25,311 matches
-
direcțiile viitoare de cercetare a temei studiate, dacă ar putea fi luate în calcul și alte variabile de care cercetărorul și-a dat seama a posteriori etc. Odată formulată ipoteza și odată stabilit itinerariul cercetării, putem face pasul următor, verificarea ipotezei prin recursul la fapte. Or, faptele sînt colecționate prin apelul la metodele de investigație. Oferta metodologică este însă una foarte bogată - după cum se va vedea în capitolul care urmează -, chestiunea redutabilă fiind cea a selecției celor mai adecvate metode de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
este exhaustivă, deoarece exclude studiul devenirii istorice a unei realități educaționale, amintind doar studiul descriptiv și experimental; -nu face apel la alte concepte asociate metodelor, și anume tehnicile și instru mentele de cercetare; -nu include identificarea problemei de cercetat, formularea ipotezelor, tehnicile de prelucrare și interpretare a informațiilor. Avînd în vedere remarcile de mai sus cu privire la definiția formulată de J.H. McMillan, putem afirma că metodologia cercetării se referă la metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare utilizate pentru a colecta, a analiza
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de J.H. McMillan, putem afirma că metodologia cercetării se referă la metodele, tehnicile și instrumentele de cercetare utilizate pentru a colecta, a analiza și a interpreta date despre o realitate, în acord cu specificul temei vizate de cercetător și cu ipotezele elaborate. În cuprinsul acestui capitol, distincția dintre metode, tehnici și instrumente de cercetare se realizează în concordanță cu poziția lui T. Rotariu și P. Iluț (1997), dar totodată optăm pentru o abordare flexibilă a acestora. În timp ce metoda este definită ca
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
acceptat ca membru cu drepturi depline al grupului pe care îl studiază. Observația sistematică permite studiul riguros, planificat al comportamentului atît în mediul natural, cît și în condiții de laborator. Acest tip de observație are atît valențe exploratorii, putînd sugera ipoteze de lucru ce vor fi verificate prin intermediul altor metode (Radu, Miclea și Szamoskozy, 1993; Havârneanu,2000b), cît și calitățile unei metode de sine stătătoare, oferind date descriptive importante despre realitatea studiată. În general, observația sistematică se realizează prin intermediul unei grile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fie mai mare de zece, astfel încît observatorul să le poată surprinde pe toate și să poată înregistra date concludente. Numărul de observații necesare pentru clarificarea aspectelor studiate, precum și numărul subiecților depind de natura problemei de cercetat, de obiectivele și ipotezele cercetării. Observația are o serie de avantaje evidente: oferă posibilitatea descrierii exacte a comportamentelor și permite investigarea comportamentului în mediul natural al subiecților. De asemenea, permite cercetătorului surprinderea detaliilor de tipul discrepanței între declarații și acțiuni în cazul unor subiecți
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
metoda poate fi afectată de o serie de erori ale observatorului, dintre care cele mai cunoscute sînt contaminarea și efectul halo (McMillan, 1992). Contaminarea intervine atunci cînd observațiile sînt afectate de informațiile pe care observatorul le deține despre scopul și ipotezele cercetării. Aceasta poate interveni și atunci cînd același observator investighează două grupuri diferite de subiecți și apare transferul de caracteristici sau aprecierea unor subiecți în raport cu ceilalți. Efectul de halo constă în generalizarea impresiei inițiale a observatorului despre un subiect sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
teorie, nu la populație (Yin, 1994, apud Tellis, 1997). Yin identifică trei categorii de studii de caz, în funcție de scopul în care sînt utilizate: exploratorii, explicative și descriptive. Studiile de caz exploratorii se pot realiza chiar înainte de a definitiva scopurile și ipotezele unui proiect de cercetare, cu scopul de a clarifica variabilele ce vor fi studiate prin aceeași metodă sau prin intermediul altora. Studiile de caz explicative pot fi utilizate în cercetarea calitativă a cauzelor unui fenomen sau ale unui eveniment, pe cînd
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
trebuie elaborat înainte de debutul investigației, indiferent dacă aceasta este realizată de unul sau mai mulți cercetători. Acest protocol trebuie să includă: a)prezentarea generală a proiectului de cercetare (definirea problemei de studiat, prezentarea datelor teoretice relevante, obiectivele); b)întrebările sau ipotezele studiului, astfel încît cercetătorul să le aibă permanent în vedere; c)modalitățile de colectare a datelor pot fi foarte diverse (permițînd triangularea prin apelul la mai multe surse de informare și la mai multe tehnici de colectare a datelor). Astfel
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
metodă de stabilire a relațiilor de tip cauzal este contestată. -Validitatea și fidelitatea studiilor de caz este adesea îndoielnică, iar subiectivitatea metodei este foarte ridicată. -Credibilitatea metodei este afectată de situațiile în care cazurile sînt alese tocmai pentru a susține ipotezele unui studiu, și nu pentru a ilustra cît mai complex datele problemei. În ciuda numeroaselor critici, studiul de caz este tot mai utilizat în cercetarea educațională. Iată cîteva exemple de teme în investigarea cărora studiul de caz ar fi o metodă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
participare (confidențialitate, respect pentru intimitatea subiecților etc.), precum și eventuale instrucțiuni de completare a chestionarului. -În a doua secțiune se solicită subiecților o serie de date biografice. Aceste date - determinanți sociali (De Singly et al., 1998) - sînt solicitate în funcție de scopul și ipotezele cercetării. Exemple de determinanți sociali (adaptare după DeSingly et al., 1998, pp. 49-60): -genul și vîrsta (de regulă, se stabilesc categorii de vîrstă pe intervale de cinci sau zece ani); -profesia; -poziția socială, situația familială, condițiile de viață ale familiei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
astfel încît să se faciliteze aplicarea. Analiza de conținut presupune parcurgerea unor etape (Sax, 1968; Gall, Gall și Borg, 2007): -Alegerea transcripturilor, a documentelor sau a altor surse de date calitative ce vor fi studiate este determinată de scopul și ipotezele cercetării. -Stabilirea categoriilor se referă la descrierea elementelor principale ale surselor de date analizate. Această operațiune se poate concretiza în răspunsul la o serie de întrebări vizînd stabilirea unor categorii de conținut și a unor categorii de formă (este vorba
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
tuturor interviurilor individuale și surprinderea unor structuri comune ale discursului (temele). -Analiza propozițională a discursului presupune aplicarea unor procedee specifice: împărțirea textului în propoziții (logice), identificarea referenților Tipul de analiză se alege în funcție de natura temei de cercetare, de scopul și ipotezele studiului. Analiza per interviu se utilizează mai ales în studiile clinice sau biografice, pe cînd celelalte tipuri de analiză de conținut permit stabilirea de structuri comune în investigații calitative mai ample. Interviul de grup focalizat sau interviul cu focus-grup va
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
diversitate optimă a opiniilor) și nu participă la luarea unor decizii. D.W. Stewart și P.N. Shamdasani (1990, p. 15) inventariază scopul în care sînt în general utilizate interviurile cu focus-grup: obținerea de informații generale cu privire la tema cercetării, generarea de ipoteze pentru o cercetare ulterioară, identificarea și discutarea eventualelor dificultăți de implementare ale unui program sau produs, aprofundarea calitativă a unor rezultate anterioare ale cercetării. Tehnica interviului cu focus-grup presupune parcurgerea mai multor etape (Agabrian, 2004): planificarea, realizarea propriu-zisă, codarea și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
iar validitatea internă a acestora poate fi pusă la îndoială. -Contaminarea rezultatelor poate rezulta dintr o eroare a experimentatorului, care introduce involuntar influențe personale printre condițiile experimentale, datorită cunoașterii anterioare a subiecților și a caracteristicilor acestora, precum și a scopului și ipotezelor cercetării. Literatura de specialitate men ționează în aceeași categorie de riscuri (McMillan, 1992) influențarea subiecților din grupul de control de către subiecții grupului experimental, în cazul în care este permis contactul direct al acestora. Cursul firesc al experimentului poate fi astfel
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a experimentatorului de a întări efectul tratamentului experimental prin remarci pozitive, încurajări etc. care pot contribui la modificarea rezultatelor. În unele situații, este recomandabil ca experimentatorul și cercetătorul să fie două persoane distincte, iar primul să nu cunoască scopul și ipotezele studiului, să nu fie înștiințat care este grupul experimental și care este cel de control. -Așteptările subiecților pot influența rezultatele experimentale, deoarece afectează naturalețea și spontaneitatea. Conștienți că sînt parte a unui experiment, subiecții pot iniția comportamente și acțiuni pe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nici o semnificație în sine, nu ne dezvăluie încă nimic despre situația pe care o investigăm. Din acest motiv, ele se numesc date brute. Pentru a putea fi utile în explicarea fenomenului studiat - în alți termeni, pentru a conduce la verificarea ipotezei -, aceste date trebuie supuse operațiilor de prelucrare și interpretare. Abia în urma acestor operații ele capătă sens, ne conduc spre rezolvarea situației investigate și contribuie la avansarea cunoașterii. 4.1. Prelucrarea datelor - de la „grămadă” la „colecție” Ceea ce obținem imediat după despuierea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
întotdeauna la finalul investigației, înainte de a accede la prelucrarea propriu-zisă și la operațiunea de interpretare. În urma verificării, putem constata că am obținut date incerte, pe care le vom lăsa deoparte, că avem informații mai puține decît sînt necesare pentru verificarea ipotezei, fapt pentru care vom reveni la etapa investigativă, ori, dimpotrivă, că acestea sînt în exces, și iarăși le vom pune între paranteze pe cele ce nu ne sînt necesare pentru a confirma/infirma ipoteza. Este normal să se întîmple așa
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
puține decît sînt necesare pentru verificarea ipotezei, fapt pentru care vom reveni la etapa investigativă, ori, dimpotrivă, că acestea sînt în exces, și iarăși le vom pune între paranteze pe cele ce nu ne sînt necesare pentru a confirma/infirma ipoteza. Este normal să se întîmple așa, mai ales în cazul cercetătorilor debutanți, al începătorilor, dar asta nu înseamnă că mulți dintre cei experimentați nu trec prin asemenea experiențe! Chiar dacă în construcția instrumentelor de acumulare a datelor se pleacă de la ipoteza
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ipoteza. Este normal să se întîmple așa, mai ales în cazul cercetătorilor debutanți, al începătorilor, dar asta nu înseamnă că mulți dintre cei experimentați nu trec prin asemenea experiențe! Chiar dacă în construcția instrumentelor de acumulare a datelor se pleacă de la ipoteza cercetării, există o tendință - naturală, aș spune - a subiectului cunoscător de a afla cît mai multe, iar aceasta îl poate conduce la excesul de informație. Pe de altă parte, nu întotdeauna la începutul unei cercetări demersul este perfect conturat în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a două funcțiuni. Corelația statistică, spre deosebire de corelația din fizică, care este o relație invariabilă, este o relație variabilă. d. Curba normală de distribuție (curba normală de probabilitate, curba lui Gauss sau clopotul lui Gauss) este o „curbă ideală”, calculată în conformitate cu ipoteza unui număr infinit (suficient de mare) de cazuri. Ea este definită ca rezultatul combinației întîmplătoare a unui număr infinit de factori egali și independenți. Majoritatea diferențelor individuale de natură biologică și psihică, precum și unele diferențe de natură pedagogică se distribuie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
acest caz, a interpreta presupune a găsi factorul care explică progresul. Pe scurt, a interpreta în domeniul științelor antropologice, deci și al celor educaționale, înseamnă a verifica, a organiza și a descifra sensurile faptelor acumulate prin cercetare pentru a verifica ipoteza propusă. Așa cum sublinia Ion Holban (1978), metoda interpretării este o metodă calitativă, care conduce la cunoașterea personalității, a structurii fenomenelor educaționale sau sociale prin analiza ansamblului și a relațiilor dintre fapte; este o metodă de diagnoză fină, care permite trecerea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în permanență a informației. De altfel, în toate momentele cercetării, cercetătorul elaborează judecăți asupra naturii informației pe care o posedă, face permanent corelații spontane între fapte, între semnificațiile provizorii ale acestora, stabilește analogii și deosebiri, integrează elementele în sistem, emite ipoteze și le verifică etc. Este normal ca mintea umană să interpreteze tot ce percepe și i se supune atenției. Ceea ce se întîmplă însă în această fază a cercetării este și o sumă a elementelor interpretative anterioare, dar este și ceva
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
contribui la înțelegerea fenomenului în ansamblu sau a unei caracteristici a acestuia; 5.contradicțiile aparente să fie serios analizate pentru a fi elucidate, iar cele care nu se elimină în urma analizei să fie integrate în demersul explicativ, chiar dacă acestea contrazic ipoteza sau ipotezele de lucru; 6.faptele izolate să fie privite în relație cu întregul și cu contextul în care s-au produs; 7.un demers explicativ, odată elaborat, să nu fie reluat în alte contexte decît după ce este analizat în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
înțelegerea fenomenului în ansamblu sau a unei caracteristici a acestuia; 5.contradicțiile aparente să fie serios analizate pentru a fi elucidate, iar cele care nu se elimină în urma analizei să fie integrate în demersul explicativ, chiar dacă acestea contrazic ipoteza sau ipotezele de lucru; 6.faptele izolate să fie privite în relație cu întregul și cu contextul în care s-au produs; 7.un demers explicativ, odată elaborat, să nu fie reluat în alte contexte decît după ce este analizat în prealabil - faptele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Petre Botezatu, împreună cu marele metodolog Ion Holban au propus metoda intercorelației calitative dintre probe (numită și metoda Botezatu-Holban), care încearcă să explice felul în care din două trăsături psihologice separate se constituie una nouă sau invers. Autorii au ajuns la ipoteza „corelațiilor calitative” atunci cînd lucrau la Laboratorul de Psihologie al CFR, în anii ’50 ai secolului trecut. Ion Holban a reluat chestiunea de mai multe ori pe parcursul activității sale de cercetător, cel mai consistent în celebra lucrare Cunoașterea elevului, în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]