25,515 matches
-
nude În văzul tuturor, intră și ies din apă. Nu există un paznic care să urmărească cine intră, nu există o poartă care să prevină intrarea, dar nu există nici un semn de lascivitate... Bărbații se Întâlnesc cu femei pe jumătate goale, iar femeile cu bărbați nuzi... Oamenii mănâncă adeseori În apă... Soții priveau În timp ce soțiile lor erau atinse de străini, dar nu se ofensau, nici măcar nu erau atenți, interpretând totul În manieră cea mai bună... Zilnic, se duc să se spele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de început de secol - „satul ideal”. Cumnat cu Constantin Stere, P. cată însă cu mâhnire la „satul real”, cu sumbra lui mizerie. Și suferă pentru că satul e vatra de românism curat, primejduit de relele ce se abat dinspre oraș, „iadul gol” - contaminație sămănătoristă -, unde valorile autentice se alterează, se părăduiesc. Articolele, mizând pe stratagemele persuasiunii, vădesc indiscutabile aptitudini de psiholog. Încă student, P. emite, la un congres, avizate Considerațiuni psihologice din viața țăranului român (intervenție tipărită în 1893). Și, îndeobște, scrierile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
se pot desprinde, imagini foarte plastice. Astfel, Catargi menționează: "S-au găsit așternuturile și cămășile, în sfârșit toate lenjeriile că nu se schimbă decât în două-trei săptămâni, din pătimași s-au găsit așezați fără prostire precum chiar și fără cămăși, goi cu pielea în straiele lor și în asemenea poziție trântiți pe jos fără mindir și fără perne și alți așezați numai pe o rohojină. Au arătat că sunt acuma doi ani de când n-au primit încă nici un soi de îmbrăcăminte
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
peste cealaltă, se prindeau la fiecare capăt cu cuie de lemn. Butucul de lemn numit portativ îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se realizează pe cale de sugestie o paralizie, când cea mai mică încercare de a mișca membrul ar fi urmată de mișcarea efectivă? De asemenea, pentru ce accesele isteriei au totdeauna nevoie de spectatori și nu se produc când este sala goală? Pentru că izolarea le face să dispară? De ce contracturile isterice dispar în timpul somnului? Bobinski a avut desigur marele merit de a fi delimitat câmpul isteriei, dar concepția sa a fost, după cele ce cred, necorespunzătoare majorității faptelor. În concepția sugestii fenomenelor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
colaboratorul său de o viață: "Moartea, acest teritoriu al tuturor, a răpit un distins om pentru care, în ciuda dispariției lui fizice, moartea reprezintă un triumf al propriului destin, o întâlnire pe care Tadeusz Pirozynski nu a așteptat-o cu mâinile goale, ci cu o operă care, chiar dacă niciodată împlinită, este revanșa pe care el a luat-o morții. Din acest motiv, pentru el moartea nu este atât un moment al ieșirii din viață, cât o transcendență a vieții sale, o cale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
un risc asumat să pui în scenă spectacole românești, contemporane, atîta vreme cît, după 1990, publicul spectator a fost "bombardat" cu teatru interzis perioadei antenouăzeciste. Dincolo de riscul de a nu avea priză la public, de a juca cu sala aproape goală, Naționalul ieșean vede deschiderea către valorile dramaturgice autentice, către creația românească. De ce? Luați de valul "universalilor" am "uitat" în sertar piesele românești, le-am etichetat ca fiind "nesemnificative", "non-valoare", deși adevărul e altul. Acesta e motivul, probabil, pentru care, la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cine sînt eu... (începe să răsfoiască, din ce în ce mai agitat, mai uluit și mai revoltat) Dumnezeule, să fiu al dracului dacă..., dacă dosarul ăsta nu-i decît un mare căcat! Să fiu eu al dracului dacă dosarul ăsta nu are toate paginile... goale..., goale-goluțe... fără nici un cuvînt pe ele..., fără nici o virgulă... nici un punct..., fără... Fir-ai al dracului și tu, Gh. P. doi... Ia să-l vedem și pe ăsta... Hai sictir, ramolit nenorocit, circar de doi bani, cabotin jalnic ce ești
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un fotoliu și masa, împrăștie cîteva fursecuri) Îmi face mie scamatorii! Îi arăt eu scamatorii! (se întinde pe miniscenă; pune mîinile pe piept; își dă seama că trebuie trasă cortina; se scoală, o trage) Tu mi-ai dat o copie goală de dosar..., eu am să-ți dau o copie de mort... (Gh. P. doi intră și primul lucru pe care îl vede sînt bucățile de hîrtii împrăștiate și rupte...; înțelege...) Gh. P. doi: Popescu unu! (dă cu ochii de fotoliul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
am citit-o... Gh. P. unu: Te-aș crede dacă n-aș ține minte farsa cu dosarele... Bine, hai să mai încercăm o dată... (desface plicul, în timp ce Gh. P. doi desface pachetele din geantă) Da, d-le, nu-i o hîrtie goală...! Ia să vedem... (citește) Dragii mei prostăvani... Adică cine-s prostăvanii?! Gh. P. doi: Noi doi..., mai mult tu... Gh. P. unu: Ce vorbești! Va să zică iubita mea..., adică nevastă-ta, îmi trimite scrisorele... prin chiar soțul ei... ghici cine-i
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Matei: Păi cum altfel! Nu plec nicăieri fără două-trei balantainuri! Nu se știe cînd e nevoie! Octav: Ei, acum e nevoie... mare nevoie... Ad-o-ncoace! (bea din sticlă) Marieta: Mai bine ia și mănîncă ceva... (scoate din sacoșă) Că pe stomacul gol... Octav: Ai dreptate, mamă... (mănîncă și bea; ceilalți îl privesc cu bănuială, cu rezerve) Nea Matei, dar mai am o condiție... Matei: Zi-i! Octav: Domnule, dacă tot mă fac patron de cavou... de bar... atunci vreau să fiu vînzătorul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dat gata... una-două! Ești dat naibii! Mereu ești o surpriză...! Groparul: Ca să nu mă plictisesc... Octav: Ce cont ai tu la mine..., da mă-ntreb ce cont ai acum la țigani...! Groparul: Lasă că nici tu nu-l ai mai gol... Octav: ...Bruce Lee...! Groparul: În pușcărie aveam un general care avea pasiunea... și cinismul de a-și imagina meniuri... și de a ni le spune... Groaznic! Și mai era unul care învăța Yoga și carate... Octav: Ei, ca să vezi! Tu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
centrului, ci depinde de configurația în care acesta apare. Pentru Cazul structural direct (ergativ și acuzativ), convențiile de realizare sunt universale. Realizările Cazului direct (S-Structură): Dacă α leagă cazual un KP vizibil, β, al cărui centru este un K gol, β0, atunci β0 este realizat ca: (a) ergativ, dacă α este I; (b) acuzativ, dacă α este V cu un D adjoncționat. Realizarea morfologică precisă a Cazurilor structurale oblice este specifică fiecărei limbi, dar reprezintă un aspect universal al teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fiecărei limbi, dar reprezintă un aspect universal al teoriei Cazului, Cazul fiind legitimat de elemente aflate în configurația de legare cazuală. Realizările Cazului oblic (S-Structură): Dacă α leagă cazual un KP vizibil, β, al cărui centru este un K gol, β0, iar condițiile de realizare a Cazului direct nu sunt îndeplinite, atunci β0 se poate realiza ca: (a) dativ (warlpiri); (b) ergativ (eschimosă), dacă α este un D/Dat, dacă α este V și β nu este un complement instrumental
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzitivității (problema va fi reluată, din punctul de vedere al claselor de verbe, în Capitolul 3, 1.): faptul că există anumite construcții aflate la limita dintre tranzitiv și intranzitiv înseamnă că zona de trecere între cele două extreme nu este goală. 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității? Hill și Roberge (2006: 7) prezintă cele două mari tipuri de abordări ale tranzitivității din gramatica generativă: (a) abordarea lexicală, conform căreia un verb este intrinsec specificat în Lexicon ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
superior, în urma celei de a doua împărțiri a Poloniei. În baza tratatului de pace, semnat la Iași (29 decembrie 1791/9 ianuarie 1792), Rusia și Austria au evacuat Moldova, fără știrbirea hotarelor ei. „Rusia însă nu a ieșit cu mâna goală din acest război, întrucât obținu de la turci vechea Ucraină a Hanului [...]. Prin câștigul acesta de teritoriu, Rusia țaristă devenise vecina nemijlocită a Moldovei pe toată linia Nistrului, de la Hotin în jos până la Cetatea Albă, o megieșie foarte primejdioasă pentru o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Afirmația este însă incompletă. Nu este suficient ca o teorie să fie bună pentru a deveni automat și practică. Acest lucru este evident dacă ne gândim la științele naturii. De la teorie la acțiune mai este un drum destul de lung, un „gol” care a fost umplut de inginerie. Nu se poate întrevedea nici o rațiune pentru care acest lucru să nu fie valabil și pentru relația dintre teoriile sociologice și activitățile practice. O bună teorie sociologică este o precondiție absolută a integrării sociologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
umană în cursul istoriei sale: toate culturile ar putea fi organizate sub forma unui tabel de tipul aceluia al elementelor chimice al lui Mendeleev. Fiecare cultură cunoscută ar ocupa în acest tabel o căsuță. Pe lângă acestea ar exista și căsuțe goale pentru culturile care nu au existat, dar sunt posibile sau, deși au existat, nu au fost descoperite. În fapt, culturile ar putea fi considerate drept combinații posibile ale unor elemente date. Dacă am ști legea fundamentală a acestor combinații, un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este, în ultimă instanță, producerea și reproducerea vieții reale. Nici Marx, nici eu nu am afirmat vreodată mai mult. Și dacă cineva denaturează această aserțiune susținând că factorul economic este singurul hotărâtor, preface teza de mai sus într-o frază goală, abstractă și absurdă. Situația economică este baza, dar diferitele elemente ale suprastructurii, formele politice ale luptei de clasă și rezultatele ei, constituțiile date de clasa biruitoare după câștigarea luptei etc., formele juridice, fără a mai vorbi de oglindirea acestor lupte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
hotărât să-l ucidă pe Ștefan-Vodă și să calce Moldova În copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta Încă slobodă și-i era ca un ghimpe În coastă. Și era În anul acela o iarnă goală. Din porunca lui Vodă, poporul se trăsese din calea turcilor spre munte, pârjolind totul În calea lor și otrăvind fântânile. Caii turcilor trecuseră ca printr-o pustietate de la Dunăre până la Vaslui și slăbiseră foarte. Turcii și-au așezat tabăra lângă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
trei zile, coloanele armatei române treceau pe drumul de dinaintea casei lui moș Miron. Frontul fusese Împins Înainte. Era Învălmășeală mare, și o căldură !... Și prin Învălmășeala aceea de oameni și vite se vedea un bătrânel În straie albe, cu capul gol, cum tot iese pe portiță cu câte-o sarcină de otavă, și cum o Împrăștie Înaintea cailor. Aducea otava, iar În mână ținea o pâine albă, căpătată de la soldați. Pălăria Îi căzuse prin pod, În otavă, dar nici prin gând
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
la clacă, nici pentru a face o casă În câteva zile etc. Acum fiecare este mai mult pentru sine decât cu ceilalți pentru că „lucră”, nu mai sunt agricultori, pentru că sunt tot mai puțini pe crânguri, cu tot mai multe case goale sau cu bătrâni etc. Ajutorul, da, mai este, discontinuu, stimulat de tradiție, la nunți, la Înmormântări. Este un sat care nu mai merge pe logică agricolă și pe ceasul dat de hrana vitelor și lucrul la câmp, ci pe cel
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să nu ia în deșert numele Domnului, domină ciclurile din Frigul și frica. Poemele afirmă nădejdea creștină, susținută de „bucuria întrebării”, care caută să descifreze secretul pietății și al fervorii create în jurul divinității, iubirea și ardoarea în a celebra „mormântul gol”. Autorul „amalgamului entuziast” prezent în culegerea Admirații ortodoxe (2003) știe că metafizica poetică echilibrată duce mult mai direct spre întâlnirea cu divinul decât versurile ce repetă canoane teologale sau dau frâu liber fantasmelor lirice sanctoide. Poemele glisează înspre exercițiul spiritual
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
de candoare, sugerează truda căutării cucernice și transcrie satisfacția iluminării interioare, căci P. crede că ordinea divină asigură o mai lesnicioasă apropiere de bucuriile umile ale vieții. SCRIERI: Frigul și frica, Cluj-Napoca, 1992; Însoțiri în Turnul Babel, Craiova, 1996; Mormântul gol, Cluj-Napoca, 1999; Grădina lui Ion, pref. Adrian Popescu, Bistrița, 2000; Bucuria întrebării. Părintele Stăniloae în dialog cu Ioan Pintea, Bistrița, 2002; Admirații ortodoxe, postfață Dan C. Mihăilescu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: N. Steinhardt, Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
toate neamurile barbare. A săvârșit acestea fără să Se folosească de arme, fără să cheltuiască bani, fără să pornească oștiri, fără să dezlănțuie războaie, ci numai cu unsprezece oameni la început, oameni fără vază, de jos, neînvățați, de rând, săraci, goi, flămânzi, neîncălțați, cu o singură haină. Dar pentru ce spun eu: a săvârșit? A putut să convingă atâtea seminții de oameni să cugete nu numai la cele din lumea aceasta, ci și la cele viitoare, să rupă legile strămoșești, să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]