25,321 matches
-
culminarea stărilor poetice, pentru cocktailul decadent care aduce arta în preajma cruzimii, expresie a pesimismului visceral al poeților damnați. Un tablou al lui Artur Verona, precum Violonist în barcă, reflectă o stare sufletească, muzica fiind scoasă din cadrul formal al sălii de concerte, al muzicii de cameră, cadru pentru care muzica, precum în romanul Concert din muzică de Bach al Hortensiei Papadat-Bengescu, joacă rolul de liant social și ceremonial de revendicare simbolică a unui statut aristocratic. Într-o atmosferă crepusculară, muzica solitarului violonist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a pesimismului visceral al poeților damnați. Un tablou al lui Artur Verona, precum Violonist în barcă, reflectă o stare sufletească, muzica fiind scoasă din cadrul formal al sălii de concerte, al muzicii de cameră, cadru pentru care muzica, precum în romanul Concert din muzică de Bach al Hortensiei Papadat-Bengescu, joacă rolul de liant social și ceremonial de revendicare simbolică a unui statut aristocratic. Într-o atmosferă crepusculară, muzica solitarului violonist transpune o état d'âme a cărei cameră de rezonanță devine întinderea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
A. Dimitriu, Eduard și Nicolae Grant, Nicolae Gropeanu, Oscar Obedenaru, Gheorghe Popovici, Vasile Ravici, Menelas Simonydi, Ion Țincu, Titus Alexandrescu, Ion Voinescu-Docuzești, S. Roguska, Dimitrie Serafim, Petre Bellet, Ion Bărbulescu. Societatea organizează nu numai expoziții, ci și serate literare sau concerte; toate artele sunt reprezentate, cu toate că patronajul rămâne unul al artelor plastice. Acest fapt reprezintă o alianță constituită pe baza sincretismului secesionisto-simbolist de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Contrar afirmației lui Petre Oprea, care se cere receptată într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Slavici („Moara cu noroc”), ale lui Barbu St. Delavrancea („Hagi Tudose”) sau I. L. Caragiale („In vreme de război”); romanele din ciclul Comăneștenilor, ale lui D. Zamfirescu, proza lui Ion Creangă; elementele realiste reperabile În proza interbelică reprezentată de H. Papadat-Bengescu („Concert din muzica de Bach”), G. Călinescu („Enigma Otiliei), Liviu Rebreanu („Răscoala”); metodele specifice realismului existente În romanele lui M. Preda („Moromeții”), Z. Stancu („Descult”), E. Barbu („Groapa”), Fănuș Neagu („Ingerul a strigat”); analiza unor fenomene sociale, din literatura contemporană, aparținând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rigoarea clasică oferă poeziei șansa memorizării. Muzicalitatea versurilor nu poate fi ignorată. In pastelurile lui V. Alecsandri găsim o ilustrare imagistică a tututror anotimpurilor, probabil că poetul și-a proiectat o asemenea viziune. Și primăvara („Oaspeții primăverii”, „Cocoarele”) și vara („Concertul În luncă”, „Secerisul”, „Cositul”) și toamna („Toamna țesătoare”) Își găsesc imaginile specifice, dar iarna este un anotimp „fascinant” (poate indus de o anumită stare maladivă?). Coșbuc nu detestă iarna, dar pe V. Alecsandri Îl Înfioară. De aceea iarna pleacă În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sfârșitul lecturii e... Caragiale, ST, 1997, 4-6; Cornel Regman, Întâlnire cu Alexandru George, JL, 1997, 27-30; Z. Ornea, Eseurile d-lui Alexandru George, RL, 1998, 11; Daniel Cristea-Enache, „Pe cheltuială proprie”, ALA, 1998, 447; Barbu Cioculescu, Alexandru George sau un Concert de muzică de cameră, VR, 1998, 7-8; Ioan Stanomir, „Clepsidra cu venin”, LCF, 1998, 45; Cornel Ungureanu, Alexandru George și vremea jurnalelor, O, 1998, 12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 101-108; Glodeanu, Dimensiuni, 177-180; Gabriela Omăt, Alexandru George recitit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
război. Se transferă la Facultatea de Medicină Generală, pe care se vede obligat să o întrerupă în scurt timp, din aceeași cauză. Predispus experimentelor existențiale, colindă o perioadă prin țară ca solist vocal și instrumentist (clarinet și saxofon), participând la concerte, baluri, nunți și tot soiul de agape. Viețuiește în preajma unor lăutari și artiști de renume, precum Maria Tănase și Maria Lătărețu, Marcel Budală, Toni Iordache, Horia Șerbănescu și Nicu Constantin. O vreme lucrează ca șofer și tractorist la SMT Chitila
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
candidați 328. Cu toate că Statele Unite continuau să se plîngă, comuniștii cîștigau din ce în ce mai multă putere în România. ARLUS, Asociația Română pentru Întărirea Legăturilor cu Uniunea Sovietică împrăștia prin numeroasele ei filiale materiale propagandistice prosovietice prin publicații săptămînale, emisiuni radiofonice, prelegeri publice și concerte 329. Gradul de dominație la care ajunseseră sovieticii îl deranja de-acum pe Groza. Într-o conversație deschisă cu Berry, primul-ministru se plîngea "de incapacitatea lui de a influența politica guvernamentală, pretinzînd că persoanele din apropierea birourilor de unde pornesc directivele politice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cele două state să înființeze o bibliotecă în cealaltă țară. Biblioteca Română din New York City și Biblioteca Americană din București urmau să pună la dispoziția publicului cărți de referință, periodice, filme și benzi. Aici urmau, de asemenea, să se desfășoare concerte, recitaluri, conferințe și cursuri de limbi străine finanțate de stat. Ambasadorul Richard Davis și Vasile Gliga, prim adjunct al ministrului de Externe din România, au semnat acordul pe 3 august 1340. Acest acord, la care se adăuga unul încheiat anterior
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lor limbă, religie și obiceiuri" (Albineț, 1845, p. 11). Ceea ce pentru daci a fost scena ambientală a ieșirii lor colective din istorie, pentru romanii în curs de românizare a reprezentat fortăreața care le-a protejat identitatea și continuitatea istorică. În concert cu consensul Școlii Ardelene, Moldovan descrie "apúnerea dacilor" ca singura finalitate posibilă ce putea să urmeze din "Frecàrile Romaniloru cu Dacii" (Moldovan, 1866, pp. 8, 5). Măsurându-se cu "invingatorii lumii", "numele fiiloru ei se sterge dein cartea popóraloru" (Moldovan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și nu mai sunt de cât țărână și oase. Aceasta este partea determinantă și hotărîtoare a Patriei (Delevrancea, 192-, pp. 8-9). Elevând religia ancestrală la rangul de stigmat identitar și marcă distinctivă a naționalității, Delavrancea asigură uvertura ortodoxismului al cărui concert ideologic avea să inunde sonor filarmonica culturală a interbelicului românesc, în special sub bagheta doctrinară a lui Nichifor Crainic. Patria nu e, așadar, doar pământul pe care un popor îl ocupă din întâmplare, el trebuie să fie "plămădit cu sângele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dacă prima era o idee integratoare aspirând la acceptarea românilor în rândul popoarelor europene la un nivel de paritate etnico- națională, dacismul s-a manifestat ca idee delimitatoare prin intermediul căreia românii au dorit să își sublinieze specificitatea și originalitatea în cadrul concertului popoarelor în cadrul cărora își făcuse cu greu loc (Babu-Buznea, 1979, pp. 38-39). După ce terenul este brăzdat de Mihail Kogălniceanu cu a sa faimoasă denunțare a romanomaniei, răscolit de Alecu Russo și însămânțat de Cezar Bolliac (autor al unui însemnat studiu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să scrii după Blaga (cu atât mai mult despre scriitura lui Blaga), când ești inundat de conștiința sufocantă a faptului că, cel mai probabil, orice construcție lexicală pe care ai ctitori-o se apropie de a fi o cacofonie în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea unei copleșitoare atitudini chietiste, pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Blaga o teorie cronotopială a identității etnice românești cea mai stilată și originală, deși nu scutită de contradicții lăuntrice și ocluziuni intestine (vezi Muscă, 1996, pp. 33-36), doctrină identitară a duhului românesc. Lucian Blaga rămâne vioara întâi într-un concert al românismului în care cugetătorii specificului național se întreceau în acte de virtuozitate intelectuală, unele dintre ele ieșind chiar de pe portativul raționalismului fie acesta chiar și "ecstatic" pentru a interpreta o partitură din care răzbăteau sunetele "apriorismului românesc". Avangarda reflecției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cunoaște o "explozie școlară": rețeaua unităților de învățătâmânt și, corelativ, bazinul populațional prins în plasa școlară, a crescut vertiginos, după cum o arată datele statistice, la fel ca și numărul de învățători pregătiți să acționeze ca apostoli ai românismului. Totuși, în cadrul concertului naționalist, pot fi distinse două partituri diferite: i) cea a naționalismului patetic, în care ideea națională devine "religia fanatică și intransigentă, cea mai de seamă temelie a vieții noastre de stat" (Goga, 1927, p. 69); și ii) cea a naționalismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fi român înseamnă a fi ortodox (Andreescu, 2003, p. 35). Etnicizarea statului și identitatea român-ortodox asigură "naționalismului ortodox" propovăduit de BOR un indubitabil caracter exclusivist etnico-spiritual. Revendicând rolul oficial de biserică națională a românilor, BOR a contribuit asiduu, în concert cu alte forțe politice și culturale, la etnicizarea discursului identitar românesc prin promovarea unei versiuni ortodoxiste a naționalismului etnic. Pe plan politic, legionarismul interbelic românesc s-a reîncarnat într-o serie de organizații și partide politice fundamentate doctrinar pe naționalismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Internațional de Vioară “Romanini”, în Brescia, unde am susținut acompaniamentul candidaților care au ajuns în finală. E vorba de un concurs derulat în mai multe etape, ultima probă fiind cea cu orchestră, în care fiecare concurent a interpretat câte un concert din literatura universală, rolul nostru fiind acela de a asigura partea orchestrală. A fost un concurs puternic, la care s-au înscris instrumentiști de real talent, provenind din mai multe țări ale Europei. Cei mai valoroși s-au dovedit a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu. Au fost în etapele precedente, întrucât printre înscriși am remarcat, întradevăr, numele țării noastre, însă cine și până unde a ajuns nu am aflat, deoarece când am sosit noi nu mai era nimeni din România. Ați susținut și alte concerte pe parcursul turneului? În afara acestor două evenimente la care am fost protagoniști, am mai susținut două concerte, cu dirijorul Franco Geacoza și altul cu dirijorul italian Leonardo Quadrini, un vechi colaborator al Filarmonicii din Bacău și unul dintre dirijorii italieni care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cine și până unde a ajuns nu am aflat, deoarece când am sosit noi nu mai era nimeni din România. Ați susținut și alte concerte pe parcursul turneului? În afara acestor două evenimente la care am fost protagoniști, am mai susținut două concerte, cu dirijorul Franco Geacoza și altul cu dirijorul italian Leonardo Quadrini, un vechi colaborator al Filarmonicii din Bacău și unul dintre dirijorii italieni care organizează multe concerte pentru orchestrele din România. Are o activitate foarte susținută în Italia și credibilitate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
În afara acestor două evenimente la care am fost protagoniști, am mai susținut două concerte, cu dirijorul Franco Geacoza și altul cu dirijorul italian Leonardo Quadrini, un vechi colaborator al Filarmonicii din Bacău și unul dintre dirijorii italieni care organizează multe concerte pentru orchestrele din România. Are o activitate foarte susținută în Italia și credibilitate în tot ceea ce face. După câte observ, italienii sunt la fel de încântați de prestația simfonicului pe care îl dirijați, asimilându-vă deja ca pe unul de-al lor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
când intru în sală și o văd plină de copii dornici de a ne urmări, de a ne asculta, de a face cunoștință cu instrumentele, cu muzica, de a asculta muzica anumitor compozitori. Numai săptămîna trecută am avut vreo 5 concerte educative și la toate au fost profesori, au fost învățători lângă elevi, i-au supravegheat cu delicatețe, în vreme ce noi ne-am făcut datoria cu profesionalism. În urma acestor concerte am ajuns să fiu oprit pe stradă de elevi din clasele V-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a asculta muzica anumitor compozitori. Numai săptămîna trecută am avut vreo 5 concerte educative și la toate au fost profesori, au fost învățători lângă elevi, i-au supravegheat cu delicatețe, în vreme ce noi ne-am făcut datoria cu profesionalism. În urma acestor concerte am ajuns să fiu oprit pe stradă de elevi din clasele V-VI, care mi-au spus că le-a plăcut foarte mult și m-au întrebat când vor mai putea asculta viitorul program. Reflectând mai mult, am ajuns la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
civilizată. În ce constă, în fapt, această inițiativă? Am dat posibilitatea, pentru o sumă simbolică, de numai 10.000 lei pentru clasele elementare și 20.000 lei pentru elevii de la licee, ca în timpul unui an de învățămînt să vină la concertele educative ori de câte ori au posibilitatea și de câte ori doresc, iar liceenii să participe, în plus, tot gratuit, la toate concertele stagiunii. Dacă până în vara acestui an unii n-aveau nici o șansă să asculte un concert de Beethoven, neavând banii pentru procurarea biletului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
000 lei pentru clasele elementare și 20.000 lei pentru elevii de la licee, ca în timpul unui an de învățămînt să vină la concertele educative ori de câte ori au posibilitatea și de câte ori doresc, iar liceenii să participe, în plus, tot gratuit, la toate concertele stagiunii. Dacă până în vara acestui an unii n-aveau nici o șansă să asculte un concert de Beethoven, neavând banii pentru procurarea biletului, acum, plătind o singură dată pe an, e liber să-și aleagă nu numai concertul, ci și ziua
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
unui an de învățămînt să vină la concertele educative ori de câte ori au posibilitatea și de câte ori doresc, iar liceenii să participe, în plus, tot gratuit, la toate concertele stagiunii. Dacă până în vara acestui an unii n-aveau nici o șansă să asculte un concert de Beethoven, neavând banii pentru procurarea biletului, acum, plătind o singură dată pe an, e liber să-și aleagă nu numai concertul, ci și ziua, fără a mai fi constrâns de absența banului. Mi se pare extraordinar să ai posibiliatea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]