25,490 matches
-
bogată și o largă paletă de mijloace expresive. îi prevăd un drum singur în arta plastică, în măsură să-și împlinească aspirațiile creatoare.” Mihai Duțescu “Vremea”, 20 aprilie 1994 “Florin Preda-Dochinoiu - un artist din careul desăvârșirii întru pictură, grafică și desen. În cele ce face, Dumnezeu are chip, limbaj și acces la eternitatea omului. Florin Preda-Dochinoiu este apropierea mea de îngeri, libertate și ființa întru sinea sa.” Ion Popescu Tg.Jiu, iulie l998 “Florin Preda este poetul culorilor.” Dinu Săraru București
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
rol capital, și ar fi o eroare să vrei să reproduci asta. Nu se poate copia un accident. Hazardul este natural. ” Constantin Pacea 1981 - Expoziție personală al actualul Muzeul al Țăranului Român . Participa cu două lucrări la Expoziția Internațională de „Desene Lis81”, la Galeria Națională de Artă Modernă din Lisabona. Trimite trei desene la Expoziția Internațională de Artă Grafică „Arteder 82”, la Muzeul de Artă Modernă din Bilbao, la a doua Trienala de Desen - Nüremberg, Germania Federală și la Muzeul Cantonal
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
Nu se poate copia un accident. Hazardul este natural. ” Constantin Pacea 1981 - Expoziție personală al actualul Muzeul al Țăranului Român . Participa cu două lucrări la Expoziția Internațională de „Desene Lis81”, la Galeria Națională de Artă Modernă din Lisabona. Trimite trei desene la Expoziția Internațională de Artă Grafică „Arteder 82”, la Muzeul de Artă Modernă din Bilbao, la a doua Trienala de Desen - Nüremberg, Germania Federală și la Muzeul Cantonal din Lausanne, Elveția. 1983 - Participa cu un desen la a patra Competiție
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
cu două lucrări la Expoziția Internațională de „Desene Lis81”, la Galeria Națională de Artă Modernă din Lisabona. Trimite trei desene la Expoziția Internațională de Artă Grafică „Arteder 82”, la Muzeul de Artă Modernă din Bilbao, la a doua Trienala de Desen - Nüremberg, Germania Federală și la Muzeul Cantonal din Lausanne, Elveția. 1983 - Participa cu un desen la a patra Competiție de desen de la Barcelona, Spania. 1984 - Organizează o serie de expoziții la Galeria Wallner și Roda Traden din Malmö, si la
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
din Lisabona. Trimite trei desene la Expoziția Internațională de Artă Grafică „Arteder 82”, la Muzeul de Artă Modernă din Bilbao, la a doua Trienala de Desen - Nüremberg, Germania Federală și la Muzeul Cantonal din Lausanne, Elveția. 1983 - Participa cu un desen la a patra Competiție de desen de la Barcelona, Spania. 1984 - Organizează o serie de expoziții la Galeria Wallner și Roda Traden din Malmö, si la Galeria Angel, din Lund. Expune împreună cu Florica Pacea, la Galeria Raphael din Frankfurt, si la
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
Expoziția Internațională de Artă Grafică „Arteder 82”, la Muzeul de Artă Modernă din Bilbao, la a doua Trienala de Desen - Nüremberg, Germania Federală și la Muzeul Cantonal din Lausanne, Elveția. 1983 - Participa cu un desen la a patra Competiție de desen de la Barcelona, Spania. 1984 - Organizează o serie de expoziții la Galeria Wallner și Roda Traden din Malmö, si la Galeria Angel, din Lund. Expune împreună cu Florica Pacea, la Galeria Raphael din Frankfurt, si la Galeria Rautenberg, din Aachen. 1986 - Galeria
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
cărui roman "One More Spring" l-a influențat în scrierea cărții "A Fine and Private Place". În 2012, Beagle a publicat nuveleta "Olfert Dappper's Day", o poveste fictivă a călătoriilor lui Dapper. În 1982, romanul a fost ecranizat în desenul animat Ultimul unicorn, regizat și produs de Rankin/Bass pentru ITC Entertainment, cu un scenariu scris de însuși Beagle. Muzica a fost compusă de Jimmy Webb și interpretată de formația America, iar vocile personajelor au fost date de Christopher Lee
Ultima licornă () [Corola-website/Science/331766_a_333095]
-
eseist, profesor, om politic și poet român. s-a născut la Reșița (jud. Caraș-Severin) la 8 decembrie 1928 dintr-o veche familie de intelectuali. Bunicul după tată, doctor în drept, magistrat, bunicul după mamă pictor și profesor de latină și desen. Tatăl, Ștefan, funcționar de bancă cu studii superioare economice, va deschide la Reșița, după criza din 1933, din bibliotecile reunite ale familiei, prima bibliotecă publică de împrumut din oraș, primul oficiu de difuzare a presei, organizare de turnee și spectacole
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
la 17 iunie 1847 într-o familie de origine aromână. A urmat cursurile Școlii de arte frumoase din București, apoi a studiat, ca bursier al statului, la Academia de Belle-Arte din Paris. După întoarcerea în țară, a fost profesor de desen la Școala fiilor de militari și la Liceul Național din Iași. A fost numit profesor de estetică și de istoria artelor la Școala de arte frumoase din Iași, din juriu făcând parte Titu Maiorescu, N. Ionescu și Gheorghe Panaiteanu-Bardasare. Petru
Petru Verussi () [Corola-website/Science/331836_a_333165]
-
pictor de origine maghiară, un exponent al stilului Biedermeier în Regatul Ungar și Banat. Károly (Charles) Brocky a rămas prematur orfan și a fost crescut în cadrul unei trupe de actori. În perioada anilor 1822 - 1823 a primit primele lecții de desen în Timișoara din partea lui Antal Schuetz și în Vârșeț (Șerbia) din partea lui Gabor Melegh. A studiat la Academia de Artă din Viena unde i-a avut ca profesori pe Joseph Redl, Leopold Kupelwieser, Johann Ender, Anton Petter și Karl Gaulhofer
Károly Brocky () [Corola-website/Science/335545_a_336874]
-
Asistând la ședințele Parlamentului României în luna martie a anului 1908, a realizat o mapă-album numită "Caricaturi. Repausul duminical la Senat". În anul 1913 a publicat cel de al doilea album intitulat "Albumul meu" în care sunt ilustrate 42 de desene și caricaturi alb-negru. Nicolae S. Petrescu-Găină a fost cunoscut și foarte apreciat în cercul presei din acele vremuri. Decesul desenatorului și caricaturistului Constantin Jiquidi din anul 1898, a făcut ca Nicolae Petrescu să devină pentru câțiva ani unul dintre puținii
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
cu apucăturile lor morale ușor de ironizat, și nu problemele social-politice majore cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în Ziarul „"Pagini Literare"”, „"Adevărul de joi"”, „"Zeflemeaua"” și „"Furnica"”, „"Adevărul"”, „"Războiul"”, „"Drapelul"” și „"Țivil-Cazon"”. Pe lângă satirizarea oamenilor politici ai timpului său și a personalităților culturale de atunci, , fervent antirăzboinic și filofrancez convins, a realizat o bogată operă
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
de Nicolae Petrescu. S-a tipărit și un catalog al expoziției care avea la introducere manifestul: Catalogul conținea o listă a lucrărilor care s-au expus, după cum urmează: Ștefan Luchian a participat cu 15 lucrări, Nicolae Petrescu cu 42 de „Desenuri și caricaturi” și Nicolae Vermont a expus 80 de tablouri. Ultima pagină a catalogului avea tipărită caricatura lui Stăncescu, care era reprezentat cu urechi de faun și un cap mare și deformat, acoperit cu un joben imens ( ). Acesta era portretul
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
conținea un număr de 26 de caricaturi ale personalităților zilei. Albumul a fost editat de către editura "Göbl și fii" în condiții deosebite pentru acele vremuri. A urmat o lungă perioadă în care caricaturistul Petrescu s-a angrenat în executarea de desene și caricaturi, unele cu tematică politică sau militară în cotidienele și periodicele "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". Ștefan Luchian a fost un bun prieten al lui Nicolae Petrescu-Găină. Cei doi au organizat în
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Petrescu a fost sensibil la evenimentele politice din care-și extrăgea subiectele și personajele caricaturilor pe care le făcea. Pe lângă portretele caricaturizate pe diverse tematici cotidiene, Petrescu a făcut și caricaturi pe subiecte politice internaționale și militare. Astfel a făcut desene cu tematică inspirată din Al Doilea Război Balcanic și a satirizat militarismul german reprezentat de către Împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei și de Împăratul Franz Joseph al Austriei. Asemenea a satirizat pe Raymond Poincaré, George al V-lea al
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
că acel tablou era în realitate un studiu executat de Alexandru Mihăilescu în anii de școală. În cele din urmă ipoteza lui Petrescu a fost adevărată și falsul demascat. Din anul 1928 a expus trei ani consecutivi la "Salonul de desene și gravuri". În ultima perioadă a vieții, Nicolae Petrescu nu a mai putut să-și asigure existența din vânzarea de caricaturi și a trebuit să-și găsească un alt mijloc de întreținere. El era un bibliofil pasionat și colecționar de
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Constantin Artachino, Alexandru Obedenaru, Alexandru Theodor Stamatiad, Ion Minulescu, Francisc Șirato, Ary Murnu, Oscar Han, Alexandru Satmari, Ion Foti, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Jean Demetrescu, Nicolae Dărăscu, Corneliu Moldovan, etc. Presa acelor vremuri a consemnat evenimentul: Revista "Rampa", ziarul "Universul", "Curentul", etc. Desenul umoristic românesc a cunoscut o permanentă evoluție începând din anul 1859 când a apărut pentru prima oară în spațiul românesc primele caricaturi. Acest gen artistic și-a impus propriul stil, în concordanță cu nivelul pe care l-a atins în
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
ale lui Alexandru Macedonski, Constantin Mille, Nicolae Iorga, Ion D. Berindey, Grigore Tocilescu, Ion Brezeanu etc. Caricaturistul Nicolae Petrescu a avut și o intensă activitate publicistică în mai multe ziare, reviste și gazete ale vremii sale. Astfel, el a publicat desene și caricaturi în Ziarul „Pagini Literare”, „Adevărul de joi”, „Zeflemeaua” și „Furnica”, „Adevărul”, „Războiul”, „Drapelul” și „Țivil-Cazon”. Nicolae S. Petrescu a publicat în anul 1898 albumul de caricaturi intitulat „"Contimporani"”. Acest album a fost unul dintre primele albume de caricaturi
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
a publicat în anul 1898 albumul de caricaturi intitulat „"Contimporani"”. Acest album a fost unul dintre primele albume de caricaturi care au fost publicate în România. Albumul conține 26 de reproduceri color, impresionante ca realizare grafică pentru acele timpuri, după desene și caricaturi sau acuarele făcute de Nicolae Petrescu în perioada 1897 - 1898. Ele reprezintă după cum a spus pe prima pagină a albumului N.S. Petrescu: Caricaturistul Nicolae Petrescu a abordat în acest album o caricatură puternic influențată de către opera similară a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
a fost un subiect preferat al lui Nicolae S. Petrescu-Găină în mod similar cu Constantin I. Stăncescu. Caricatura din Albumul Contimporani a lui Macedonski a fost considerată de către Paul Rezeanu ca fiind printre primele, dacă nu prima, din seria de desene - Macedonski - pe care le-a făcut Nicolae Petrescu în toată viața sa. Nicolae Petrescu a publicat în anul 1913 / 1914 al doilea album de caricaturi intitulat "Albumul meu", editat de către Ziarul "Seara". Tudor Arghezi a făcut în 1913 aprecieri cu privire la
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
cu apucăturile lor morale ușor de ironizat, și nu problemele social-politice majore cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în ziarul "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". În perioada 21 ianuarie 1899 -- 30 martie 1900, Nicolae Petrescu-Găină a publicat pe prima pagină al ziarului "Pagini literare", în fiecare număr, desene și
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
publicat desene și caricaturi în ziarul "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". În perioada 21 ianuarie 1899 -- 30 martie 1900, Nicolae Petrescu-Găină a publicat pe prima pagină al ziarului "Pagini literare", în fiecare număr, desene și caricaturi care înfățișau personalitățile de frunte ale timpului. Cele mai bune caricaturi sunt cele ale lui Barbu Ștefănescu Delavrancea călare pe o mârțoagă; Constantin Dobrogeanu-Gherea în postură de bucătar care avea un meniu din capul lui Titu Maiorescu, aluzie
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Academiei și al Teatrului Național"; pe maestrul "Alexandru Macedonski și ciracii săi"; pe I.L. Caragiale în lucrarea " După un veac de om" și "Propagandă catolică". Lucrările publicate în ziarul "Adevărul de joi" dovedesc cu prisosință nu numai un rafinament al desenului, ci și perspicacitate, bun simț, mult talent, o fină observație a modelului și nu în ultimul rând o inteligență de invidiat. La sfârșitul anului 1904, Nicolae Petrescu-Găină a publicat în revista Furnica mai multe caricaturi. Dintre ele se remarcă lucrarea
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Mitiță Sturdza are și el o caricatură remarcabilă; el este reprezentat "ducându-și crucea" atunci când "a fost alungat din paradisul puterii" (aluzie la căderea guvernului). Ambele lucrări au editate în revistă în două culori. Nicolae Petrescu-Găină a publicat caricaturi și desene în revista "Zeflemeaua" editată de către George Ranetti. Revista "Zeflemeaua" a continuat seria publicațiilor cu tematică umoristică după dispariția revistei "Moftul român". În această revistă, Nicolae Petrescu a fost autorul unor desene grupate sub titulatura "Manevrele de toamnă". Ele înfățișează militari
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în două culori. Nicolae Petrescu-Găină a publicat caricaturi și desene în revista "Zeflemeaua" editată de către George Ranetti. Revista "Zeflemeaua" a continuat seria publicațiilor cu tematică umoristică după dispariția revistei "Moftul român". În această revistă, Nicolae Petrescu a fost autorul unor desene grupate sub titulatura "Manevrele de toamnă". Ele înfățișează militari într-o notă amuzantă și comică figurând textul care le însoțește. Caricaturistul folosește în această revistă, imaginea personajului Moș Teacă, realizat de către Anton Bacalbașa, pentru a demonstra ignoranța și stupiditatea unor
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]