27,010 matches
-
avea 126 de locuitori, în covârșitoarea majoritate bătrâni cu pensii de CAP sau de stat. Ca în multe alte sate vasluiene, puținii locuitori din Muntenești se ocupă cu agricultura pe loturi mici și cu creșterea animalelor dar strict în interesul gospodăriilor proprii. Proprietarii atestați ai diverselor trupuri de moșie de aici au fost: mănăstirea "Frumoasa" din Iași, serdarul Costachi Caracaș, aga Vasile Pogor, frații Frimu, marele vornic Constantin Vârnav, Nathalie și Gheorghe Vârnav și Titu Ioanid. La 1864 au fost împroprietăriți
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
2007-2008 să cultivat o importanță suprafață cu răpită. Comună Mihail Kogălniceanu reprezintă o zonă cu potențial ridicat în sectorul zootehnic, această activitate desfășurându-se atât în cadrul organizat de tip ferme zootehnice (complexul de porci, complexul de berbecuți) cât și în gospodăriile populației și în mici asociații familiale. La nivelul localității sunt aproximativ 10.730 păsări, 656 bovine, 2255 caprine, 8845 ovine, 1195 porcine, 253 cabaline, 387 familii de albine. Infrastructură comunei Mihail Kogălniceanu presupune alimentarea cu energie electrică, serviciu de apă
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
Moldova, România. Se află în partea de est a județului, în Dealurile Fălciului, pe valea râului Văleni (numit și Făgădău), între dealurile Dumbrava Mare și Comoara. La recensământul din 2002 avea o populație de 194 locuitori, grupată în 78 de gospodării. Suprafața intravilanului este de ha. Biserica din sat a fost construită în 1810 de proprietarul moșiei Văleni din acea vreme Ioan Roșca Codreanu, tatăl lui Gheorghe Roșca Codreanu. A ars până la temelie in anul 2002 in urma unui trăznet. Școala
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
ajunul Crăciunului, păsări sau chiar și bovine în curte. Astfel o familie formată în medie din 2,5 membri are în proprietate 1 bovina, 1,1 porci, 2,5 oi și 22,5 păsări. Păsările și porcii se cresc în gospodărie iar bovinele și ovinele sunt păscute cu ”rândul” sau contra cost de ciobănii și respectiv văcarii satului. Fiecare familie are de regulă în curte sau pe câmp o mică suprafață de vită de vie , vinul fiind folosit de cele mai multe ori
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
22 iulie 1758, Ioan Flondor, mazil de Cernăuți, și Ilie Stroici își disputau satul Bainți la Divan. Consemnat în „Consignațiunea lui Enzenberg” din 15 decembrie 1778 sub numele de Bainți, cu trei emigranți transilvăneni, satul Baineț avea, în 1776, 15 gospodării, iar în 1784, 79 de gospodării. În 29 martie 1783, în fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, Ioniță Flondor declara că stăpânește întreg satul Bainți, moștenit de la strămoșul lui, Dumitraș Bainschi, care îl primise zestre, când s-a
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
de Cernăuți, și Ilie Stroici își disputau satul Bainți la Divan. Consemnat în „Consignațiunea lui Enzenberg” din 15 decembrie 1778 sub numele de Bainți, cu trei emigranți transilvăneni, satul Baineț avea, în 1776, 15 gospodării, iar în 1784, 79 de gospodării. În 29 martie 1783, în fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, Ioniță Flondor declara că stăpânește întreg satul Bainți, moștenit de la strămoșul lui, Dumitraș Bainschi, care îl primise zestre, când s-a însurat cu fata lui Nicolai, nepotul
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
marginea satului, spre sud, este acum în mijlocul satului și desparte satul cel nou de vatra cea veche. Dezvoltarea satului s-a făcut în jurul moșiei boierului Simionescu Râmniceanu. În anul 1989 satul se întindea pe aproximativ 130 ha, având 653 de gospodării și o populație de 1810 locuitori. Astăzi numărul acestora a scăzut simțitor odată cu plecarea tinerilor și îmbătrânirea accentuată a populației. Pe întreg teritoriul satului Râmniceni predomina câmpia și valea râului Râmnicul Sărat. Altitudinea variază în jurul valorilor de . Câteva cursuri vechi
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
este reprezentativă pentru așezările din zonă. Interioarele sunt amenajate cu mobilier tradițional: polițe, laițe, blidare, țesăturile de interior (scoarțe, lăicere, grindărașe) înfrumusețând pereții din căsuță și din casa mare. Obiectele din lemn și ceramică, de uz casnic, completează inventarul casei. Gospodăria Bilca este completată cu șura și grajdul amenajate cu piese din inventarul gospodăresc. Casa a fost donată de către George Muntean și Adela Popescu. Face parte din Complexul Muzeal Bucovina. Biserica de lemn din Bilca a fost construită în perioada 1743-1744
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
fiind străbătută de râul Bârlad. Clima este moderată dar, uneori, verile sunt extrem de secetoase iar iernile geroase. Nu putem face nici o referire asupra faunei și florei deoarece împrejurimile satului sunt complet lipsite de păduri. Uneori, își mai fac apariția prin gospodăriile oamenilor vulpile și păsările răpitoare (ulii). Satul are 1323 ha de teren arabil și 168 ha pășuni (islaz sătesc). Înainte de 1989, pe coasta numită „Dealul Bârladului”, CAP-ul plantase aproximativ 150 ha cu viță de vie pe un teren neprielnic
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
că numele de Bănești s-ar fi pus în următoarele împrejurări: documentele duc la Maria Jitniceroaia, soția Jitnicerului Gheorghe Cănănău, soră a lui Ion Callimachi și a lui Dumitrașcu banul. În anul 1747 moare Gheorghe Cănănău, soția acestuia lăsând îngrijirea gospodăriei ei pe seama fratelui său, banul Dumitrașcu. Aceasta a organizat munca moșiei și, împreună cu oamenii vechiului început de sat (lucrători și ciobani), a pus bazele acestui sat, rămânând numele satului Bănești probabil ca poreclă de la banul Dumitrașcu Callimachi, cel care l-
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
râul Urdești (vechea denumire este pârâul Manole). Pârâul izvorăște din "Dealul Podișul", curge prin satul Viișoara formând o râpă cu același nume, trece în comuna Urdești și se varsă în râul Elan aproape de satul Giurcani. În satul Viișoara sunt 479 gospodării în care trăiesc 1317 persoane. În prezent în localitate funcționează "Școala de arte și meserii" construită în 1908 (corpuri anexe construite în 1962 și 1980). Prima școala a fost înființată în sat în 1878 - "Școala primară". "Școala primară mixtă Spiru
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
în „satul Cotul Băi” al luminăției domniței Ralu Cantacuzino „loc de hrană îndestul, 45 locuitori birnici, 100 bani suma banilor unui sfert de an”. În prezent satul Cotu-Băii are o populație de 969 locuitori cu un număr de 333 de gospodării, tendința fiind de scădere datorită natalității scăzute și a migrației locuitorilor la oraș.
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
comunității. Biserica din satul Brastavățu se numește "Sf. Nicolae" sau Biserica Brastavățu care datează din 1863, reparată fiind în 1910, 1925, 1935 (pictată), 1940. Majoritatea populației se ocupă cu agricultura (cultura cerealelor și plantelor tehnice, legumicultura) și creșterea animalelor în gospodării proprii, foarte puțini lucrând în orașele apropiate. Întreprinderile mici și mijlocii sunt reprezentate în principal de câteva mori particulare. Proiecte de investiții avute în vedere de către Primăria Brastavățu: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brastavățu se ridică la de
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]
-
părăsite (Șiretele). În anii cu ploi abundente, Șiretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe teritoriul comunei s-au produs importante inundații, afectând peste 1.000 ha de teren, precum și gospodăriile populației din satul Slobozia și o parte din satul Fântânele. Comună are o climă temperat continentală, fiind influențată de următoarele sisteme barice: anticiclonul dinamic subtropical al Azorelor, anticiclonul termic de iarnă al Eurasiei (Siberiei), anticiclonul termic Scandinavo-Groenlandez, ciclonul termodinamic al
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
distanță de 4 km nord de centrul comunei. Satul Arțari se află la o distanță de 9 km nord-vest față de centrul comunei. La ultimul recensământ al populației din anul 2002, populația comunei număra 3.728 de locuitori, cu 1.278 gospodării. Majoritatea locuitorilor sunt români. Prin Legea 2/1968 comuna Hănțești a fost desființată, satele trecând la comuna Adâncata. În urma referendului din 15 decembrie 2002 s-a hotărât reinființarea comunei cu satele Hănțești, Berești, Arțari ,consfințită prin legea 473/2003. Stema
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
fauna. O altă categorie de țesături, deși se produc în cantități mai mici, o reprezintă traistele, desagii, sacii și nelipsitele ștergare, ce asigură în totalitate nevoile țărănești. Traistele și desagii au la bază de obicei lâna. Ștergarul, elementul nelipsit din gospodăria țăranului, este realizat din fibre de in, cânepă și bumbăcel și rareori este garnisit cu fibre de lână. Biserica din satul Mărițeia Mare a fost construită în perioada 1897-1900. Referitor la construcția acestei biserici, Cronica Parohiei Măriței consemnează următoarele: "„S-
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
Lotrului ori în Țara Lovistei, revenind ulterior pe vechea vatră a satului. În vremea fanarioților, oamenii au fost nevoiți să-și formeze ceata de haiduci în frunte cu Radu Grădinărescu și fiul său Tudor, spre a-și apăra bunurile din gospodării de potere. Cele două războaie mondiale care au trecut peste România au înghițit și vieți de săteni de aici, unii dintre ei, recunoscuți ca și eroi (Alexandru Prunescu,decorat postmortem în 1916 cu medalia “ Bărbăție și Credința cu Spade, clasa
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
Asigurarea serviciilor de sănătate se realizează prin intermediul unui dispensar uman. Climatul în zona este de tip montan În anii 1790 - 1791, pe teritoriul actual al comunei, s-a stabilit împreună cu o familie numeroasă oierul Iftimie Negrea, originar din comuna Crucea . Gospodăria și-a întemeiat-o în centrul actual al satului, pe cursul Călimănelului, iar sălașul vitelor îl avea în actualul sat Coverca. Fiind priceput în tratarea și vindecarea unor afecțiuni umane și veterinare prin metode tradiționale naturiste,acesta a fost poreclit
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]
-
până în 1920 când moșia a fost expropriată și pământul dat țăranilor din comuna Giuvărăști. Ultimul arendaș cunoscut a fost Radu Ivănescu din Corabia. Partea de sat cunoscută sub denumirea de "Fundul Vornicului" exista din 1883 ca sat aparte având 86 gospodării și este administrat de un vornic, de unde îi vine și denumirea. În cele din urmă moșia Giuvărăști ajunge în stăpânirea mănăstirii Hotărani de lângă Caracal. Prin legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 moșia este expropriată și în 1864 vor fi împroprietăriți
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
lucru s-a reflectat în nivelul de viață al multor familii care sunt ajutate de membrii plecați în străinăte. Astfel a început să crească numărul utilajelor agricole din sat (tractoare, remorci, semănători etc.), numărul caselor noi construite, obiectelor electrocasnice din gospodăriile populației și nu în ultimul rând numărul autoturismelor proprietate personală. Din punct de vedere al instruirii, persoanele de peste 60 de ani, care reprezintă 35 % din locuitorii satului, au absolvit învățământul gimnazial, persoanele cu vârstă cuprinsă între 35 și 60 de
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
mare număr de cetățeni la muncă în țările Uniunii Europene. "'d. Densitatea/concentrarea populației pe zone-aglomerari."' Densitatea mai mare a populației se concentrează înspre centrul localității și scade către periferie. În general, se menține un anumit echilibru în ceea ce privește numărul de gospodării / kmp. Secțiunea 5. Căi de transport a.Cai de transport rutiere Localitatea este situată la intersecția a doua artere de circulație rutieră foarte importante, de-a lungul liniei de contact munte-podiș DN 2E, între comună Putna și orașul Gură Humorului
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
de casele și porțile de lemn frumos ornamentate. Marginea este și o străveche vatra folclorica, cu obiceiuri și datini păstrate din străbuni, cu port bucovinean de o rară frumusețe și sobrietate. Activitățile agricole care se desfășoară, în majoritatea lor, în gospodăriile populației, fiind dezvoltată în egală măsură atât cultură vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva de se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Agricultură În structura fondului funciar al comunei, ponderea cea
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Culturile cu ponderea cea mai mare sunt : cartoful, grâul, plantele de nutreț că trifoiul, porumbul. Suprafețele de păduri sunt constituite în special din specii mixte, cu importanță economică în exploatarea lemnului. Activitățile agricole care se desfășoară, în majoritatea lor, în gospodăriile populației, fiind dezvoltată în egală măsură atât cultură vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Resursele ce stau la baza potențialului economic al comunei sunt
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
meșteșugărești din municipiul Rădăuți. Industria meșteșugăreasca este o ramură de tradiție pe aceste meleaguri, perpetuând bogate tradiții folclorice, cunoscută fiind ceramică neagră de Marginea atât în țara cât și peste hotare. Industria meșteșugăreasca mai dispune de unități dispersate sau în gospodăriile meșteșugarilor, de ateliere de covoare, cojocărie, dulgherie și croitorie. Activitățile de servicii se desfășoară în vederea satisfacerii cererii cerințelor populației din comuna (comerț, adiministrație, învățământ, cultura, sănătate). Mediul de afaceri. Dintre întreprinzătorii locali, se evidențiază: v MĂR MOB SRL - prelucrarea lemnului
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
a cunoaște lucruri noi despre aceste locuri. Turismul rural (agroturismul) deține o pondere considerabilă în zonă, el fiind concentrat în jurul localităîilor cu foarte multă încărcătură istorică, culturală și foarte multe tradiții și obiceiuri străvechi. Datorită unui exces de spațiu în gospodăriile țărănești există posibilitatea găzduirii turiștilor în gospodărie, oferindu-se acestora camere aranjate și mobilate în stil bucovinean tradițional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită. Un alt element de atracție pentru turismul rural este artizanatul, tradițiile și obiceiurile locale. Localitatea
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]