26,750 matches
-
puternică poate ajuta la diminuarea tulburărilor afective sezoniere prin reglarea ritmurilor circadiane. Ritmul circadian este ciclul biologic natural al activităților care se repetă la 24 de ore. Producerea unor hormoni și neurotransmițători diferă în cursul zilei în funcție de ritmul cicardian. Acest ritm este reglat de ceasul intern biologic dar poate fi afectat de stimuli de mediu, incluzând lumina. La pacienții cu depresie acest ritm este dereglat. Terapia prin lumină poate regla acest ritm, astfel normalizând și producerea de hormoni și neurotransmițători. Altă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
repetă la 24 de ore. Producerea unor hormoni și neurotransmițători diferă în cursul zilei în funcție de ritmul cicardian. Acest ritm este reglat de ceasul intern biologic dar poate fi afectat de stimuli de mediu, incluzând lumina. La pacienții cu depresie acest ritm este dereglat. Terapia prin lumină poate regla acest ritm, astfel normalizând și producerea de hormoni și neurotransmițători. Altă teorie este aceea că terapia prin lumină scade nivelul melatoninei, un hormon secretat de glanda epifiză. Descreșterea nivelului melatoninei duce la creșterea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
neurotransmițători diferă în cursul zilei în funcție de ritmul cicardian. Acest ritm este reglat de ceasul intern biologic dar poate fi afectat de stimuli de mediu, incluzând lumina. La pacienții cu depresie acest ritm este dereglat. Terapia prin lumină poate regla acest ritm, astfel normalizând și producerea de hormoni și neurotransmițători. Altă teorie este aceea că terapia prin lumină scade nivelul melatoninei, un hormon secretat de glanda epifiză. Descreșterea nivelului melatoninei duce la creșterea nivelului de serotonină și norepinefrină, astfel reducând simptomele depresiei
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este cunoscut răspuns de luptă-sau-fugă (de asemenea numit reacție de urgență). Tabelul nr. 10.1. Simptome ale anxietății Somatic Comportamental Emoțional Cognitiv Ieșirea la suprafață a interferențelor dificile Evadare Senzație de spaimă Anticiparea răului Tensiune musculară Evitare Groază Exagerarea pericolului Ritm cardiac accelerat Agresivitate Insomnie, neliniște Probleme de concentrare Respirație accelerată Răceală în comportament Iritabilitate Hipervigilență Respirație adâncă Scăderea apetitului de răspuns Neliniște, predispoziție la meditație Contracții ale splinei Frica de a pierde controlul Dilatarea vaselor de sânge, periferice Creșterea răspunsului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acești oameni, atacurile de panică sunt insuportabile, dar sunt evenimente izolate și astfel nu îi determină să își schimbe modul de viață. Simptome ale atacului de panică Cele mai frecvente simptome ale atacului de panică sunt: * palpitații cardiace; * pulsații ale ritmului cardiac; * senzații de amorțeală și furnicături; * fiori sau valuri de căldură; * transpirație; * tremur sau amețeală; * perioade scurte de oprire a respirației și sufocare; * senzație de șoc; * disconfort pulmonar; * senzație de greață sau indigestie; * sentiment de amețeală, inconstanță, lipsă de energie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
au sistemul nervos autonom (numit și sistem nervos vegetativ) foarte slab dirijat (Gorman, Liebowitz, Fyer, Fyer & Klein, 1986)232. Sistemul nervos autonom este numit și sistem nervos vegetativ sau sistem nervos visceral, el controlează funcțiile necesare vieții, ca de exemplu: ritmul cardiac, presiunea arterială, digestia, organele sexuale (de exemplu excreția) sau mușchii interiori ai ochilor. Sistemul nervos vegetativ se împarte în: ▪ sistemul nervos simpatic este responsabil de reacții în situații periculoase, și guvernează reacția de luptă sau fugă; ▪ sistemul nervos parasimpatic
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ei sunt mult prea copleșiți de simptome când sunt în afara ședinței de terapie, pentru a acorda importanță gândurilor. Astfel, terapeutul trebuie să încerce să inducă simptome de panică pacientului pe parcursul ședinței de terapie, prin exercițiile acestuia de a-și evalua ritmul cardiac sau senzația resimțită prin rotire sau ridicarea bruscă a acestuia după ce își așează mâinile între genunchi, creându-se senzația de amețeală (prin acestea se schimbă brusc presiunea în sânge). Nici una dintre aceste activități nu este periculoasă, dar sunt potrivite
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
De exemplu, un pacient care simte frecvent că se sufocă. Astfel, terapeutul investighează dacă această senzație apare în timp ce clientul se află într-un birou cu aer închis sau în metrou, într-o zi călduroasă de vară. Dacă el interpretează creșterea ritmului cardiac ca un atac de inimă, terapeutul poate să colecteze datele de evaluare de la un medic cardiolog. Terapeutul și clientul pot de asemenea să caute împreună probabilitatea morții datorate de un atac de inimă idee susținută de client. Dacă terapeutul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fobie notată în DSMIV. Oamenilor cu acest tip de fobie le este frică să vadă sânge sau rană, să le fie administrată o injecție sau altă procedură medicală. Oricare dintre oamenii cu un anume tip de fobie specifică au un ritm cardiac crescut, presiune sangvină mare și alte reacții de luptă-sau-fugă, când sunt în situațiile care stau la baza fobiei lor. Oamenii cu fobie față de sânge, injecție sau rană au o scădere serioasă a ritmului cardiac când se confruntă cu stimulii
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tip de fobie specifică au un ritm cardiac crescut, presiune sangvină mare și alte reacții de luptă-sau-fugă, când sunt în situațiile care stau la baza fobiei lor. Oamenii cu fobie față de sânge, injecție sau rană au o scădere serioasă a ritmului cardiac când se confruntă cu stimulii fricii și adesea leșină. Aceste tipuri de fobii apar mai mult în familii, decât celelalte tipuri (Ost, 1992)256. 10.3.2. Fobia socială Fobia socială nu este caracterizată ca fiind o fobie specifică
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
scădere puternică a bătăilor inimii și a presiunii sangvine când se confruntă cu obiectele de care le e frică. Tehnicile de relaxare pot doar exacerba răspunsurile naturale ale acestor oameni pentru că astfel de tehnici, de asemenea, scad presiunea sângelui și ritmul inimii. Astfel, terapeuții trebuie să adopte tehnici opuse cu pacienții care manifestă acest tip de fobie și să îi învețe cum să-și intensifice mușchii din brațe, picioare și piept, până când simt căldura sângelui inundându-le fața. Această tehnică de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
opuse cu pacienții care manifestă acest tip de fobie și să îi învețe cum să-și intensifice mușchii din brațe, picioare și piept, până când simt căldura sângelui inundându-le fața. Această tehnică de tensiune aplicată crește presiunea în sânge și ritmul cardiac. Când o persoană cu fobie la sânge-injecție-rană învață această tehnică, ea o poate folosi când se confruntă cu obiectul fobiei sale ca să contracareze răspunsul biologic normal și să prevină leșinul. Apoi, desensibilizarea sistematică, modelarea și flooding-ul pot fi implementate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a prezentat pacienților cu GAD și unui grup de control cuvinte amenințătoare și neamenințătoare, afișate pe un ecran timp de 20 milisecunde, un timp prea scurt pentru a procesa culoarea cuvântului. Pacienții cu tulburare de anxietate generalizată au avut un ritm mai slab în a numi culorile cuvintelor amenințătoare decât au fost subiecții din grupul de control (fără GAD), dar cele două grupe de subiecți nu au diferit prin timpul alocat pentru a numi culoarea cuvintelor fără o semnificație amenințătoare individului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
din mahala. De cele mai importante edificii beneficiază capitala ce devine spațiu de referință a modernizării urbane 2. Imaginea unui București modern cu străzi pavate nu se regăsește însă în localitățile din provincie unde orașele își schimbă înfățișarea într-un ritm mult mai lent. Diferențele accentuate dintre capitală și orașele provinciale, dar și dintre zona centrală a acestor orașe și periferiile lipsite de rețea de canalizare sau de instalații de iluminat public conferă societății românești din acele vremuri imaginea unui spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nivelul de trai, în unele funcții urbane cu impact redus (industrială, de transport, comercială, administrativ-politică) și poate fi pusă pe seama plasării geografice la periferia țării, fără acces la căile navigabile și fără o conexiune directă cu principalele căi ferate. Dacă ritmul greoi al schimbărilor caracterizează pe deplin acest colț provincial, activitățile culturale par a fi singurele manifestări prin care Moldova septentrională încerca să iasă din negura vremurilor. Botoșani - orașul pentru care cei patru corifei originari de pe aceste meleaguri - Eminescu, Luchian, Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
un secol mai târziu traversează cea mai prosperă perioadă din epoca medievală, desfășurând activități de comerț de tranzit. Începând cu a doua jumătate a secolului XVII se instalează stagnarea și regresul urban, iar după anexarea Bucovinei, dezvoltarea orașului are un ritm mult mai lent41. La cumpăna secolelor XIX-XX, Suceava se remarcă prin aspectul modern, influențat de stilul arhitectural austriac, dar și prin păstrarea tradițiilor românești, ceea ce face ca acest oraș să reprezinte un "centru al românismului" în raport cu Cernăuțiul prea preocupat de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
renumele de "loc în care nu se întâmplă nimic". Descrierile monografice, memorialistica, presa locală constată sau deplâng la unison atmosfera de încremenire, liniștea fiind cuvântul de ordine ce însoțește orice trimitere la provincia nordică. Totuși, nu putem ignora faptul că ritmul acestei vieți în surdină a favorizat formarea unor intelectuali de valoare, a constituit tărâm de inspirație și cadru benefic creației pentru cei care, precum Eugen Lovinescu, reveneau adesea pe plaiurile natale din Bucureștiul îmbâcsit de forfotă. Paradoxul proporționalității inverse dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și creșterea numărului de elevi în clasele neîncăpătoare au diminuat, într-o anumită măsură, calitatea transmiterii educației și, implicit, a promoțiilor de absolvenți. 3.3.2 Școala secundară de fete "Carmen Sylva", Botoșani Învățământul secundar feminin botoșănean, dezvoltat într-un ritm mai lent, se desfășura sub semnul Școlii secundare de fete "Carmen Sylva". Primele instituții de acest tip au apărut în Moldova abia la sfârșit de secol XIX, cu sprijinul unor personalități ce au conștientizat importanța educației fetelor, atât ca sursă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dispunem de alte date care să permită alcătuirea unei statistici a elevilor. O rețea de 17 licee încerca deci să răspundă nevoilor de instruire ale tinerilor moldoveni, pregătindu-i pentru universitate, formându-i ca viitori specialiști care să imprime țării ritmul către progres. Zona investigată, deși provincială, se bucura deci de o structură școlară secundară bine consolidată, reprezentând 9% din totalul de 188 de licee la nivel național, în 1928. Condițiile în care aceste școli își desfășurau activitatea erau însă mai
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nivelul anului 1936, extrăgând din eșantion 122 de elevi ai cursului superior, aproape jumătate ating cel mai înalt nivel de inteligență 191 (Anexa I, fig. 14). Continuând analiza asupra celorlalte criterii, datele au arătat că elevii de la țară au un ritm de gândire "mai domol", în timp ce procentul elevilor inteligenți este mai ridicat la oraș. În plus, se pare că și starea materială ridicată se corelează cu un grad sporit de inteligență (Anexa I, tabel 17)192. Profilul majorității din eșantionul elevilor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pare că și starea materială ridicată se corelează cu un grad sporit de inteligență (Anexa I, tabel 17)192. Profilul majorității din eșantionul elevilor de curs superior analizat se va contura deci în termenii următori: tineri foarte inteligenți, cu un ritm de gândire rapid, cu stare materială bună, provenind de la oraș. Deci, la nivel declarativ, mecanismul de selecție și promovare a elevilor se bazează doar pe cunoștințe individuale, însă, în fapt, accesul la trepte superioare de învățământ și chiar performanța școlară
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
paralel cu axa membrelor; prezintă contracții spontane și ritmice, iar cele care irigă membrana alară prezintă valvule. Venele aripilor și ale altor extrimități, datorită prezenței tunicii musculare din pereții lor, prezintă între 8 - 10 sau 15 contracții peristaltice pe minut, ritm care crește o dată cu creșterea temperaturii mediului ambiant. 1.2.5. Aparatul repirator Laringele este bine dezvoltat și asigură multor specii de chiroptere posibilitatea de emitere în timpul zborului a unor sunete de frecvență înaltă numite ultrasunete. Laringele crește în suprafață și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Cu toate acestea, se apreciază că speciile de Rhinolophidae și Vespertilionidae sunt facultaiv heteroterme. În starea de hibernare, toate funcțiile vitale sunt diminuate la minimum. Animalele devin total imobile, digestia este suprimată, temperatura corpului este coborâtă la nivelul celei ambiante, ritmul respirator și frecvența cardiacă sunt considerabil reduse. În plus, se instalează o vasoconstricție periferică, iar în cazuri extreme, fluxul de sânge este direcționat exclusiv spre organele vitale pentru o perioadă mai lungă, timp în care lilieci pot suferi degerături la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
o perioadă mai lungă, timp în care lilieci pot suferi degerături la urechi sau ale patagiului. În urma cercetărilor efectuate asupra modificărilor fiziologice și a inervației inimii la Myotis daubentoni și Eptesicus serotinus, (Pauziene et al., 2000) s-a constatat că ritmul cardiac, care ajunge în timpul zborului la 700 contracții/min., se reduce în stare de hibernare până la 10 contracții/min. Respirația devine superficială și neregulată, astfel încât între două inspirații pot trece chiar 60 90 de minute (Altrungham, 2001). Ca urmare, rata
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
sunt deranjați de lumină sau zgomot, de o atingere ușoară sau chiar de simpla prezență a omului. Această reacție provocată este lentă, ei strângându-și ușor aripile. Din cauza metabolismuluui încetinit, ea se produce la câteva secunde după ce au fost perturbați. Ritmul cardiac și frecvența mișcărilor respiratorii cresc, determinând o mărire a fluxului de sânge direcționat spre țesutul adipos brun, bogat în celule specializate pentru producerea de căldură și care conțin un număr neobișnuit de mare de mitocondrii (organite care controlează procesele
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]