27,010 matches
-
Turismul rural (agroturismul) deține o pondere considerabilă în zonă, el fiind concentrat în jurul localităîilor cu foarte multă încărcătură istorică, culturală și foarte multe tradiții și obiceiuri străvechi. Datorită unui exces de spațiu în gospodăriile țărănești există posibilitatea găzduirii turiștilor în gospodărie, oferindu-se acestora camere aranjate și mobilate în stil bucovinean tradițional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită. Un alt element de atracție pentru turismul rural este artizanatul, tradițiile și obiceiurile locale. Localitatea Marginea și-a câștigat un renume bine
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
români, să-și facă datoria" (după cum scrie pe o placă de marmură amplasată pe clădirea bisericii în anul 1931). În anul 1921 a avut loc un mare incendiu care a ars acoperișul bisericii, casa de oaspeți și chiliile cu întreaga gospodărie, astfel încât mănăstirea era amenințată cu pustiirea. Din îndemnul și stăruința mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei (1909-1934), între anii 1923-1931, mănăstirea a fost refăcută prin munca și osârdia călugărilor, ajutați de popor și de autorități, fiind terminată reconstrucția celor distruse în
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
și azi în incinta remizei S.V.S.U. Emoționant este faptul că pompierii din Zăbrani, pe lângă faptul că erau oameni curajoși, erau și oameni de suflet. Astfel, după incendiul din 06 septembrie 1936, când din cauza unei descărcări electrice a ars o gospodărie provocând pagube în valoare de peste 18.671 lei la valoarea anului 1976, pompierii au luat inițiativa strângerii de bani și ajutoare de la cetățeni pentru repararea și refacerea gospodăriei și înlăturarea urmărilor dezastrului. Prin acest exemplu care nu este unicat în
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
din 06 septembrie 1936, când din cauza unei descărcări electrice a ars o gospodărie provocând pagube în valoare de peste 18.671 lei la valoarea anului 1976, pompierii au luat inițiativa strângerii de bani și ajutoare de la cetățeni pentru repararea și refacerea gospodăriei și înlăturarea urmărilor dezastrului. Prin acest exemplu care nu este unicat în istoria formației, pompierii au demonstrat că sunt gata să lupte cu furia flăcărilor, dar sunt și alături de cei loviți de năpastă. Ca o preocupare în îmbunatățirea procesului de
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
după care scăderea se accelerează, populația migrând la școlile și făbricile din Cluj-Napoca, Turda și Câmpia Turzii, odată cu dezvoltarea industrială. Chiar dacă gazul metan a fost introdus în sat în anii "50, iar apa potabilă {din izvoare locale } a fost introdusă în gospodăriile sătești încă din 1972, depopularea satului nu a putut fi oprită datorită măsurilor discriminatorii cu care au fost tratați țăranii de fostul regim comunist {alocații pentru copii de țărani inexistente și plata de batjocura pentru munca prestata, etc } comparativ cu
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
16 ani Simion Petean, devenit mai târziu preot în Juc. Prima Școală deschisă după 1848 l-a avut ca profesor pe Vasile Pop, care știa Românește, Nemțește și Ungurește. În 1872 a fost un foc mare, care a distrus toate gospodăriile de pe Ulița Mare. În 1870 s-a făcut cea mai mare comasare a hotarului, care a rămas până în zilele noastre. În 1893 satul a fost pustiit de holeră, aceasta secerând multe vieți omenești. După 1899, cea mai mare proprietară a
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
se învecinează la sud cu comuna Măguri-Răcătău (granița fiind Defileul Răcătăului cunoscut și sub numele de "Împărăția lui Zamolxe"), la nord cu comuna Râșca, la est cu comuna Gilău, iar la vest cu comuna Beliș. Este o așezare rurală unde gospodăriile sunt răsfirate în lungul văilor și drumurilor și pe culmile domoale, ca în zonele de deal. Formele cele mai înalte de relief sunt Dealul Fântânele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) și Dealul Arsuri (1.238 m). Lângă
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
1828, iar satul Prelucele abia în anul 1856. La sfârșitul secolului al XIX-lea, ocupația de bază a localnicilor este agricultura și creșterea animalelor. Documentele atestă că în acea vreme erau cultivate 934 iugăre de teren, iar recensământul animalelor din gospodăriile țărănești indica existența a 952 de cornute, 1290 oi și 19 cai. În anul 1895 comuna apare atestată cu numele Cercul Negreni din Plasa Aleșd, comitatul Bihor. Ulterior, aparține când de comitatul Bihorului, când de cel al Clujului. La scurt
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
până în primele decenii ale secolului XX, o economie patriarhal-autarhică, țăranul având, datorită pământului pe care îl muncea din greu, o deplină autonomie, pentru ceea ce cumpăra era foarte chibzuit, calculând cu grijă fiecare bănuț pentru bunurile ce nu erau produse în gospodărie: tutun, zahăr, chibrituri etc., iar cantitățile de produse disponibile pentru vânzare participa la schimbul de produse în târguri. În afara nevoilor proprii, țăranii au fost obligați secole la rând să susțină prin munca lor nu numai statul și biserica, dar și
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
munca lor nu numai statul și biserica, dar și costisitoarea viața a familiei nobilului proprietar al domeniului pe care trăiau. Creșterea animalelor a fost dintotdeauna o ocupație de bază a locuitorilor din Mănăstireni. După cum iși amintesc localnicii mai în vârstă, gospodăriile familiale nu aveau, în general mai mult de doua vaci cu lapte. Sătenii creșteau vite pentru tracțiune, cai, oi uneori capre, tineret bovin petru vânzare în târg și pentru tăriere, precum și porci, păsări, albine ș.a. În perioada comunistă era interzisă
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
și pânze freatice superficiale care oferă condiții favorabile pentru alimentarea cu apă a locuitorilor. Grupuri de cetățeni s-au asociat ți au captat ape din fântânile Valea lui Șerb și Fântâna lui Ionuț, dirijând-o prin cădere liberă spre propriile gospodării.
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
respectiv apare ca fiind locuit de români. Așezarea este menționată în 1456 că "Mykola", iar un an mai tarziu, în 1457, ca "Mycola". În anul 1602 a ars tot satul, inclusiv biserică, după care niculenii și-au refăcut casele și gospodăriile. În locul bisericii din lemn arse în anul 1602 niculenii și-au construit altă biserică din lemn pe dealul numit "Vergheleu", cu iconostas datat 15 februarie 1694 și clopot inscripționat din 1696 cu litere chirilice. În această biserică parohiala a Niculei
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
cu localitățile Florești (3,8 km distanță), Suceagu (6,1 km distanță), Gilău (4,2 km distanță), Someșu Rece (5,1 km distanță), Stolna (4,5 km distanță) și Vlaha (9,3 km distanță). Din punctul de vedere al distribuirii gospodăriilor în teritoriu, Lona este un sat linear așezat de-a lungul drumului. Aceste teritorii au fost locuite din timpuri străvechi, fiind în apropierea castrului roman de la Gilău, a cetății fetei de la Florești, și pe drumul dintre Clujul medieval și cetatea
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
italieni, 1005 bărbați și 1053 femei. Din punct de vedere confesional 726 erau ortodocși, 1.117 reformați, 52 romano-catolici, 136 baptiști, 8 penticostali, 7 greco-catolici, 6 unitarieni, 5 de alte credințe, 1 de religie nedeclarată. De asemenea erau înregistrate 710 gospodării.Erau 2067 persoane înregistrate în gospodării, din care 1010 bărbați, 2019 persoane prezente, din care 980 bărbați, 12 venite pentru o perioadă îndelungată, din care 6 bărbați, cetățeni străini stabiliți înainte de 01.03.2001 1, din care 1 bărbat, 30
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Din punct de vedere confesional 726 erau ortodocși, 1.117 reformați, 52 romano-catolici, 136 baptiști, 8 penticostali, 7 greco-catolici, 6 unitarieni, 5 de alte credințe, 1 de religie nedeclarată. De asemenea erau înregistrate 710 gospodării.Erau 2067 persoane înregistrate în gospodării, din care 1010 bărbați, 2019 persoane prezente, din care 980 bărbați, 12 venite pentru o perioadă îndelungată, din care 6 bărbați, cetățeni străini stabiliți înainte de 01.03.2001 1, din care 1 bărbat, 30, temporar absente, din care 19 bărbați
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
creșterea animalelor. Numeroase documente din secolele al XVI-lea și al XV-lea menționează existența grădinilor în care cu siguranță se cultivau zarzavaturi.Din 1592 avem cunoștință despre viile de pe teritoriul Lonii, la deal. În perioada interbelică au apărut multe gospodării țărănești bogate, care dețineau suprafețe mari de teren și un mare număr de vite și care se bucurau de prestigiu în viața socială a satului. Întovărășirea agricolă "Victoria" s-a realizat în Luna de Sus în anul 1957. Terenurile din dreapta
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
motocositoare: 4, pluguri cu tracțiune mecanică: 25, pluguri cu tracțiune animală: 50, semănători cu tracțiune mecanică: 6, semănători cu tracțiune animală: 23, combine: 3, care și căruțe: 74, 381 unități au utilizat echipamente agricole de la terți. Numărul membrilor din exploatări/gospodării agricole individuale: 1522, 769 bărbați, 753 femei, 519 salariați, 2 patroni, 38 lucrători pe cont propriu, 104 lucrători familiali neremunerați, 1 membru în cooperativă neagricolă, 58 șomeri, 58 elevi și studenți, 180 casnici, 564 pensionari, 4 alte categorii. 8 lucrează
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
geometrice și un loc de prelucrare a acestora. Prima atestare documentara: 1843, Zagoni-Bodza; 1874 Zagonbarkany. Preotul Gheorghe Radu, fiu al satului, în monografia comunei natale, afirmă că de numele localității sunt legate mai multe ipoteze: în vechime locuitorii aveau așezate gospodăriile pe dealurile dimprejur (Dealul Almas), actualele lunci fiind acoperite de apă; oamenii se deplasau folosind bărcile și de la acestea ar fi venit numele Barcani ("barcă"); aici ar fi existat un turc numit Barcan, de unde a venit numele comunei; aici a
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
10 piese de 15 creițari, 45 de șase groși, trei orți, 11 piese de trei groși, șase de șase creițari, 37 de 1, 5 groși, 133 de trei creițari, cinci groși și un denar. De asemenea, în anul 2000, în gospodăria familiei Maria și Pavel Plăcintar din Aruncuta, aproape de biserică și casa parohiala din sat s-au găsit două monede austriece (creițari) emise în anul 1780 și 1819, moneda din 1780 fiind de un creițar. Descoperirile arheologice efectuate de-a lungul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și tuful de Ghiriș,ce are o adincime de 7 metri la dealul Erdănima și care favorizează deplasarea maselor de teren. Aproximativ aceeași adîncime a tufului de Ghiriș s-a constatat și în zona centrală a satului, respectiv în curtea gospodăriei de la nr.310, cu ocazia săpăturilor unui puț de apă potabilă în perioada 13 - 27 noiembrie 2000. În urmă săpăturilor executate manual s-a constatat că, sub tuf se află un strat de argilă de circa 0,3 - 0,4
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Măzăriștilor - Iuriu de Câmipe - Straja și Boju (zona tunelului CFR). În timpul verilor secetoase deseori aceste pâraie seaca, cu excepția izvoarelor de suprafață de la Ciurgău și Buna, în jurul cărora s-a dezvoltat comunitatea dacica. Ploile torențiale provoacă uneori inundații care periclitează parțial gospodăriile amplasate de-a lungul cursurilor, fără a provoca pagube majore că în alte părți. Referitor la structura geologică, sedimentele din regiune aparțin faciesului stratelor de câmpie cu o uniformitate litologica, constituită din alternanta argilelor nisipoase cu marne și intercalații de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a fost finalizată Hartă topografica a satului , scara 1:5000,ce cuprinde toate parcelele de teren agricol conform Titluri de proprietate emise în baza Legii fondului funciar nr.18/19 februarie 1991, inclusiv drumurile și rețeaua hidrografica, respectiv amplasamentul fiecărei gospodării din sat. Hartă s-a întocmit și în format electronic, pe DVD, oferind identificare rapidă a fiecărei proprietăți cât și posibilitate de organizare mai bună a terenurilor agricole prin concentrarea parcelelor fărâmițate excesiv . După înfrângerea turcilor în apropiere de Viena
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
ferme mijlocii ce aparțin (posibil) sătenilor mai înstăriți, biserica ortodoxă fiind construită chiar în apropierea acestora și renovată (practic reconstruită) în anul 1714 de săteanul Gherman Macovei (biserică fiind demolată în anul 1928, odată cu construirea actualei biserici din piatră). Micile gospodării ale jelerilor ("Einzelne Hauser" - case independente) se află de-o parte și de alta a albiei pârâului de la Ciurgău și continuă și după unirea celor două albii. Locuințele iobagilor sunt reprezentate prin simple pătrațele negre, ce "împrejmuiesc" castelul grofului (Haller
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Haller de Hallerko, Kornis de Goncz-Ruszko și Karacsay de Valje - Szaka) dinspre sud, respectiv est și vest, fiind mai degrabă niște bordeie, de mărimea unor colibe ("coliben"). În zona centrală,partea de vest a satului (unde este actuala moară) apare gospodăria familiei Bogaty Imre (în românește Bogătean Indrei), o familie bogată, care a deținut moșia în tarlaua "Șes" (ultimele 50 hectare din moșie au rămas celor doi copii (Indrei și Irina) la început de secol 20, ulterior fiind valorificate în mare
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
vremuri, cauzate și de urmările primului război mondial, respectiv a blocadei economice la care a fost supusă Rusia în primii ani de socialism. Acesta menționează că " a aprovizionă cu o cantitate îndestulătoare de mijloace de productie pe fiecare țăran cu gospodărie mică este un lucru imposibil și extrem de nerațional întrucît aceasta ar însemna o extraordinară dispersare { de resurse și energie }". Soluția văzută de Lenin este "lucrul în comun,în artel,în tovărășie". Acesta combate gospodăria individuală apreciind că " cu mică gospodărie
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]