbinași, Lămotești, Moara Nouă și Ștefăneasca, având 1434 de locuitori ce trăiau în 258 de case și 14 bordeie. În comună funcționau două biserici (la Gălbinași și Lămotești), o școală mixtă și o moară de apă. În 1925, conform Anuarului Socec din acel an, comuna avea în plus și satul Petrichioaia și făcea parte din plasa Budești, având în total 1884 de locuitori, iar în 1931 satele ei componente erau Lămotești
Comuna Gălbinași, Călărași () [Corola-website/Science/301113_a_302442]
-
Pentru 6,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Negoești a județului Ilfov, având o populație de 975 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 27 de elevi (dintre care 8 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Budești a aceluiași județ, având 2500 de locuitori și compoziția actuală (satele Luica și Valea Stânei). În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului
Comuna Luica, Călărași () [Corola-website/Science/301118_a_302447]
-
parte din plasa Borcea a județului Ialomița și era formată din satele Dichiseni, Coslogeni și Satnoeni, și din târlele Mandache și Putineiu, având în total 1181 de locuitori. În comună funcționau trei biserici (una în fiecare sat) și o școală mixtă cu 65 de elevi (din care nouă fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Fetești a aceluiași județ, având în satele Brătieni, Coslogeni, Dichiseni și Satnoeni 2178 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Fetești
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cacomeanca", făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și avea în compunere doar satul Cacomeanca, cu 1482 de locuitori. În comună erau o școală mixtă cu 48 de elevi (dintre care 8 fete) și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Rasa, ce avea o populație de 2282 de locuitori în satele Rasa, Cunești, Bogata, Valdomiru
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Rasa, ce avea o populație de 2282 de locuitori în satele Rasa, Cunești, Bogata, Valdomiru, Glavacioaca și lefterul și în cătunele (târlele) Bechiru, Ovreiu și Malacu. În comuna Rasa existau trei școli mixte (la Rasa, Cunești și Bogata), având în total 230 de elevi; și trei biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Ciocănești a aceluiași județ. Comuna Cacomeanca avea aceeași alcătuire și o populație de 1542 de locuitori, iar comuna
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]