26,075 matches
-
la pălărie și la cusături este supremul fericirii elegantelor. Este nobil și de bun ton ca o damă să se învîrtească pe Șosea cel puțin de două ori, de la havuz până la rondul cel mare, răsturnată pe un fund de mătase albastră, vânătă sau galbenă; apoi să se coboare ca să-și târască nițel coada rochii prin praf, înconjurată de trei-patru elegante, urmată pas cu pas de mândrul lacheu care-i duce manteluța de cinci dramuri pe brațe." Ion Ghica are pe deasupra un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
împărat și joacă rolul imperial cu o ținută poate actoricească, dar, sub durata scenei, magistrală. Când mulțimea neghioabă îl insultă, Poetul ridică preoțește ochii la cer: Sub pulberi de aur, O cer, natură, Sub stele, flori scânteietoare, O! Dumnezeu, mister albastru, Ce griji pot fi predomnitoare, M-ai ridicat peste dezastru, Și ce destin, balaur? Peste blestem și ură. Aducîndu-și aminte că e prinț (se credea descendent de prinți lituani), poetul ascultă din stepă chemările nelămurite ale pretinsei lui stirpe, se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de ton a lichidului): Visam privind în fundul paharului de ceai Și-n sticla străvezie ca-ntr-o metempsihoză, Eu m-am văzut pe gânduri ținând în mînă-o roză, Subt un portic de aur cu bolta de email. Ca un turban albastru pe cerul roz de mai, Pe-un cer mai roz ca roza care-o țineam în mână, Un dom se profilează, și-acum văd o fântână, Spre care o caretă se-ndrumă cu alai... mănușile, nimicurile femeii, apoi susurul jocurilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Rezeda 4 se ridică toate pe metoda "moftului", ca și teatrul dealtfel, pigmentat acesta cu știuta exhibiție artistică. Mihnea povestește, de exemplu, în Pleacă berzele, că în India osândiții la moarte sunt executați cu un parfum scos dintr-un lotus albastru ce crește pe malul Gangelui, într-o odaie tapetată cu stofe groase de brocart, mobilată cu paturi de abanos. N. DAVIDESCU Primele poezii ale lui N. Davidescu, La Fântâna Castaliei, tratează, în tradiția Rollinat și Laforgue, fiorurile noi, vițiul, depravarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu totul liric, de o falsă aparență analitică. EUGENIU ȘTEFĂNESCU-EST, AL. T. STAMATIAD, EMIL ISAC Poeziile lui Eugeniu Ștefănescu-Est, simboliste tematic, dar fără nevroză, sunt o expoziție feerică de materii scumpe, argint, briliante, de tablouri viu machietate, de gheizeri, plante albastre de cobalt, ploi de pietre prețioase: Plouă, plouă, plouă, A-nnoptat și plouă. Orele trec repezi Când privești visând Plouă și pe case Nu știu cine cântă Un adagiu trist, Nu știu cine cântă Versuri prin burlane, Versuri de argint. O poemă tandră De-aiurări
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
necunoscut. Plouă briliante Lacrime de rouă Și-ametiste negre; Ploaia spune versuri; Iar necunoscutul Plânge aiurind. Legăturile lui Al. T. Stamatiad cu simbolismul, din care împrumută numerele mistice (șapte balcoane, șapte cupole) și culorile ermetice (etajeră neagră, noapte violetă, arbori albaștri) sunt superficiale. Stamatiad nu e un blazat. În versuri grandilocvente și de aparență sentimentală, el își exprimă mulțumirea de a fi Poet ("couronné par la Société des gens de lettres; par le Ministère des beaux arts et par l'Académie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Domnul lăudați-L, Căci stăpânește viața Poemele în proză ale lui Emil Isac, voit grandilocvente și egolatre, încheiate adesea cu o poantă, se trag de la Oscar Wilde. Compoziția se întemeiază în genere pe colori țipătoare de afiș (contesă cu ochi albaștri, stând pe scaun de argint, la masă de aur, printre țigani negri cu lăute roșii). Dramoleta neoromantică Maica cea tânără e un simplu prilej de a executa fresce hieratice, violent cromatice și panice, pregătind încă de pe acum iconografia stilizantă a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vag. Adverbele, vorbele, pronumele, exclamațiile, scrise cu majusculă, devin personagii misterioase: Încotro, De unde, Ce va să fie, statornicul Este, tristul N-a fost, blândul Că n-a fost să fie, gingașul Noi. Se vorbește de ființe oculte, Ostașii luminii, Pasărea albastră, și se uzează (influență maeterlinckiană) de trinități fatidice și repetiții incantatorii: Și-a zis unul către doi Când au fost la masă, Și-a zis unul către doi: - M-am legat să merg cu voi,Dar m-aș duce înapoi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
simbolizează ceva, însă e înțepată de "spinii" care și ei înseamnă ceva, intră în "cimitirul nădejdilor", unde dă de un chin ce-i prihănește "mirul prohodului din suflet", ori vorbește de "coasele toamnei" care trec prin "lunca nădejdilor", unde "floarea albaștrilor cînd" și "frunza verzuilor poate" sunt moarte. Abia când se exprimă direct și simplu, Elena Farago e o remarcabilă poetă a dragostei pudice, fie că vorbește bărbatul: Tu care vrei alături cu mine să pășești, Nu crede că sunt robul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în genul feeric și de calambururi de imagini, agreabile: În straie albe de hermină Și că pădurea fermecată Pe codrul negru și sihastru De ochiul tău, - pornind încet, Pari, sub povara de lumină, Se-apropie halucinată Că împietrești în cerc albastru, Ca o pădure de Macbeth. Poetul s-a ispitit să facă, după V. Eftimiu, basm dramatizat (Făt-Fru-mos, Păcală), cu vina capitală a limbuției. Poezia lui G. Talaz e cogitativă în aparență și simbolistă în fond, făcîndu-și din câteva imagini: "mugurii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care autorul nu se ia în serios. Ca un strălucit exemplu al ușurinței de a oscila de la serios la comic și chiar la funambulesc, fără falsitate, e cuvântul de întîmpinare rostit către principesa Ileana, în care se dovedește că "Triunghiul albastru" e un "cerc" al cărui centru e domnița. Sadovenist, Al. O. Teodoreanu s-a dedicat cu ardoare cronicii gastronomice, alcătuind chiar lista de bucate a Hanului-Ancuței (tentativă de pivniță pentru rafinați), precum și Pravila în care se spune că "Iertat este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
atitudini ceremoniale și, deși nu în teme, el este primul poet bizantinist, precedând cu un deceniu pe Lucian Blaga. Preferința este de la început pentru poemul-panou ori gravură. Cutare poezie nu-i decât comentarul unei icoane primitive în tonuri tari, galben, albastru, roșu, negru, alta e un panou procesional (fecioare, cavaleri, copoi, ciute, fazani). Într-o baladă vedem un cal roșu și un oștean cu suliță de lemn. În alt loc un împărat cu ochi verzi și roșii trece pe uliți pline
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
basm a poeziei. Procedarea este a picturii, unde pruncul apare, ca la Perugino, în goliciuni naive și miniatural diforme, într-un cerc de magi și îngeri: Scoți scufița, de zăduf, Aburos și mărunțel Și rămâi cu tâmple goale, Pe întinderea albastră. N-ai pe cap decât un puf Unde-am mai văzut și când, Bălăior de lână moale. Eu mă uit din colț la el, În văpaia din fereastră Ce icoană florentină Cu un cerc de aur blând Pe un creștet
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
limbii, Editura Universității Suceava, Suceava, 2001, p. 224. 87 Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii, Editura Tritonic, București, 2009, p. 64. 88 Mirela Arsith, Semiotica discursului politic, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2005, p. 36. 89 Ibidem, p. 226. 90 Ludwig Wittgenstein, Caietul Albastru, traducere de Mircea Flonta, Mircea Dumitru și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 53-54. 91 Apud Viorel Guliciuc, Cadre în semiotica integratoare a discursului filosofic, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1999, p. 104. 92 H. Wald, Ideea vine
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
șantierului național al tineretului „Bumbești-Livezeni”), i-a apărut în 1956. Reportajul este specia de relatare profesată cu predilecție. Editat în formă brută (Oameni și stânci, O cursă lungă, 1964) sau prelucrat în povestiri (Ceairul lui Ali, 1957) și microromane (Drumuri albastre, 1962, Lumini de poziție, 1964), el prezintă „noile realități ale timpului”, așa cum se răsfrâng mai ales asupra locuitorilor din Dobrogea. Superficialitatea voluntară a descrierii contextului istoric, dezvoltarea lui convențională salvează de la îndoctrinare „tablouri” pitorești, reflectând specificul regional și mozaicul etnic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
editate de soția autorului, Sofia Șincan, care este și inițiatoarea publicării câtorva fragmente autobiografice: Pagini de jurnal. Pagini literare (2002). SCRIERI: Oameni și stânci (Evocare literară a șantierului național al tineretului „Bumbești-Livezeni”), București, 1956; Ceairul lui Ali, București, 1957; Drumuri albastre, București, 1962; Lumini de poziție, București, 1964; O cursă lungă, București, 1964; Viaduct în timp, București, 1967; Vorbe parlamentare, îngr. Sofia Șincan, pref. Valeriu Râpeanu, București, 2001; Pagini de jurnal. Pagini literare, îngr. Sofia Șincan, București, 2002; Noi, latinii Bizanțului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
ca vai de el, București, 1968; Ritmuri române, București, 1969; Sonete mute, București, 1969; Traversarea nedreptății. Elegii și imnuri, București, 1970; Omul de rând, București, 1972; Ridică mâna și vei primi o floare, București, 1972; Poeme, București, 1973; Cavalerii porților albastre, București, 1973; Flori pentru sarea pământului, București, 1973; Alte bucurii pentru copii, București, 1975; Aventuri în Țara Motrului, București, 1975; Turnul timpului, București, 1978; Focuri și izvoare, București, 1978; Sunt pionier al României socialiste, București, 1979; Vaporul și noaptea, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
mai puțin specializate (unicelulare sau pluricelulare, cu tal unistratificat sau pluristratificat), care au: echipament pigmentar mai simplu (clorofila a, clorofila b, carotenoizi), ceea ce permite dezvoltarea acestor vegetale În straturile superficiale ale apei, deci acolo unde pătrund fotonii radiațiilor roșii și albastre; perete celular predominat celulozic (ușor de remaniat și transformat); echipament enzimatic capabil să dezamineze tirozina și fenilalanina (acizi aminici ciclici aromatici) care pot absorbi rUV; produșii rezultați din dezaminare constituie o protecție mai bună a ADN Împotriva rUV; prin ei
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Sage, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 8, 1991, pp. 135-144. VIRILIO, Paul, Spațiul critic, trad. de Sebastian Big, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2001. WINQUIST, Charles E. (ed.), Encyclopedia of Postmodernism, Routledge, Florence, KY, 2001. WITTGENSTEIN, Ludwig, Caietul albastru, trad. de Mircea Dumitru, Mircea Flonta, Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1993. Abstract In its two sections, the book aims to create as comprehensive an image as possible of postmodernism, starting from the history of the use of the term
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Lionel Bellenger, La force de persuasion. Du bon usage des moyens d'influencer et de convaincre, p. 96. 556 Jean Baudrillard, La pensée radicale, pp. 20-21. 557 Jean Baudrillard, Marc Guillaume, Figuri ale alterității, p. 53. 558 Ludwig Wittgenstein, Caietul albastru, trad. de Mircea Dumitru, Mircea Flonta, Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1993, p. 69. 559 Jacques Derrida, Scriitura și diferența, p. 377. 560 Jean Baudrillard, La pensée radicale, p. 34. 561 Michel Foucault, Ce este un autor?, p. 35. 562
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prin care ele au fost înrădăcinate în poezia noastră de G. Bacovia. Totul, într-un balans al rarefierii transfigurate de vis și al brutalității (,,Stăpânii ... și-au înfipt căngile în carnea noastră/ ... de-atâta îmbrățișare carnea ni s-a făcut albastră”, ,,robilor cerului și ai pământului Steaua, încă, nu le-au pus-o la murat”). Această scindare ontologică a omului este concretizată de simbolul ,,rănii odioase”, ,,eva multicellulara”, trimitere tulburătoare la jungiana anima, elementul ,,femelă”, dat structural al întocmirii bărbătești, respins
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
numeau pe cei care alergau Înaintea lor „creamers” și aveau o metodă unică de a-i pune la punct. Cei prinși făcând așa ceva erau aduși Înaintea tuturor și obligați să-și bage picioarele Într-o fiertură care le făcea tălpile albastre. Ulterior, când aceștia Încercau să-și găsească de muncă, li se cerea să-și arate picioarele. Dacă erau albastre, nu erau angajați. Managerii trebuie, mai mult decât orice, să se asigure că „picioarele” angajaților lor Ă și chiar și ale
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Cei prinși făcând așa ceva erau aduși Înaintea tuturor și obligați să-și bage picioarele Într-o fiertură care le făcea tălpile albastre. Ulterior, când aceștia Încercau să-și găsească de muncă, li se cerea să-și arate picioarele. Dacă erau albastre, nu erau angajați. Managerii trebuie, mai mult decât orice, să se asigure că „picioarele” angajaților lor Ă și chiar și ale lor Ă nu poartă culoarea efortului neinspirat. Transformarea eșecului În victorie 1. Fiți conștient că meritați victoria. Indiferent de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
putea să pară demodat, dar discuțiile cu grupul despre „demnitatea efortului” este timp petrecut cu chibzuință. 4. Acordați premii „celor mai rapizi” angajați oricând aceștia depun eforturi considerabile pentru a-și Îndeplini sarcina. Mie Îmi place să le dau buline albastre pe care să le lipească pe birourile lor pentru performanțele realizate, așa cum antrenorii de fotbal american le lipesc pe căștile vedetelor lor. 5. Spuneți povești despre succes care să pună accent pe efort mai mult decât pe rezultat. Jimmy Connors
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
am urmat pe ceilalți la ceremonie. Am recitat jurământul față de țară, după care un elev de liceu a cântat la trompetă „The Star Spangled Banner”1. Mai apoi, fiecare dintre noi a primit o acadea În culorile roșu, alb și albastru. Totul a durat 15 minute, dar cu toții ne-am Întors la treburile noastre râzând și cu un sentiment de entuziasm, creat de surpriza respectivă. Mai târziu, când l-am Întrebat pe unul dintre manageri despre ceremonie, el mi-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]