26,366 matches
-
decât pentru un număr mic de evrei. Ceilalți au fost concentrați goi Într-o altă parte a curții. Apa caldă s-a terminat destul de repede. Un singur vagon de baie nu putea deservi o mie de oameni, iar cine a apucat să urce În vagon s-a spălat cu apă rece. Într-o altă parte a curții au rămas separat mormane de cadavre, un grup de muribunzi și sute de evrei Îmbrăcați În zdrențele lor, care nu au reușit să se
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
plină de cadavre.” 111 „Am dormit joi noaptea În pielea goală pe ciment În urma unei băi calde. Mulți nu s’au mai ridicat a doua zi, iar alții au contractat pneumonii.”112 S-a constatat că vătămarea celor care au apucat să facă baie a fost mai mare decât a celor care au fost doar udați cu furtunul. Zeci de evrei au murit În noaptea aceea, alte zeci murind mai târziu: „Prin faptul că nu mai aveau haine au făcut o
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
că Ifrim stabilise o dată finală pentru distrugere: 15 noiembrie 1943. În acest scop, el a mobilizat premilitarii din Iași și din județ (Între 18 și 21 de ani), adăugându-le măturătorii de stradă, care au muncit În ture pentru a apuca să distrugă 27.000 de pietre funerare În perioada stabilită. „Osemintele părinților și Înaintașilor noștri erau scoase și aruncate la Întâmplare, În grămezi. Odată cu aceste oseminte, Începeau să cadă pradă lopețile profanatoare și osemintele Goani-lor șGaon, În ebraică - mare erudit
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
acest scop prizonieri de război sovietici, dar această chestiune nu o vom dezbate aici. Remarcăm doar că În martie 1944, o dată cu apropierea frontului și concentrarea În regiune a unor forțe militare românești, primarul orașului a transformat sinagogile pe care nu apucase să le distrugă În grajduri pentru caii armatei. El a continuat să facă propuneri pentru eliminarea evreilor din oraș, cu sprijinul tacit al lui Cuza XE "Cuza, Alexandru C." , până când autoritățile românești au fugit din oraș, În aprilie-mai 1944. Numărul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
care l-a descris, printre altele, pe prietenul copilăriei sale, Vasile Porojan, copil de țigan și rob al familiei Alecsandri, tovarăș de aventuri și fapte ștrengărești. La bătrânețe, poetul și-a amintit cu nostalgie timpul dispărut: „Poamele din grădină nu apucau niciodată a se coace din cauza noastră căci amândoi știam a ne acăța ca veverițele pe vârfurile cele mai nalte ale copacilor roditori. Evrei nu mai Îndrăzneau a trece pe strada casei noastre din cauza sburăturilor de pietre cu care Îi Împroșcam
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
1945), ibidem, vol. 26, p. 112 (USHMM, microfilm 48). Hainele au rămas În vagoane deoarece evreii se dezbrăcaseră În timp ce erau Închiși, fiind căldură foarte mare; iar când ușile au fost deschise și au primit ordin să iasă imediat, n-au apucat să-și ia și hainele. 28 Depoziția lui Emil Costinescu XE "Costinescu, Emil (locotenent)" (vezi supra, nota 22), pp. 58-58b. 29 Ibidem, p. 58b (sublinierile Îmi aparțin). Se urmărea reducerea posibilităților de contact Între supraviețuitorii trenului și românii localnici. 30
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
străinătate. Asta este ceva odios... A.V. Îmi rămâne să vă întreb, la finalul acestei întâlniri, din păcate atât de scurtă, ce vă doriți pentru anii care vin? N.H. Aș ruga pe bunul Dumnezeu să ne dea sănătate, și să apucăm anul 2000, să ne întâlnim în bucuria vieții. D.O. La fel cum a spus maestrul Herlea, doresc să am sănătate, să apuc sărbătorirea celor 2000 de ani de credință ortodoxă. A.V. Și cred că vă mai doriți să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
doriți pentru anii care vin? N.H. Aș ruga pe bunul Dumnezeu să ne dea sănătate, și să apucăm anul 2000, să ne întâlnim în bucuria vieții. D.O. La fel cum a spus maestrul Herlea, doresc să am sănătate, să apuc sărbătorirea celor 2000 de ani de credință ortodoxă. A.V. Și cred că vă mai doriți să fiți egalat în interpretarea rolului Oedip. D.O. A, iar o problemă foarte grea, foarte dureroasă!... A.V. Deci, nu aveți orgoliul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cealaltă întrebare: ce altceva crezi că ai fi făcut bine în viață, dacă nu te-ai fi dedicat muzicii? A.B. Cred că aș fi putut să fac bine multe lucruri, pentru că am, așa, o structură de perfecționist. Dacă m-apuc să fac un lucru, simt nevoia să-l fac bine. Cândva mi-a plăcut istoria, la un moment dat am vrut să m-apuc de psihologie. Lucrând ca pedagog, vrând-nevrând, ajungi la psihologie și la o serie de obsesii, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fi putut să fac bine multe lucruri, pentru că am, așa, o structură de perfecționist. Dacă m-apuc să fac un lucru, simt nevoia să-l fac bine. Cândva mi-a plăcut istoria, la un moment dat am vrut să m-apuc de psihologie. Lucrând ca pedagog, vrând-nevrând, ajungi la psihologie și la o serie de obsesii, de autocunoaștere și de înțelegere a unor procese interioare. A.V. Te-ai gândit vreodată să scrii despre muzică? A.B. Nu cred că ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în România un asemenea titlu. Cu atât mai mișcat, cu cât îl iau la Iași. Numele "Pleșu" vine din Bârlad, bunicul meu dinspre tată era moldovean din Bârlad, făcea parte dintr-o familie destul de numeroasă, pe care nici n-am apucat să o cunosc în întregime. Așa că eu sunt, pe linia asta, moldovean, și mi se pare o șansă că pot căpăta pentru prima oară acest titlu în țară în Moldova, la Iași, prin prieteni și oameni de cultură de aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nepământean, un fanariot care nu avea nimic în comun cu poporul peste care domnea. Să ne reamintim că de la Ștefan cel Mare și până la domnitorul Alexandru Cuza, media unei domnii în Moldova nu depășea doi ani. Erau domnitori care nu apucau să domnească niciodată. Iar un domnitor de bună credință, vrednic și cu milă de popor, care își propunea să realizeze ceva pentru țară era oricând sortit să fie “mazilit”, dus în surghiun sau ucis fără judecată la porunca sultanului sau
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
logodiseră. Apoi... Creierul înregistra inegal, ca și când gândul aflat la hotarul dintre conștient și inconștient ar fi făcut un efort prea mare pentru asta. Își aminti de întrebarea pe care i-o pusese în ajun tatăl lui Judith... Ce te-a apucat să te gândești la el, Paul?" Hipnotizatorul! Marriott recunoscuse fără urmă de îndoială. Omul acela îl supusese unei ședințe și îi stimulase subconștientul... Trebuie să-l văd... Căutarea era ca un vis, mintea îi zbura totdeauna mai repede decât picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU În pădure era un aer moale... În pădure era un aer moale, cald, umed, controlat de zâne și furnici... Zânele, din cauza singurătății și-a lipsei unor basme pe măsura lor, deveniseră cam nerușinate, făceau pe unde apucau „fapte bune“ cu pădurarii sau cu vânătorii întâlniți întâmplător, ba chiar și cu piticii, cam debusolați și ei... Apoi se spălau grijulii în izvoarele cristaline, rotunde, și se ștergeau răbdătoare cu nuferii aflați la îndemână, ca să nu rămână gravide... Deși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
după cum respiră, cum râde sau cum cade în tăcere. Ritmul secvențelor sau semnificația încadraturilor captează atenția, provoacă. La sfârșit, Alex. Leo Șerban ne face un semn cordial: filmul stă bine în picioare. Îmi pare rău că Sandu Tatos n-a apucat asemenea momente. Filmul va umbla prin America în multe orașe, grație efortului ICRNY. Îmi fac timp și mă reped la Guggenheim să văd expoziția lui Cai Guo-Qiang, I want to believe, despre care auzisem la București. Ce expresie puternică poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
celor care îl iubeau și îi pe care iubea, el se transforma de la un capăt la altul. În public, tensiunea nervoasă nu-l părăsea nici o clipă, în special când era confruntat cu persoane răuvoitoare, cu critici, compozitori sau alții. Îl apuca atunci un tic nervos, gura îi cădea și tremura tragic, ochii lui sărmani iradiau o asemenea deznădejde, că devenea penibil să-l privești... Atunci când eram singuri (nu invita pe nimeni la repetiții atâta timp cât lucrările nu erau gata), devenea un cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
colecția „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 2008, 37.95 lei TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Cei mai iubiți scriitori Florin L|Z|RESCU Am pățit un necaz. Soția mea vrea să se facă critic literar. Inițial, nu mi-am dat seama ce-a apucat-o. Ea lucrează într-un domeniu care nu prea are treabă cu literatura. „Știu că-i greu, dar dacă te ții serios de treabă, în doi, trei ani îți faci un nume“, mi-a zis. Mi-a și explicat planul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
lupii la oi. Se ține după ferirea caselor de duhuri rele, de strigoi și de strigoaice. De la Andrei nu se lucrează: -Îi zi primejdioasă. Atunci două luminițe umblă prin gânjuri (garduri de nuiele), garduri de răzlogi. Pădurea țipă, trosnește, te apucă groaza. Strigoii îs răi. Lucram la școală. Făceam curățenie. Școala asta a noastră nu-i curată. Într-o noapte făceam curat în școală, când am descuiat ușa, să intru-n școală, a trecut ceva printre picioarele mele.L-am văzut
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
unică euro înregistrează noi scăderi în raport cu dolarul american. Semn bun pentru investițiile din Europa" își spune în gând, în timp ce-și reține un vag zâmbet în colțul gurii. Se certase îndelung cu tatăl său apărând investițiile de acolo. Nu apucă însă să vadă și alte cifre și analize că o voce, a asistentei sale, împrumutată computerului, îl anunța că trebuie să se grăbească. Peste o oră trebuie să fie la aeroport pentru că aproape toată ziua de azi era ocupată cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
face cel mai mare serviciu de pe lume. Nu știe că dialogul face parte din fișa postului lui și de multe ori în mijlocul discuțiilor cu prietenii la o masă te trezești cu el că îți pune paharele în cap și se apucă să-ți aranjeze masa. Dacă îi atragi atenția, îți adresează o privire rece cum că l-ai deranjat din treabă. Tot așa stau lucrurile cu orice alt tip de serviciu, la care putem apela. Noi românii nu avem vocație pentru
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de timp vom fi în mod sigur uitați? Există metode prin care omul poate să treacă dincolo de această uitare? Care este adevăratul nostru rost pe acest pământ? Care este sensul acestei continue acumulări de bunuri materiale, dacă uneori nici măcar nu apucăm să ne bucurăm de ele? Ideea pare a fi că suntem antrenați într-un fel de cursă bezmetică, zbătându-ne să ne atingem scopurile și să facem ceva din viețile noastre, dar că toate acestea au sens numai dacă înfăptuirile
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
să cumpere ceva. Nu știau exact despre ce calitate este vorba pentru că nimeni nu avea timp să se gândească la așa ceva. Când marfa se termina, vânzătorii strigau cât îi țineau plămânii că nu mai au, ,,Gata!!!". Dezamăgirea celor care nu apucaseră nimic era foarte mare. Pur și simplu aproape că plângeau gândindu-se la ocazia ratată și la ceea ce ar fi trebuit să facă și nu au făcut pentru a nu pleca acasă cu plasa goală. Fericiții cumpărători ai unei bucăți
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
publică nu ar fi fost cheltuiți degeaba de către greci ci de către români sau bulgari. De fapt se întâmplă așa pentru că țara și modul cum este condusă de mai multe generații este inadecvată la capitalism. Se mimează un drum și se apucă pe un altul. Adică ne declarăm capitaliști, dar conducem economia după principii socialiste. Nu merge! Nu poți să ajungi la un grad de îndatorare de 144% din PIB și să spui că vinovați pentru situație sunt creditorii. Este clar că
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
-l provoca, în speranța că-mi va mai spune, iar poveștile pe care le știa tot satul,dar de care eu nu mă mai săturam. ,, Chestia asta domne', socialismu' ăstora n-o să dureze prea mult. N-are cum!!!". N-a apucat să vadă ,,socialismu' ălora" căzut. Asta a fost ... din păcate... Dar nu neapărat despre el aș fi dorit să vorbim ci despre caracterul profund moral al vieții de acolo. Rușinea era elementul, categoria și starea individual-morală fundamentală care trasa granițe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ele: ,,Societățile primitive, așa cum le putem cunoaște prin observație directă, pot fi asemuite cu niște oameni care zac nemișcați, toropiți în somn pe povârnișul unui munte, deasupra unei prăpăstii; civilizațiile pot fi asemuite cu tovarășii acestor adormiți care tocmai au apucat să se ridice în picioare și să se cațere pe stâncile de mai sus. La prima vedere am fi ispitiți să facem o deosebire fundamentală între cele două grupe: să-i proslăvim pe cei care au început să se cațere
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]