26,130 matches
-
politică guvernamentală devine sustenabilă (prin verificarea predicatelor de suficiență din mulțimea MCS) ea dezvoltă un număr de patru alte predicate moleculare (compuse), din predicatele de suficiență. Aceste predicate noi (elemente ale mulțimii MPN) sunt stabilitatea, alternativitatea, eficiența și expectativitatea: 1. stabilitatea (S): se referă la caracteristica PGS de a atenua șocurile generate de variațiile la interfața dintre procesul economic și mediul economic și de a produce propriile output-uri într-o marjă de variație acceptabilă; -mod de generare: combinarea autonomiei relative
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
determinate de criza economică și financiară, estimând o funcție de reacție a politicii fiscal-bugetare. Mi-am propus testarea reacției soldului bugetar actual/soldului bugetar structural la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică, decalajului de producție, inflație, performanță guvernamentală și stabilitate politică precum și valorile anterioare ale soldului bugetar primar/structural. În urma rezultatelor obținute am putut analiza procesul de decizie privind politica fiscal-bugetară în România, testa constrângerile active referitoare la datoria publică în România și analiza prociclicitatea/anticiclicitatea politicii fiscal-bugetare din țara
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de accentuarea derapajelor macroeconomice, mai ales cele determinate de deficitele gemene ridicate. Criza economică recentă a demonstrat încă o dată nevoia ca România să aibă politici bune în timpuri bune (good policies in good times). Este singura posibilitate de a avea stabilitate macroeconomică. Crearea de spațiu fiscal trebuie să se facă în perioadele de expansiune iar folosirea lui ne va ajuta în recesiune. 1.1. Relevanța utilizării soldului bugetar structural ca instrument de analiză a politicilor fiscal-bugetare Metodologia de analiză a eficienței
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
potențial. În a doua etapă, autorii au agregat rezultatele obținute prin metodele statistice de filtrare și au estimat un indice consensus pentru rata de creștere a PIB potențial, asignând fiecărei metode o anumită pondere de importanță ca legătură inversă în raport cu stabilitatea acelei proceduri”. Legat de estimarea output gap pentru România, o abordare inovatoare găsim în lucrarea lui Dobrescu (2006). Autorul consideră că „atât echilibrul intern cât și cel extern trebuie luate în considerare în estimarea PIB potențial și că atâta timp cât doar
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
genera surplusuri bugetare primare - pe baza unei funcții de reacție a politicii fiscale. Mi-am propus testarea reacției soldului bugetar actual/soldului bugetar structural la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică, decalajului de producție, inflație, performanța guvernamentală și stabilitatea politică precum și valorile anterioare ale soldului bugetar primar/structural. În urma rezultatelor obținute vom putea analiza procesul de decizie privind politica fiscal bugetară în România, testa constrângerile active referitoare la datoria publică în România și analiza prociclicitatea/anticiclicitatea politicii fiscal-bugetare din
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
este explicată de deficitul bugetar primar în momentul t - 1 (înlocuind deficitul primar bugetar structural în momentul anterior). În rest, sunt păstrate aceleași variabile. Acest model a fost utilizat cu preponderență în Uniunea Europeană, în special după 1997, după ce Pactul de Stabilitate și Creștere a fost introdus. Inițial, acest model era folosit mai des (comparativ cu modelul CAPB) deoarece datele referitoare la deficitul ajustat ciclic nu erau întotdeauna disponibile, iar modalitatea de calcul al acestuia era mult mai dificilă decât cea a
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Am estimat o funcție de reacție a politicii fiscale de forma: PBit = a DEBTit + b GAP + c INFLi + d GOVi + e POLITICALi + + constant + error term, unde: DEBT - datorie publică; GAP - decalaj de producție; INFL - rata inflației; GOV - calitatea politicilor guvernamentale; POLITICAL - stabilitatea politică; a, b, c, d, e - coeficienți. Variabilele deficit bugetar primar, output gap, datorie publică sunt exprimate ca procent din produsul intern brut. Coeficientul a > 0 arată existența unei constrângeri active referitoare la datoria publică (deși această condiție nu garantează
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
indică faptul că politica fiscală este anticiclică, în timp ce o valoare negativă ar însemna că politica fiscală este una prociclică. Dacă d și e sunt negativi, putem interpreta faptul că o creștere a calității politicilor publice implementate de guvern și, respectiv, stabilitatea politică ridicată, influențează favorabil sustenabilitatea finanțelor publice, prin reducerea deficitelor bugetare primare sau chiar obținerea unor surplusuri bugetare primare. Coeficienții au fost estimați utilizându-se procedura de cointegrare. Testele de cointegrare investighează prezența unui mecanism care să conducă la restabilirea
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fie totuși rezervată în cazul României, unde șocul generat de seniorajul pe veniturile bugetare este practic absent începând din anul 2004. Coeficienții (d = -1,021) și (e = -0,805) arată faptul că îmbunătățirea calității politicilor publice guvernamentale și, respectiv, consolidarea stabilității politice, pot influența favorabil capacitatea României de a obține o reducere a deficitelor bugetare primare sau chiar surplusuri primare. 3.3. Testarea eficienței stabilizatorilor automați în cazul României. Analiză Nevoia creșterii sustenabilității finanțelor publice poate fi satisfăcută prin funcționarea adecvată
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Din perspectiva sustenabilității fiscale, automatismul oferă și o inversare în timp a creșterii fiscale - pierderea fiscală în perioade grele este urmată, în mod automat, de înăsprire în perioadele bune”. Debrun și Kapoor (2010) arată că „stabilizatorii automați contribuie la o stabilitate ridicată a PIB atât în țările dezvoltate, cât și în cele în dezvoltare”. Pe de altă parte, „impactul asupra volatilității consumului privat este incert și puțin robust din punct de vedere statistic”. Pe baza testelor empirice autorii obțin o altă
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
reguli fiscale în acest moment în România este potrivită, mai ales în perspectiva creșterii credibilității atingerii țintelor programului de ajustare fiscală și a reducerii datoriei publice către nivelul sustenabil. Anii 2013-2015 sunt ani dificili din punctul de vedere al asigurării stabilității macroeconomice, fiind dominați de menținerea/creșterea incertitudinii pe piețele financiare internaționale, volatilitate ridicată privind costurile de finanțare și rezolvarea trade off-ului dificil între consolidarea fiscală și stimularea economică, în vederea creșterii PIB potențial (al cărui ritm de creștere a scăzut
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
un mecanism de corecție a deviațiilor anterioare față de ținte specifice stabilite) asigură o marjă de manevră ridicată în cazul apariției șocurilor Chiar și în condițiile unui mediu macroeconomic volatil (boom and bust) regula fiscală bazată pe deficitul structural asigură o stabilitate mai ridicată a principalelor agregate macroeconomice (PIB, consum, ocupare etc.) decât regula fiscală bazată pe deficit bugetar efectiv Regula fiscală bazată pe soldul bugetar structural permite analiza exactă a eficienței politicii fiscale ca stabilizator macroeconomic Mixul cu regulile privind cheltuielile
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
listă de măsuri propuse a fi implementate de România în următoarele 12 luni. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În martie 2012, România a fost unul dintre cele 25 de state membre ale UE care au semnat Tratatul de Stabilitate, Coordonare și Guvernanță în Uniunea Economică și Monetară (Compactul Fiscal). România s-a angajat astfel la atingerea pe termen mediu (foarte probabil în 2014) a țintei de deficit bugetar structural de 0,7% din PIB (țintă concordantă cu nivelul scăzut
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
federal și sold bugetar structural la nivel echilibrat) și-a impus punctul de vedere în cadrul negocierilor privind Compactul Fiscal, plecând de la nevoia de a-și reduce pierderile determinate de comportamentul de tip pasager clandestin al țărilor UE neglijente la capitolul stabilitate macroeconomică. În cadrul dezbaterilor legate de implementarea regulii fiscale, paleta argumentelor împotriva regulii fiscale stabilite are o foarte mică legătură cu câștigurile/pierderile macroeconomice determinate de implementarea ei. Sunt invocate cuprinderea sau nu a regulii în Constituție, faptul că regula ne
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
avem deja înscrise acolo. A doua variantă, cu condiția strict necesară de a se prevedea sancțiuni foarte dure pentru nerespectarea prevederilor Legii responsabilității fiscale. Totuși, există și un risc legat de includerea regulii fiscale în Constituție. Exact în țările cu stabilitate politică redusă, deîndată ce s-a introdus regula fiscală în Constituție, ea va trebui să poată fi și modificată, în cazul în care, de exemplu, peste șase ani mediul macroeconomic se schimbă. Or, pentru a modifica Constituția trebuie să existe
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
din PIB. Articolul 3) litera (b) din Tratat prevede că regula stabilită la litera (a) se consideră respectată dacă soldul structural anual al administrației publice respectă obiectivul pe termen mediu specific țării respective, astfel cum este definit în Pactul de stabilitate și de creștere revizuit, cu o limită inferioară a deficitului structural de 0,5% din produsul intern brut, la prețurile pieței. Părțile contractante asigură convergența rapidă către obiectivul pe termen mediu stabilit pentru fiecare dintre ele. Calendarul pentru realizarea acestei
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de la alineatul (3) un eveniment neobișnuit asupra căruia partea contractantă vizată nu are niciun control și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației publice sau perioade de recesiune economică gravă, astfel cum este definită în Pactul de stabilitate și de creștere revizuit, cu condiția ca deviația temporară a părții contractante vizate să nu pericliteze sustenabilitatea fiscală pe termen mediu. Pactul de stabilitate și creștere revizuit detaliază, arătând că recesiune economică gravă înseamnă o cădere a PIB real de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a administrației publice sau perioade de recesiune economică gravă, astfel cum este definită în Pactul de stabilitate și de creștere revizuit, cu condiția ca deviația temporară a părții contractante vizate să nu pericliteze sustenabilitatea fiscală pe termen mediu. Pactul de stabilitate și creștere revizuit detaliază, arătând că recesiune economică gravă înseamnă o cădere a PIB real de cel puțin 2%. În România, PIB real a căzut cu 7,1% în 2009 și cu 1,3% în 2010, ceea ce înseamnă că se
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
poate devia de la țintă, fără a afecta major calea sustenabilă, pe termen lung. În următorii ani România va avea presiuni pe cheltuielile publice cauzate de îmbătrânire și schimbări în sistemul de pensii. Cum vom proceda? Este stipulat în Pactul de Stabilitate și Creștere că țările Zonei Euro/ UE pot proceda la reforme în aceste două domenii iar cheltuielile generate de acestea vor fi considerate, în limitele rezonabile, drept cheltuieli temporare. Foarte probabil că nu vor fi luate în calculul deficitului. Regulamentul
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
tabelul 4.6. Însă cu toate că trebuie avute în vedere riscurile viitoare la adresa sustenabilității finanțelor publice românești, România este obligată să continue și să finalizeze procesul de ajustare fiscală. Altfel, s-ar putea manifesta o serie de riscuri ce ar afecta stabilitatea macroeconomică dificil câștigată în ultimii ani. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Cel mai mare risc îl reprezintă reversarea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Practic, nefinalizarea ajustării fiscale ar aduce costuri majore. Primul risc este cel legat de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
anul adoptării) Detalii Austria BBR (1989) (balance budget rule - balanță bugetară echilibrată) ER (2007) (expenditure rule - regulă fiscală privind cheltuielile bugetare) SR (supranational rules) BBR - ținte de deficit pentru guvernul central, landuri și administrații locale prevăzute în Pactul Național de Stabilitate, cu programare multianuală. Proceduri prevăzute în legi. ER - regulă stabilită în 2007 și intrată în vigoare pentru bugetul din 2009 SR - reguli conforme statutului de membru în Zona Euro Belgia SR (supranational rules) SR - reguli conforme statutului de membru în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de fidelitate produce rezultate variabile și inconsistente la repetarea operației de măsurare. Fidelitatea reprezintă un indicator al erorii variabile (aleatorii) conținute de măsură. Eroarea sistematică nu reduce nici coerența, nici repetabilitatea rezultatelor de măsurare. Evaluarea gradului de fidelitate va urmări stabilitatea și echivalența rezultatelor 1. Stabilitatea rezultatelor ne poate fi dată de repetarea măsurării pentru aceeași populație la mai multe momente din timp. Această strategie se numește testare-retestare. Corelația dintre rezultatele măsurărilor succesive ne poate da o valoare a fidelității. În
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
și inconsistente la repetarea operației de măsurare. Fidelitatea reprezintă un indicator al erorii variabile (aleatorii) conținute de măsură. Eroarea sistematică nu reduce nici coerența, nici repetabilitatea rezultatelor de măsurare. Evaluarea gradului de fidelitate va urmări stabilitatea și echivalența rezultatelor 1. Stabilitatea rezultatelor ne poate fi dată de repetarea măsurării pentru aceeași populație la mai multe momente din timp. Această strategie se numește testare-retestare. Corelația dintre rezultatele măsurărilor succesive ne poate da o valoare a fidelității. În general însă, corelația nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cum ar fi: răspâdirea și locul de trai, resursele trofice, calitatea și cantitatea de hrană procurată și consumată, mărirea arealului individual, locul de hibernare și adăpostire, reproducerea, longevitatea, concurența intra- și interspecifică, importanța economică a speciei. Populațiile naturale prezintă o stabilitate relativă condiționată de factorii climatici și de modificările ce apar în ecosistem. Acestea includ aprecierea cantitativă a efectivelor unor populații de lilieci. Evaluarea efectivului unei populații este primul pas obligatoriu într-un studiu de ecologie și poate urmări trei aspecte
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
este dif dificil a a se stabilii valori cantitative precise pentru co componentele sale, ele fiind variabile. Proprietățile naturale ale guano-ului nu derivă doar din compozi doar din compoziția sa complexă, ci se datorează și altor factori, cum sunt stabilitatea structurală ridicat ridicată și producerea unui efect rezidual semnificativ în sol, precum și beneficiilor aduse de miceți, actinomicete și bacterii. Guano are și o acțiune fungicidă, flora sa microbiană concurând cu microbii patogeni. O alt concurând cu microbii patogeni. O altă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]