25,868 matches
-
astfel tratamentul preferențial nelimitat acordat apropiaților noștri. Lipsa de imparțialitate care nesocotește regulat necunoscuții în timp ce acumuleaz] beneficii superficiale în rândul apropiaților nu este justificat]. Pan] la acest punct, poziția lui Rachels se susține. Este evident c] unele conflicte vor ap]rea, dar când se va întâmpla acest lucru, se va desf]sura în același mod în care apare orice conflict moral: îndatoririle fâț] de doi prieteni pot intra în conflict așa cum pot intra în conflict îndatoririle fâț] de doi necunoscuți. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de treizeci de ani dup] acea decizie istoric], un val de incidente rasiste majore a cuprins universit]țile americane. Erau conștienți de faptul c] rasismul a persistat, erau întristați, dar nu surprinși s] aud] c] incidente comparabile sau chiar mai rele s-au petrecut în zonele rurale din Sudul îndep]rtat. Ins] aceste incidente au avut loc în Nord, mai precis în bastioane ale Iluminismului și liberalismului, precum universit]țile din Massachussetts, Michigan, Wisconsin, Darthmouth, Stanford și Yale. Ce a cauzat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de cercetare. îi. Drepturile Ideea c] animalele au dreptul la considerație moral] este adesea rezumat] în sintagma „drepturile animalelor”. Atât ziariștii, cât și activiștii folosesc acest slogan pentru a se referi la o gam] larg] de poziții. Deși poate p]rea o expresie inspirat], menit] s] atrag] atenția asupra suferinței animalelor, similar felului în care a acționat acum câteva decenii sintagma „drepturile femeilor”, „drepturile animalelor” se refer] de fapt la o poziție filosofic] distinct]. Ideea c] animalele au drepturi a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi tratat cu respectul cuvenit unui individ care posed] o valoare inerent]. Din punctul de vedere al lui Regan, valoarea inerent] nu difer] în funcție de persoane. Ea nu poate fi câștigat] prin acțiuni virtuoase și nu poate fi pierdut] prin fapte rele. Florence Nightingale și Adolf Hitler au o valoare inerent] egal] numai în virtutea faptului c] sunt ființe. Valoarea inerent] nu crește și nu se diminueaz] în funcție de gusturi, popularitate sau privilegii. Aceast] poziție este egalitarist] și respect] valoarea individului, dar nu ofer
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai mare parte a lumii afacerilor este ast]zi format] din roluri și responsabilit]ți angajate în întreprinderi cooperative, fie c] sunt mici afaceri de familie sau corporații multinaționale gigantice. Guvernul este adeseori un partener (oricât de frustrant ar p]rea labirintul regulilor), fie prin intermediul subvențiilor, al taxelor vamale, al scutirilor de impozite sau prin întreprinderi cooperative (de exemplu, Japan Inc. sau mari proiecte precum parteneriatul public-privat din Statele Unite ale Americii pentru construirea unei rachete spațiale), dar individualismul atomizat nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi destul de neclar dac] aceste costuri sunt sau nu dep]site de beneficii. În cele din urm], explicația utilitarist] permite pedepsirea care este disproporționat] cu gravitatea faptelor. Utilitariștii nu ar promova o form] de pedepsire care s] cauzeze consecințe mai rele decât consecințele nepedepsirii infracțiunii, dar restricția referitoare la cantitatea pedepsei care trebuie aplicat] nu este superioar] celei exemplare care determin] mulți f]ptași potențiali s] comit] unele infracțiuni minore. R]ul cauzat de fiecare fapt] este mic, dar r]ul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu se dovedește a fi superioar], atunci criminalii au fost executați f]r] a exista o necesitate în aceast] direcție. Dac], pe de alt] parte, este abolit] pedeapsă capital] și se dovedește a fi o pedeaps] superioar], atunci vor ap]rea victime colaterale ale crimei. Acest argument este ins] inacceptabil deoarece, unde exist] pedeaps] capital], este sigur faptul c] acei criminali condamnați la moarte vor fi uciși, dar în absență pedepsei capitale și în lumina experienței avute pan] în prezent exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
f]cut] diferența dintre public și privat. Viața public] este într-adev]r atât de difuz] și pluralist] (pornind de la politicieni la preoți, de la bancheri la asistente medicale, de la academicieni la arhitecți, de la parlamente la asociații suburbane locale), încât poate p]rea c] au r]mas foarte puține elemente cu care s] fie comparat], altele în afar] de viață casnic]. Ideea c] morală tradițional] se refer] doar la planul familial sau poate amical este una foarte puternic], dar, cu sigurant], neverosimil]. Exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un mesaj în majoritatea intervențiilor lor, dar, de obicei, ei nu aprofundeaz] lucrurile. Iat] câteva considerații adunate din scrierile lor. „Necesitatea” de a manipula, de a minți, de a tr]da, de a fura sau de a ucide poate ap]rea ocazional în viață privat], dar este mult mai frecvent] în politic]. Arena politic] implic] alegeri și consecințe mult mai importante decât cele din viața privat]. Actorii din viața politic] sunt reprezentantivi și, deci, se preteaz] unei judec]ți morale diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
compromisul, eliberarea și izolarea moral]. În cele ce urmeaz] le voi prezenta și discută pe scurt. (Pe unele dintre ele, dac] nu chair pe toate le-am mai discutat în întregime în Coady, 1989, 1990a, 1990b). Toate trei pot ap]rea în orice domeniu al vieții, dar sunt semnificative în special pentru activit]țile cooperative, fie activit]ți comune, fie activit]ți care se bazeaz] în mod indirect pe cooperarea altora. În această const] relevanță special] a situațiilor amintite pentru politic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a tot ce înseamn] el (incluzând glorie) este cel mai important țel pentru Machiavelli, pe când la Hobbes, supraviețuirea individului este punctul central, deși cei doi împ]rt]șesc fiecare o parte din preocup]rile celuilalt. Pe cât de atractive ar p]rea aceste idei, ele sunt inadecvate complexelor realit]ți ale vietii morale. Acuzația de absurditate are sens mai degrab] în acele sectoare ale vietii care sunt dominate, într-un fel sau altul, de convenție sau de alte forme de acord. Într-adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai probabil ca un atac s] conduc] la un r]zboi costisitor pentru atacator, cu atat acesta va ezita mai mult (toate celelalte fiind egale) s] atace; cu cat aceste costuri sunt mai mici, cu atat opțiunea atacului va p]rea mai sigur] și mai rațional]. Trebuie precizat ins] că un stat nu poate crește costurile unei agresiuni f]r] a crește costurile pentru toate p]rțile implicate. Este necesar] realizarea unui compromis între cele dou] obiective ale reducerii posibilit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nucleare. S] lu]m exemplul conflictului dintre Israel și diferite națiuni arabe. Felul cum se va sfârși acest conflict este de o important] colosal] pentru ambele p]rți. Nu poate fi considerat o problem] neimportant]. Totuși, ni s-ar p]rea îngrozitor că statele din regiune s] dezvolte arsenale nuclare, punând astfel în pericol viața oamenilor de pretutindeni și chiar existența unor generații viitoare, de dragul intereselor proprii. Dar, dac] indignarea că viața s] ne fie pus] în pericol este justificat] astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
luând în considerare un anumit argument, înțelegem c] orice argument de acel fel este valid. (Observație: noțiunea de intuiție apare la Ross datorit] faptului c] acest fel de relatie logic] a fost numit „inducție intuitiv]”.) Multora li s-ar p]rea inofensiv acest tip de generalizare; ar fi dificil s] suger]m c] avem nevoie de o capacitate special] pentru a o realiza. Astfel, se presupune c] intuiția corect] trebuie s] apar] în stadiul incipient, în momentul în care remarc]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exist] multe tipuri diferite de lucruri nearanjate în vreo ordine sau form] clar], care conteaz] pentru cum ar trebui s] te comporți, atunci te vei gândi c] exist] prea multe c]i diferite în care acțiunile pot fi bune sau rele. Corectitudinea unei acțiuni nu poate fi identificat] cu nici una dintre aceste c]i, în defavoarea celorlalte, si dac] le punem pe toate la un loc ne d]m seama c] nu exist] nici o similitudine natural] între ele - singură tr]s]tur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de vedere este mai obiectiv dac] este mai puțin influențat de perspectivele particulare ale celor care v]d lumea din acel punct de vedere. Pentru a face metaforă noastr] literal], culoarea pe care o vedem în lume nu ar ap]rea din cel mai obiectiv punct de vedere, cel f]r] nici o particularitate. Din acel punct de vedere, lumea este lumea fizicii și acea lume este una c]reia îi lipsește acea culoare pe care noi o știm. Oricum, multe din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care suf]r face s] mi se par] însp]imânt]toare în]lțimile, dar știu foarte bine c] dintr-un punct de vedere puțin mai obiectiv decât al meu în]lțimile care m] însp]imânt] pe mine nu ar p]rea deloc însp]imânt]toare. Dar ideea despre ce este important aici este o chestiune de gradualitate și putem s] c]l]torim mai departe în c]utarea realit]ții adev]rate (extrem]) spunând c] într-adev]r nimic nu este însp
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-v] cum ar fi că cineva s] cread] cu adev]rât c] nimic nu este bine sau r]u. Aceasta ar implica, probabil, c] violul nu este nici un lucru bun, nici unul r]u; c] tortură nu este nici bun], nici rea; c] o crimă nu este nici bun], nici rea; și așa mai departe. Dac] toate aceste lucruri ar fi spuse la modul serios, si nu doar ca parte a unei discuții filosofice, ar fi un lucru extrem de alarmant. Ar însemna
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adev]rât c] nimic nu este bine sau r]u. Aceasta ar implica, probabil, c] violul nu este nici un lucru bun, nici unul r]u; c] tortură nu este nici bun], nici rea; c] o crimă nu este nici bun], nici rea; și așa mai departe. Dac] toate aceste lucruri ar fi spuse la modul serios, si nu doar ca parte a unei discuții filosofice, ar fi un lucru extrem de alarmant. Ar însemna c] ei nu se opun violului, torturii, crimei, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceva, chiar și un fapt despre el însuși. În schimb, emotivismul interpreteaz] aceast] declarație că echivalent] cu ceva de genul: „Avortul - resping]tor!” sau: „Nu recurgeți la avort!” sau: „Dac] nu ar fi avortat nimeni niciodat]!”. Aceasta ar putea p]rea o diferenț] banal] și mig]loas] cu care nu merit] s] îți pierzi vremea. Dar, din punct de vedere teoretic, este de fapt o diferenț] destul de major] și de important]. Înseamn] c] emotivismul nu va fi vulnerabil în fața feluritelor dificult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sinceritate sentimentele, cum pot ei s] greșeasc]? Emotivismul nu interpreteaz] judec]țile morale că declarații ale sentimentelor sau că declarații care într-un sens sau altul sunt adev]rate sau false; și, în consecinț] aceeași problem] nu va mai ap]rea în acest caz. La fel se întâmpl] și cu dezacordul moral. Emotivismul rezolv] aceast] problem] subliniind faptul c] oamenii pot s] nu fie de acord unii cu altii în mai multe feluri. Dac] eu cred c] Lee Harvey Oswald a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunteți antisemit, spun: „Friedan, la urma urmei, nu este decât o evreic]”. Cu asta o scot la cap]ț; atitudinea dumneavoastr] se schimb], și sunteți de acord c] p]rerea ei cu privire la avort ar trebui respins]. De aceea, ar p]rea c] pentru emotivist, faptul c] Friedan este evreic] reprezint], cel puțin în unele contexte, un motiv pentru a susține judecată potrivit c]reia avortul este imoral. De fapt, Stevenson face apel tocmai la aceast] judecat]. În lucrarea să clasic], Ethics
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orice sentimente sunt bune. Procesul de „a chibzui” la diferite fapte, argumente și alte considerații privitoare la o anumit] problem] moral] poate schimba modul de a simți al unei persoane. Sentimente vechi pot reînvia, se pot modifica sau pot disp]rea; și pot ap]rea sentimente noi. Sau poate avea efectul de a consolida sentimentele pe care o persoan] le are deja. De aceea, trebuie f]cut] o diferenț] între sentimentele pe care cineva le are înainte „de a chibzui lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Procesul de „a chibzui” la diferite fapte, argumente și alte considerații privitoare la o anumit] problem] moral] poate schimba modul de a simți al unei persoane. Sentimente vechi pot reînvia, se pot modifica sau pot disp]rea; și pot ap]rea sentimente noi. Sau poate avea efectul de a consolida sentimentele pe care o persoan] le are deja. De aceea, trebuie f]cut] o diferenț] între sentimentele pe care cineva le are înainte „de a chibzui lucrurile” și sentimentele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situații când cursul unor acțiuni dezirabile fâț] de alti indivizi cu valori diferite va inc]lca aceast] tr]s]tur] a moralei noastre. În acel moment, nici o regul] nu ne poate ar]ta ceea ce trebuie s] facem. S-ar p]rea c] lucrurile ar depinde de celelalte valori pe care le mai avem în joc. Dac] practică celorlalți ar fi implicat sacrificiul uman, de exemplu, atunci valoarea toleranței ar putea fi într-adev]r mult prea important] și am putea s] ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]