251,740 matches
-
și ale Parlamentului, ar putea fi utilă o mică schimbare a punctului de vedere: abandonînd temporar preocuparea pentru cuvintele intrate în română, putem încerca să verificăm și cum a funcționat mișcarea în sens opus. Mai exact, ce cuvinte românești au intrat, în calitate de "cuvinte străine", în alte limbi și în alte dicționare. Acolo unde nu e vorba de un contact direct (ca în cazul bulgarei, al maghiarei etc.), ci de o întîmplătoare preluare pe cale culturală, exemplele sînt desigur cam dezamăgitoare. Am
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
oferit ca exemplu tinerilor aflați la începutul carierei. Iar acești tineri, alături de zeci, poate chiar sute, de alți pictori, sculptori și graficieni, unii dintre ei destul de obscuri sau doar marginali în contextul fenomenului artistic, în cea de-a doua categorie intră unii dintre moderniști, vor constitui nucleul dur al realismului socialist. Pictori și graficieni precum Ștefan Barabas, Ștefan Szönyi, Octav Angheluță, Anastase Anastasiu, Iosif Bene, Vasile Weith, Petru Feier, Gheorghe Glauber, Mimi Șaraga, Andrei Bordi, Corina Lecca, Tiberiu Krausz, Lidia Agricola
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
pe când vecinii noștri s-au săltatîn șaua europeană. Frumosul poster al unguroaicei pe pieptul căreia sclipesc stelele Uniunii Europene e plin de sugestii: el atârnă deasupra unuia dintre podurile de peste Dunăre, pe care mașinile circulăîn dublu sens: cele de pe dreapta intră, cele de pe stânga ies din spațiul Schengen. Mai clar mesaj de ruptură între lumi și civilizații nu puteam primi. Am amintiri foarte clare de la sfârșitul anilor '60, când cetățeni unguri veneau în orașul copilăriei mele, Arad, pentru a-și procura
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
subvenționează și statul român?! Ne oprește cineva? Evident că ne oprește: sărăcia, prostia, mamuții industriali, sumele colosale cheltuite pe-o armată inutilă și pe trupe de jandarmi din ce în ce mai utile Puterii, idioțenia managerială, piața neagră a serviciilor și cam tot ce intră în definiția politico-economică a iliescianismului. Începând cu 1 mai 2004, românii incomodați de prezența uleiului, zahărului, puilor și cărnii de porc din Ungaria vor avea din ceîn ce mai puține motive de suferință. Aceste produse se vor diminua drastic (acordul
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
vor scumpi simțitor. Dacă până acum aveam o idee pur teoretică despre ceea ce înseamnă integrarea europeană, acum vom avea și o percepție practică: cu cât ești mai departe de centrul lumii normale, cu atât plătești mai scump. Dac-am fi intrat în UE deodată cu ungurii, polonezii și cehii, am fi săltat dintr-o dată în altă categorie. Așa, vom ronțăi oasele putrede pe care Iliescu și baronii lui ni le aruncă la kermezele de 1 mai, 23 august și alte sărbători
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
pe politicienii vestici să amâne pentru kalendele grecești următorul val al integrării. Să nu-mi spuneți că acest lucru nu e posibil: deși membră a NATO, Turcia e sistematic ămpiedicată, din motive ce seamnănă izbitor cu cele de la noi, să intre în clubul select al țărilor civilizate. Asta nu-i va deranja câtuși de puțin pe pesedei, fericiți că nimeni nu se va uita în ciorba lor sinistră. O ciorbă în care s-au amestecat, de-a valma, speranțele noastre și
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
o scară pe ambele părți longitudinale ale sălii. Scările porneau de la nivelul scenei și coborau treptat până la jumătatea sălii, vărsându-se între scaunele spectatorilor. Pe aceste scări, altfel destul de anemice, încît cei care mergeau trebuia să se sprijine de perete, intrau și ieșeau oamenii care veneau în casa primarului (Toma Caragiu). Efectul cel mai puternic al scării a fost în momentul când primarul și soția sa, după multe dovezi de afecțiune primite de la revizor (Virgil Ogășeanu) și încredințați că manevrele lor
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
și cel al lui It Happened Here (al cărui plot deviant îl reflectă, oarecum), e o comedie neagră excentrică și debordînd de imaginație despre sfîrșitul lumii adus de un străin à la Zelig care-și însușește identitățile celor cu care intră în contact. E, vorba lui Hopkins, "ceva ce n-ați mai văzut pînă acum" - și e genul de îndemn extrem care prinde întotdeauna, în caz că n-ai auzit de Monty Python. Pînă și crispata Londră arată ceva mai proaspăt în acest
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
Cam ca-n Occident, ca să folosim referințe locale. Gata și cu tinerii, chit că și Shane Meadows, din a cărui trilogie Midlands am arătat ultima parte, cu iz de western deturnat (Once Upon a Time in the Midlands), ar putea intra în aceeași categorie de vîrstă. Am preferat să-l plasăm într-o companie mai selectă, a veteranilor: Mike Hodges (Croupier), John Irvin (cu amintitul Shiner) și Gillian Armstrong (cu Charlotte Gray). În fine, partea cea mai sensibilă: comediile. Anul trecut
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
la Paris și s-a bucurat de plăcerile vieții, ca un om de rînd. Să fi fost The Emperor's New Clothes prea fin, prea intelectual? Bașca film de epocă?... 2. Un grup de pușcăriași se convertește la horticultură și intră într-o competiție pentru cea mai fățoasă grădină. Adică de ce Full Monty și Billy Elliot ar fi mers, iar Greenfingers nu? Cumva nu credeți în reabilitarea pușcăriașilor? Și nici în șarmul camp al lui Helen Mirren? 3. Un fel de
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
e unul stenic: viața asta, așa păguboasă cum e, are ceva de carnavalescă sărbătoare! Contabilizînd, ca la școală, "ce explică succesul Occidentului", ar fi de reținut, deci: tema, construcția, umorul. Și, îmbrăcînd totul, voința de autenticitate. Capitol vast, la care intră imaginea (Vivi Drăgan Vasile), scenografia (Eva Szantai), costumele (Ana Ioneci), sunetul (Andrei Pap); aflăm din caietul program că la coloana sonoră s-a lucrat cinci luni; un mic exemplu de piguleală, aparent imperceptibilă, dar esențială în direcția autenticității: "Pe aceeași
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
a avut parte în ultimii ani de viață. Abia cînd trupul se destramă, atunci apare esențialul. Iar esențialul existenței lui Adrian Rațiu a fost modestia. O cunună a inteligenței, talentului și erudiției sale, ce a determinat ca dispariția însăși să intre în firea lucrurilor, așa cum, atunci cînd îi vine sorocul, o păstaie plesnește și își împrăștie semințele. De dincolo, Adrian Rațiu ne conjură să înțelegem că e prea departe acolo unde s-a dus, și că a fost cu neputință să
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
țările din Est, sub regimurile precedente, arta a fost dominată de politică, iar acum artiștii vor să evite tot ce este politic, tot ce este social, se situează într-un estetic pur; cred că această poziție nu corespunde necesităților societății, intră în contradicție cu viața însăși. Teatrul devine străin, artiștii - superficiali, inutili, isterici și aceasta este una dintre explicațiile pentru starea mizerabilă a teatrului de astăzi prin părțile noastre. M.N.-P.: Ați avut documente audio sau video înregistrate? Cum ați tratat
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
fapt, în Moldova se simte o criză a teatrului și imediat am jucat spectacolul de vreo zece ori; la Chișinău, am avut sali de 400-500 de spectatori, sala era arhiplină, iar afară vreo 200 de oameni, toți tineri, încercau să intre la spectacol, era o temă care îi privea. Asta la Chișinău. Pentru turnee sîntem susținuți de Organizația Internațională pentru Migrație și de Departamentul pentru Dezvoltare al Elveției care a cumpărat acest spectacol ca să-l prezentăm în restul Moldovei. Acolo publicul
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
jos de nivelul solului, indiferent de cît de amară i-a fost soarta sau cît de tîmpiți i-au fost conducătorii. El, poporul Bundy, a reușit să supraviețuiască tîrîș-grăbiș pînă în zilele noastre și, după ultimele zvonuri, cic-ar fi intrat și în secolul 21. Este, prin urmare, un popor antrenat, răzbătător și cu vechime. Poporul Bundy a luat-o-n barbă de multe ori, însă, de fiecare dată, umilința în loc să-l înfurie ori să-l mobilizeze nu l-a învățat
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
noștri. Cînd niște ruși care aveau o răfuială prin Bulgaria au trecut pe la noi, s-au găsit și ai noștri să-i urmeze, amintindu-și, abia atunci, de socoteli mai vechi. Cînd a izbucnit primul război mondial, cum-necum, de nevoie, intrarăm și noi; cînd se puse de-al doilea iarăși n-am fi vrut să ne băgăm și ne aliarăm cu ăi mai tari abia la spartul tîrgului, și tot așa. Indeciși, schimbători, alunecoși, prudenți și perdanți, abia dac-am prins
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
o ofrandă dezarmantă de viață trăită făcută unei poezii lacome de viu. Te oferi: "Nu-mi pasă că mulți sunt mai înalți./ Ochii se întâlnesc inevitabil la același nivel." Menționezi 'steaua galbenă' și 'norocul' care te-a "ferit de Holocaust". Intrăm în secolul 21. îți închei poemul cu: "...ce părea mai personal și unic în mine/ Descopăr că depinde de timpul și de spațiul meu." Ți se schimbă valorile cu timpul? îți adaptezi temele vârstei și vremilor? Ai emoții de o
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
articolul dlui C. Rogozanu din ultimul Observator. Oricît de supărat ar fi pe unii dintre noi, autorul nu spune că ar fi fost obligat să scrie altfel decît crede. Cronicarul nu e de părere, totuși, că dl C.R. trebuia să intre atît de repede în polemică. Multă, prea multă grabă! Un critic literar se cuvine să-și controleze umoarea, chiar neagră. A propos de Evenimentul zilei: relatînd în numărul de duminică, 27 octombrie, dezbaterea de la Clubul Prometheus despre Legea Pruteanu, autorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
George Arion George Arion: Stau în fața unui laptop deschis - un IBook care nu cântărește un kilogram - o mică bijuterie în domeniu. Intru în programul de e-mail - pe ecran se afișează mai multe căsuțe ca un tabel insolit. Duc săgeata la "New" (laptopul are mouse încorporat) și pe ecran îmi apare o comandă imperativă: "Compose a mail message". În căsuța TO scriu "corlucpa
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
fi bucurat probabil să continui medicina, pe care o începusem în anii războiului, la Colegiul Onescu (pentru studenți evrei). Dar au acceptat fără probleme decizia mea de a renunța la medicină (aș fi putut, dîndu-mi o serie de diferențe, să intru direct în anul al treilea). Medicina fusese, în cazul meu, o soluție de criză. Vocația mă chema în altă parte; de îndată ce împrejurările au permis-o, în toamna lui 1944, m-am grăbit să mă înscriu la Litere - Filozofie și Drept
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
convalescență, aproape vindecat de boala comunismului. Dar continuam să rămân membru de partid. E o duplicitate pe care am regretat-o și o regret. Ea nu-mi face onoare. Așa cum am mai spus-o, mi-a lipsit curajul de a intra în dizidență. Mi-am ales însă un profil jos, m-am retras din orice activitate publică, m-am refugiat în teoria literară, un domeniu în care puteam lucra liber, fără compromisuri. Și până în decembrie 1989 n-am făcut nimic care
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
textul la scărmănat, cerându-mi modificări și ciopârțindu-l până la desfigurare. Primul imbold a fost să plec, trântind ușa, însă M.R.P., jenat, mi-a explicat cu răbdare că ar fi imprudent "să", că ar fi și inutil, fiindcă lucrurile vor intra sigur în "normal" când voi trece de la declarațiile cu caracter programatic la analizarea concretă a operelor. Așa ar fi trebuit să se întâmple, numai că nu s-a întâmplat. Scenariul cenzurii redacționale s-a repetat, deși în variante mai puțin
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
un seminar al tinerilor regizori la Sinaia, în scopul dezbaterii noilor modalități de punere în scenă. De dimineață, o zi banală ca oricare alta, am trecut pe la minister, cu gând s-o văd pe Constanța Crăciun. Nu venise încă, am intrat atunci la Ion Pas, ministrul adjunct și șeful meu direct. Am stat de vorbă câteva minute, m-a sfătuit, cum o făcea totdeauna "să nu sar peste cal" și mi-a urat succes. M-am urcat în mașină, am pornit
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
relațiile internaționale. Nu voi relata toate luările de poziție și referatele susținute, relatarea ar ocupa mult prea mult spațiu, ci voi sublinia câteva intervenții care au scos la lumină vechi și în același timp actuale mentalități. Dar mai înainte de a intra propriu-zis în subiectul pe care mi l-am propus o scurtă reamintire a faptelor care s-au produs în luna iunie a anului morții lui Stalin în partea de Est a Germaniei aflată sub stăpânire sovietică. În luna mai 1953
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
Evenimentul a fost studiat din toate punctele de vedere. Dr. Eckhard Jesse din Berlin a analizat revolta de la 17 iunie prin prisma documentelor Stasi (Securitatea Est-Germană). La Ministerul Securității au fost descoperite patru lăzi de aluminiu conținând documente care au intrat în atenția personală a ministrului, tov. Mielke (mă întreb dacă cercetătorii români au acces la hârtiile pe care le studia personal generalul Iulian Vlad). Printre acestea se afla un calendar al anului 1965 editat de poșta poloneză care mai conținea
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]