26,844 matches
-
următoare 200.000 de persoane din nordul Bucovinei s-au refugiat în România. După înființarea Republicii Populare Române, orașul Siret este inclus în programele de dezvoltare ale statului socialist. Sunt construite cartiere de blocuri după standardele comuniste și sunt înființate fabrici cu activitate preponderent în industria textilă și alimentară. După Revoluția din decembrie 1989, pentru Siret urmează o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Toate fabricile construite în perioada comunistă își închid porțile în decursul câtorva ani. Începând cu anul
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
ale statului socialist. Sunt construite cartiere de blocuri după standardele comuniste și sunt înființate fabrici cu activitate preponderent în industria textilă și alimentară. După Revoluția din decembrie 1989, pentru Siret urmează o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Toate fabricile construite în perioada comunistă își închid porțile în decursul câtorva ani. Începând cu anul 2000 orașul începe să se revigoreze economic ca urmare a sosirii unor investitori străini în zonă. Cea mai importantă fabrică este deschisă de firmă Swedwood, parte
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
din punct de vedere economic. Toate fabricile construite în perioada comunistă își închid porțile în decursul câtorva ani. Începând cu anul 2000 orașul începe să se revigoreze economic ca urmare a sosirii unor investitori străini în zonă. Cea mai importantă fabrică este deschisă de firmă Swedwood, parte a concernului IKEA. Pe lângă această firmă mai există oameni de afaceri englezi, portughezi și italieni care desfășoară activități economice în zonă. În 2008 se închide fabrică de prelucrare a lemunului Sweedwood și întreg personalul
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
unor investitori străini în zonă. Cea mai importantă fabrică este deschisă de firmă Swedwood, parte a concernului IKEA. Pe lângă această firmă mai există oameni de afaceri englezi, portughezi și italieni care desfășoară activități economice în zonă. În 2008 se închide fabrică de prelucrare a lemunului Sweedwood și întreg personalul este concediat. Situația economică a Șiretului este din nou una deosebit de precară. O secție a fabricii se vinde, dar sunt angajate în jur de 20 de persoane. Din investitorii străini au mai
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
de afaceri englezi, portughezi și italieni care desfășoară activități economice în zonă. În 2008 se închide fabrică de prelucrare a lemunului Sweedwood și întreg personalul este concediat. Situația economică a Șiretului este din nou una deosebit de precară. O secție a fabricii se vinde, dar sunt angajate în jur de 20 de persoane. Din investitorii străini au mai rămas doar trei. În prezent, în Siret mai funcționează Spitalul orășenesc, Spitalul de psihiatrie cronici și Azilul de bătrâni, Școala generală, Colegiul Tehnic „Lațcu
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
rămas doar trei. În prezent, în Siret mai funcționează Spitalul orășenesc, Spitalul de psihiatrie cronici și Azilul de bătrâni, Școala generală, Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă”, Poliția orașului, Punctul de trecere vamal, Pompierii, Consiliul și câteva magazine. În 2009 se redeschide fabrică de prelucrare a lemnului Sweedwood și personalul este astfel reangajat. Există mai multe teorii cu privire la originea numelui "Siret":
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
1811, de către balneologul român Gheorghe Ciocârlan. La 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele stațiunii balneare fiind construite în 1819. În 1839 a fost declarată stațiune balenară. Între 1903 - 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime și se construiește fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În 1911 este declarată ofical "stațiune balneoclimaterică". După Unirea Banatului cu România, își menține statutul de stațiune balneară de tratamnet cardio-vascular și este reședință de plasă. Este declarat oraș în 1956. În anii '60 activitatea
Buziaș () [Corola-website/Science/297095_a_298424]
-
atât populația cât și suprafața orașului. Se construiesc cartiere de blocuri, vile și hoteluri pentru stațiune. Apele minerale de la Buziaș sunt folosite pentru tratarea multor boli dar sunt și îmbuteliate și comercializate ca ape minerale de larg consum. Din păcate, fabrica în care se îmbutelia apa extrasă din izvoarele Buziașului a fost închisă în iarna anului 2014 și speranțele de a fi redeschisă sunt minime. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Buziaș se ridică la de locuitori, în scădere față de
Buziaș () [Corola-website/Science/297095_a_298424]
-
Școala privată a „Societății Forestiere”", înființată în anul 1904, se preda în limbile "română, maghiară și germană". De asemenea, aici a existat și există o "parohie romano-catolică", existența ei fiind determinată de existența maghiarilor și a unor italieni (specialiști ai fabricii de cherestea). Prima școală a Brezoiului a fost înființată în anul 1838. Alta scoala a fost infiintata în 1864 la "Călinești", în 1904 Școala cu clasele I-IV Nr.1 Brezoi, iar în 1916 la "Proieni". Liceul din Brezoi se
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
ori tineri de 16-18 ani, doar pentru faptul că erau "nemți". Cele povestite de aceștia sunt de domeniul incredibilului. Și după naționalizarea "Societății forestiere" în 1948, inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului, cei mai mulți locuitori lucrând la "„fabrică”". „Fabrică” care mai funcționează și astăzi, cu o capacitate oarecum mai redusă decât în "„socialism”" atât datorită unor reorganizări ale proprietarului, cât și faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului. La sfârștul anilor
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
tineri de 16-18 ani, doar pentru faptul că erau "nemți". Cele povestite de aceștia sunt de domeniul incredibilului. Și după naționalizarea "Societății forestiere" în 1948, inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului, cei mai mulți locuitori lucrând la "„fabrică”". „Fabrică” care mai funcționează și astăzi, cu o capacitate oarecum mai redusă decât în "„socialism”" atât datorită unor reorganizări ale proprietarului, cât și faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului. La sfârștul anilor 1960
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
Brezoiului ajunsese la 1206 de locuitori, aceasta ca urmare a fluxului mare de imigranți veniți din colțuri ale Europei, precum Italia, Austro-Ungaria, Cehia, dar și din Transilvania (care la acea dată făcea parte din Imperiul Habsburgic), pentru a munci la fabricile de prelucrare a lemnului. În perioada 1899-1966 populația Brezoiului a crescut de 5,5 ori ca urmare a rolului important pe care așezarea începuse să-l capete. Populația Brezoiului a continuat să crească din 1966 până în 2001 cu unele fluctuații
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
ateliere ce produc mobilier la comandă, brutării, secții de sifoane, unități de construcții civile, tâmplării metalice, secție drumuri cu stație bitum. Meșteșugurile tradiționale de la nivel comunal au dispărut de-a lungul timpului. În intravilan se află unitățile indstriale alimentare Romagribuz, fabrica de brânzeturi Zguras, unitatea Bachus, moara mălai și făină, brutăria. În satul Căldărăști sunt moara și brutăria Agromec și un abator. Activitățile comerciale reprezintă 35% din economia orașului Pogoanele. Pe plan local funcționează 48 de unități, care comercializează în proporție
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
Porțile de Fier, care a ușurat și a impulsionat traficul comercial pe Dunăre. Industria, care până atunci era inferioară marilor puteri, a cunoscut o deosebită evoluție. Datorită descoperii petrolului, s-au construit primele rafinării, creându-se astfel domeniul industrial petrolier. Fabricile din domeniul textil, forestier și alimentar s-au dublat ca număr și au ridicat economia noii țări de lagurile Dunării. Totuși, influența capitalului străin în industrie a dus la concentrarea ei în anumite zone și a lăsat regiuni întregi ale
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
vorbea de atacarea Rețelei Naționale de Căi Ferate Spaniole, RENFE. Săptămâna anterioară, un grup terorist numit AZF a negociat cu Ministrul de Interne francez, după ce a amenințat că va atenta la rețeaua de căi ferată franceză. AZF era numele unei fabrici care a explodat accidental, conform informațiilor oficiale, în orașul Toulouse, la câteva sute de kilometru de frontiera cu Spania, pe 21 septembrie 2001, la doar zece zile de la momentul 11 septembrie 2001. Până în ziua de azi, nu s-au găsit
Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid () [Corola-website/Science/297142_a_298471]
-
61,05%), dar există și minorități de romano-catolici (26,15%), ortodocși sârbi (2,83%) și penticostali (2,16%). Pentru 5,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Industria este cea mai importantă ramură economică. Tradițional, aici s-au dezvoltat fabrici de prelucrare a lemnului (placaje, furnire) precum și industria exploatării de argilă. După revoluția din 1989, dezvoltării i se pune o puternică frână, pentru ca după anul 2000 Deta să pornească din nou într-un proces de dezvoltare. O serie de investitori
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
exploatării de argilă. După revoluția din 1989, dezvoltării i se pune o puternică frână, pentru ca după anul 2000 Deta să pornească din nou într-un proces de dezvoltare. O serie de investitori străini, unele companii multinaționale, au deschis aici numeroase fabrici care au polarizat activitatea economică și resursele umane din localitate și din zona de influență. Principalul angajator din oraș este fabrica companiei Eybl AG, cu profil textil, specializată în producția de componente interioare pentru automobile (volane, tapițerii pentru BMW, Mercedes
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
din nou într-un proces de dezvoltare. O serie de investitori străini, unele companii multinaționale, au deschis aici numeroase fabrici care au polarizat activitatea economică și resursele umane din localitate și din zona de influență. Principalul angajator din oraș este fabrica companiei Eybl AG, cu profil textil, specializată în producția de componente interioare pentru automobile (volane, tapițerii pentru BMW, Mercedes, Volkswagen, Jaguar, Renault). Aceasta are peste 1.900 de angajați, din care 1.100 din Deta, restul fiind captați din localitățile
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]
-
au format împreună o comună, sub numele de Predeal, iar în anul 1889 reședința Primăriei s-a mutat de la Predeal la Azuga, într-o clădire pusă la dispoziție de regele Carol I. De-a lungul timpului s-au construit numeroase fabrici în Azuga, prima fiind Fabrica de Sticlă, construită de Aslan în anul 1830, însa aceasta a fost închisă după doar câteva luni; banul Filipescu, proprietarul moșiei, a încercat să o mai închirieze unui bucureștean, dar acesta a dispărut înainte de reluarea
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
sub numele de Predeal, iar în anul 1889 reședința Primăriei s-a mutat de la Predeal la Azuga, într-o clădire pusă la dispoziție de regele Carol I. De-a lungul timpului s-au construit numeroase fabrici în Azuga, prima fiind Fabrica de Sticlă, construită de Aslan în anul 1830, însa aceasta a fost închisă după doar câteva luni; banul Filipescu, proprietarul moșiei, a încercat să o mai închirieze unui bucureștean, dar acesta a dispărut înainte de reluarea producției. În anul 1879 s-
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
Aslan în anul 1830, însa aceasta a fost închisă după doar câteva luni; banul Filipescu, proprietarul moșiei, a încercat să o mai închirieze unui bucureștean, dar acesta a dispărut înainte de reluarea producției. În anul 1879 s-a construit o nouă fabrică de sticlă, proprietatea lui S. Grunfeld, fabrica având în jur de 250 de angajați, majoritatea din Boemia. Apoi au urmat fabrica de cașcaval (1882), fabrica de var hidraulic (1885), fabrica de ciment (1885), fabrica de postav (1887), fabrica de salam
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
fost închisă după doar câteva luni; banul Filipescu, proprietarul moșiei, a încercat să o mai închirieze unui bucureștean, dar acesta a dispărut înainte de reluarea producției. În anul 1879 s-a construit o nouă fabrică de sticlă, proprietatea lui S. Grunfeld, fabrica având în jur de 250 de angajați, majoritatea din Boemia. Apoi au urmat fabrica de cașcaval (1882), fabrica de var hidraulic (1885), fabrica de ciment (1885), fabrica de postav (1887), fabrica de salam (1877), fabrica de cherestea (1888), fabrica de
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
mai închirieze unui bucureștean, dar acesta a dispărut înainte de reluarea producției. În anul 1879 s-a construit o nouă fabrică de sticlă, proprietatea lui S. Grunfeld, fabrica având în jur de 250 de angajați, majoritatea din Boemia. Apoi au urmat fabrica de cașcaval (1882), fabrica de var hidraulic (1885), fabrica de ciment (1885), fabrica de postav (1887), fabrica de salam (1877), fabrica de cherestea (1888), fabrica de șampanie (1892) și fabrica de șamotă (1908). Însă cea mai importantă fabrică construită în
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
dar acesta a dispărut înainte de reluarea producției. În anul 1879 s-a construit o nouă fabrică de sticlă, proprietatea lui S. Grunfeld, fabrica având în jur de 250 de angajați, majoritatea din Boemia. Apoi au urmat fabrica de cașcaval (1882), fabrica de var hidraulic (1885), fabrica de ciment (1885), fabrica de postav (1887), fabrica de salam (1877), fabrica de cherestea (1888), fabrica de șampanie (1892) și fabrica de șamotă (1908). Însă cea mai importantă fabrică construită în Azuga a fost fabrica
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
reluarea producției. În anul 1879 s-a construit o nouă fabrică de sticlă, proprietatea lui S. Grunfeld, fabrica având în jur de 250 de angajați, majoritatea din Boemia. Apoi au urmat fabrica de cașcaval (1882), fabrica de var hidraulic (1885), fabrica de ciment (1885), fabrica de postav (1887), fabrica de salam (1877), fabrica de cherestea (1888), fabrica de șampanie (1892) și fabrica de șamotă (1908). Însă cea mai importantă fabrică construită în Azuga a fost fabrica de Bere, ridicată în perioada
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]