25,242 matches
-
Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că noțiunile invocate de autoarea excepției, chiar dacă nu sunt expres definite de legiuitor, fac ca textele criticate să fie suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate. Se face trimitere, în acest sens, la jurisprudența Curții
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
o cunoaștere largă, în mediul de afaceri, a semnificației acestei expresii, situație ce exclude susținerea că folosirea acestora într-un context normativ ar induce normei un caracter de lipsă de previzibilitate. 11. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că textele criticate sunt suficient de precise și clare pentru a observa cu ușurință că sancțiunea penală se aplică doar în cazul în care organele competente constată săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă, sub forma acțiunilor de falsificare, sustragere
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Radu în Dosarul nr. 6.419/2/2012 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală și constată că dispozițiile art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
dispus redeschiderea dezbaterilor și repunerea pe rol a cauzei pentru data de 24 mai 2016. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care menține aceleași concluzii puse la termenul anterior, respectiv respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, pentru aceleași motive reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 288 din 11 mai 2016 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Decizia civilă nr. 296 din 3 mai 2016, pronunțată
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
decizia mai sus amintită se impune și în ceea ce privește condițiile legale pentru alegerea autorităților administrației publice locale, care au căpătat, în acest nou context, un pronunțat caracter de neconstituționalitate. 9. Tribunalul Bacău - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cerința reglementată de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este una necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, reprezentând, în același timp, o garanție a exercitării acestui drept, prin descurajarea eventualelor candidaturi abuzive
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 11. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. întrucât instituirea obligativității unui anumit prag de susținători nu contravine dreptului de a fi ales. În acest sens sunt indicate deciziile nr. 522 din 8 mai 2008 , nr. 606 din 20 mai 2008 și nr. 252 din 6 mai 2014
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
partid politic, este neconstituțională. 18. Astfel, referitor la jurisprudența sa în materie, Curtea reține că, prin Decizia nr. 288 din 11 mai 2016 *), încă nepublicată la data pronunțării acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, constatând, pentru argumentele acolo expuse pe larg, că dispozițiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 nu afectează exercitarea drepturilor electorale fundamentale, cum este dreptul de a fi ales, invocat în cauza de față.
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
riscul pe care o funcție publică electivă îl comportă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, este speriat și nu mai dorește să candideze. 6. Reprezentantul Ministerului Public solicită menținerea acelorași concluzii puse la termenul anterior, respectiv respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, pentru aceleași motive reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 290 din 11 mai 2016 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Decizia civilă nr. 1.018 din 1 mai 2016
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 12. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În esență, se susține că instituirea, prin art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , a obligativității unui anumit prag de susținători nu încalcă principiul constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, dreptul de vot și dreptul
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
recent obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare. 22. Astfel, prin deciziile nr. 286*), nr. 289**) și nr. 290 din 11 mai 2016, încă nepublicate la data pronunțării acestei decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , constatând, în esență, că reglementarea condiției de reprezentativitate raportată la un procent de cel puțin 1% din numărul total al alegătorilor arondați unei circumscripții, dar nu
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
politic numai cu trei fondatori, în timp ce pentru susținerea unei candidaturi sunt cerute mii de semnături. În esență, susține deficiențe ale legislației electorale și necesitatea respectării normelor europene. 10. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 11. Prin Sentința civilă nr. 3.831 din 30 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.223/303/2016
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
listelor de semnături. Consideră, totodată, că nu ar trebui să existe niciun filtru inițial în vederea depunerii candidaturii și că normele criticate sunt profund injuste. 13. Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă, în ambele cauze, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Legiuitorul are prerogativa de a reglementa condițiile în care se poate exercita, în concret, dreptul de a fi ales, iar limitările stabilite de textul criticat nu sunt arbitrare, discriminatorii și nu aduc atingere substanței dreptului. 14. În conformitate cu dispozițiile art. 30
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
2.901/2016 și nr. 5/2.902/2016, înregistrate la Curtea Constituțională cu nr. 4.041 din 11 mai 2016 și nr. 4.034 din 11 mai 2016, punctul său de vedere în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că prin instituirea unui anumit prag de susținători nu se încalcă principiul constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice și dreptul de a fi ales, având în vedere anvergura acțiunilor pe care un partid politic este capabil
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Social Românesc - Filiala Sector 6 prin președinte Frunză Gabriel Mugurel în dosarele nr. 8.223/303/2016 și nr. 8.224/303/2016 ale Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și constată că dispozițiile
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
este pe deplin convins de superioritatea politică, morală și culturală a bizantinilor și a imperiului lor. Imperiul, în viziunea lui Kynnamos, este centrul întregii lumi, Constantinopolul este centrul politic al întregii lumi, iar pretențiile occidentalilor și ale Imperiului Romano-German sunt neîntemeiate. Consideră că Papa este principalul vinovat pentru coflictul dintre Imperiul Bizantin și Imperiul Roman-German. Ca și Ana Comnena, Kynnamos nu poate să înțeleagă fenomenul cruciat, nu poate înțelege sentimentele de care sunt animați creștinii occidentali și, chiar în relatarea cu privire la
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
noiembrie - Președintele RM Petru Lucinschi fixează prin decret prezidențial data alegerilor parlamentare: 22 martie 1998. 9 decembrie - Curtea Supremă de Justiție anulează Hotărârea Curții de Apel din 19 august, calificând cererile Mitropoliei Basarabiei de integrare în ordinea legală ca fiind neîntemeiate.
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
spune Anonymus în acord cu tradiția ungurească, prin Carpații răsăriteni ai Ungariei superioare, - cale cunoscută lor de mai nainte, când veniră într’ajutor Francilor în contra Moravilor, - ci pe la Poarta de Fier de la Dunăre. Dintre argumentele aduse în contra acestei păreri defel neîntemeiate este, ca dovadă directă, mai de seamă mărturia cronicarului rus Nestor (pe la 1100), - observată de d. Xenopol chiar și în critica sa dintâi (p. 170) - care cronicar întărește în această privință pe deplin spusele lui Anonymus, punând intrarea Ungurilor, ca
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
și continuat de Anne Degeorges și Joelle Vitte în calitate de moștenitoare împotriva sentinței civile nr.973 din 9 februarie 2011 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge ca neîntemeiată acțiunea în constatare formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, stabilind irevocabil că Mircea Iorgulescu nu a fost colaborator al Securității. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 februarie 2014. Articole biografice
Mircea Iorgulescu () [Corola-website/Science/298915_a_300244]
-
de război la 9 ianuarie 1945 că „în timpul evenimentelor tragice de la Iași, din perioada 26-29 iunie 1941, generalul Carlaonț se afla la București unde îndeplinea funcția de comandant secund al Diviziei 4 Infanterie” trăgând concluzia că „toate acuzațiile sunt complet neîntemeiate și cred că sunt ori porniri contra generalului Carlaonț, ori contra ofițerilor și oștirii pe care caută a o defăima”. Colonelul Constantin D. Chirilovici, fost chestor de poliție al municipiului Iași declara la 21 februarie 1945: Vasile Atanasiu aprecia că
Dumitru Carlaonț () [Corola-website/Science/307504_a_308833]
-
fost chestor de poliție al municipiului Iași declara la 21 februarie 1945: Vasile Atanasiu aprecia că acuzele că generalul ar fi ordonat judecarea cetățenilor sovietici pentru „spionaj, defetism, comunism etc.” și că ar fi deportat evrei în Transnistria erau „complet neîntemeiate”, deoarece „nu avea calitatea, prin funcția ce avea, să judece, nici să ordone execuții” aducând ca dovezi declarațiile evreilor Leon și Eugenia Berman din Cernăuți. De asemenea, „n-a avut nici o legătură nici cu deportările, nici cu ghetourile”, acestea fiind
Dumitru Carlaonț () [Corola-website/Science/307504_a_308833]
-
probleme în viitor. El a cerut, în special, că Conrad ar trebui să folosească influența sa, pentru a pune capăt exceselor comandamentul militar în Timișoara, în sudul Ungariei, unde, începând cu sfârșitul lunii iulie 1914, se făcuseră sute de arestări neîntemeiate în urma mobilizării parțiale împotriva Serbiei. Datorită convingerilor sale naționale și suspectat că întreținea legături cu ofițeri din armata română, pe 26 iulie 1914 a fost arestat și generalul Cena, împreună cu Corlian Buracu, de către jandarmii unguri și închis la Caransebeș. Cancelaria
Nicolae Cena () [Corola-website/Science/307430_a_308759]
-
articole despre ideile lui Rând au apărut în reviste academice înainte de moartea sa în 1982, multe dintre ele în "". Una dintre acestea a fost articolul „Despre argumentul randian” al filosofului libertarian Robert Nozick, care a afirmat că argumentul ei este neîntemeiat și nu reușește să rezolve enunțata de David Hume. Au fost publicate și unele răspunsuri primite de Nozick de la alți filosofi academici, tot în "The Personalist" argumentând că a interpretat denaturat argumentele lui Rând. Considerațiile academice ale lui Rând că
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
a normalizat situația într-un timp foarte scurt. A fost o soluție de perspectivă, deoarece era imposibil la acel moment ca o țară să părăsească blocul comunist. Poporul maghiar a realizat că promisiunile Occidentului de a sprijini revoluția au fost neîntemeiate și că Războiul Rece a fost cel care a determinat rezultatul. Ungaria a rămas parte a sferei de influență sovietice, dar cu acorduri tacite cu țările din Occident. Deși a fost influențat de Uniunea Sovietică, János Kádár a adoptat o
János Kádár () [Corola-website/Science/303226_a_304555]
-
discordanță dintre fapte și legende. Astăzi figura Caterinei de Medici a fost reabilitată de istorici, dar opinia populară prin tradiție, continuă să fie negativă. În anumite castele din Franța sunt ghiduri turistice, care fără nici o dovadă, continuă să povestească istorii neîntemeiate despre Caterina, pentru a impresiona publicul. Toate acestea au făcut ca legenda neagră a Caterinei să ajungă până în zilele noastre. La opt luni după moartea ei, Henric al III-lea este asasinat de un fanatic religios, Jacques Clément. Moartea sa
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
reconstruiți ca urmare a slăbirii fundației provocată de foc. O legendă a apărut în legătură cu reconstrucția clădirii, care spune că vopseaua albă a fost folosită pentru a ascunde prejudiciile cauzate de incendiu, care a dat și numele clădirii. Acestă legendă este neîntemeiată, având în vedere că aceasta clădirea a fost pictată în alb de la construcția sa în 1798. Dintre toate obiectele care au fost furate din Casa Albă în timpul războiului, numai două au fost recuperate - un tablou cu George Washington, salvat de către
Casa Albă () [Corola-website/Science/304118_a_305447]