27,241 matches
-
biserică și o școală. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă era organizată și comuna Crovu, formată din satele Crovu, Zidu, Voinești și Miulești, având în total 3000 de locuitori, acolo funcționând două biserici și o școală mixtă. În 1925, comuna Odobești avea 1835 de locuitori în unicul său sat și făcea parte din plasa Titu a aceluiași județ. Comuna Crovu, în aceeași componență, făcea parte din aceeași plasă și avea 2662 de locuitori. În 1950, cele două
Comuna Odobești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301182_a_302511]
-
persoane din comuna cât și din comunele alăturate. Tradițiile păstrate peste ani sunt cele legate de sărbătorile religioase. În localitate își desfășoară activitatea Grupul Școlar Tudor Vladimirescu.La 1 septembrie 1960 și-a început activitatea sub denumirea de ”Școală Medie Mixtă” cu o singură clasa a IX-a, ulterior schimbându-și denumirea în “Liceul Teoretic”.Încă de la înființarea liceului elevii aveau o bună pregătire la toate disciplinele,deoarece concurență pentru un singur loc era de 7-8 elevi,în special în perioada
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
-lea, comuna purta numele de "Văleni", făcea parte din plasa Argeșel a județului Muscel și avea în compunere satele Lunca, Plopișoru, Văleni și Vrăbiești, cu o populație totală de 1781 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Văleni în aceeași plasă, cu 2460 de locuitori și având în compunere doar satul de reședință. Întrucât în același județ existau două comune cu numele de Văleni (una în plasa Golești și aceasta în
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
4 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, era organizată și comuna Fundu-Crăsani, formată din satele Crăsanii de Sus, Fundu-Crăsani și Vadu Pietros, comună ce avea 1484 de locuitori, 3 biserici și 3 școli rurale mixte. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Căzănești a aceluiași județ, având 1841 de locuitori în satele Balaciu de Sus, Balaciu de Jos și Sfântu Gheorghe. În 1931, satul Sfântu Gheorghe s-a separat și a format o nouă
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
a județului Ilfov și era formată din satele Bițina-Ungureni, Bițina-Pământeni, Chiroiu-Ungureni, Chiroiu-Pământeni, Drăgoeștii de Sus, Drăgoeștii de Jos și Drăgoești-Snagov, având în total 1996 de locuitori, ce trăiau în 382 de case și 16 bordeie. În comună funcționau două școli mixte, o moară cu aburi, cinci mașini de treierat cu aburi și patru biserici (la Bițina-Pământeni, Chiroiu-Pământeni, Drăgoeștii de Sus și Drăgoeștii de Jos). Anuarul Socec din 1925 consemnează schimbarea numelui comunei în "Drăgoești" și transferul ei la plasa Fierbinți a
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
fete, cu 16 eleve. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei mai era organizate în aceeași plasă și comunele Larga și Poiana. Comuna Larga cuprindea satele Larga și Ivănești, cu o populație de 988 de locuitori, având două școli primare mixte cu 72 de elevi (dintre care 14 fete) și două biserici, câte una în fiecare sat. Comuna Poiana avea în compunere satele Poiana și Ghimpați, avea o populație de 1722 de locuitori și în cadrul ei funcționau două școli mixte și
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
primare mixte cu 72 de elevi (dintre care 14 fete) și două biserici, câte una în fiecare sat. Comuna Poiana avea în compunere satele Poiana și Ghimpați, avea o populație de 1722 de locuitori și în cadrul ei funcționau două școli mixte și trei biserici. În 1925, comuna Ciulnița avea aceeași compoziție, se afla în plasa Slobozia și avea 1512 locuitori. Comuna Poiana, în aceeași plasă și în aceeași compoziție, avea 1580 de locuitori. Comuna Largu primise numele de "Ion Ghica", la
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Ialomița și era formată din satele Armășești și Rădulești și cătunul Cacaleți, cu o populație de 1374 de locuitori. În comună funcționau două biserici, două școli primare mixte (una la Armășești și una la Rădulești), precum și o școală de meserii și agricultură și un spital, ambele înființate după 1888 din fondurile lăsate prin testament de proprietarul moșiei Armășești-Nenișori, I. Zosima. În 1925, comuna este consemnată în plasa Urziceni
Comuna Armășești, Ialomița () [Corola-website/Science/301229_a_302558]
-
-lea, comuna nu exista, satul, recent apărut după împroprietărirea unor familii provenite din zona montană a județului Buzău (de unde și denumirea satului), făcând pe atunci parte din comuna Cocora (după ce inițial fusese arondat comunei Reviga). În sat funcționa o școală mixtă. În 1925, comuna Munteni-Buzău deja apăruse: ea era formată doar din satul de reședință (ca și astăzi), avea 1745 de locuitori și făcea parte din plasa Căzănești a județului Ialomița. În 1952, comuna a fost transferată raionului Slobozia din regiunea
Munteni-Buzău, Ialomița () [Corola-website/Science/301246_a_302575]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și avea în compunere satul Giurgeni și cătunele Ostrovu-Constantin și Strâmbu, având în total o populație de 925 de locuitori. În comună funcționau două școli mixte cu 24 de elevi și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Piua Petrii, cu satele Piua Petrii și Brăilița, având o populație de 1528 de locuitori. Și acolo funcționau
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
-lea, comuna Bordușani făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și avea în compunere satele Bordușanii Mari, Bordușanii Mici și Lăteni, precum și cătunele Grindu-Pietriș și Movila-Cabălul, cu o populație totală de 1057 de locuitori. În comună funcționau două școli mixte, cu 76 de elevi (dintre care 27 de fete), precum și două biserici. Pe teritoriul actual al comunei mai funcționa la acea vreme în aceeași plasă și comuna Cegani, formată din satele Cegani și Pârțani, având în total 1200 de locuitori
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
care 27 de fete), precum și două biserici. Pe teritoriul actual al comunei mai funcționa la acea vreme în aceeași plasă și comuna Cegani, formată din satele Cegani și Pârțani, având în total 1200 de locuitori. Și aici funcționa o școală mixtă cu 50 de elevi și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Fetești a aceluiași județ, având 1902 locuitori, toți în satul Bordușani, în care au fost comasate toate satele existente anterior. Comuna Cegani, din aceeași plasă
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satul Sudiți și din cătunele Teșila Mare, Batogu, Grecu, Perișoru, Obeada, Caramanu, Sarageaua, Mășăli și Puțu Nou, cu o populație totală de 2390 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Slobozia a aceluiași județ, formată doar din satul de reședință cu 2610 locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Slobozia din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
92 de elevi (dintre care 16 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Crunți, formată doar din satul de reședință cu 1198 de locuitori; aici funcționau o biserică și o școală mixtă cu 50 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Căzănești a aceluiași județ comuna Reviga cu 2735 de locuitori în satele Reviga, Reviga Nouă și Rovine (ultimele două recent apărute), și comuna Crunți cu 1150
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satele Perieți, Poenaru-Bordea, Brătescu și Botaru, cu o populație de 1898 de locuitori. În comună funcționau două biserici și două școli mixte cu 170 de elevi una la Perieți și alta la Botaru. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Slobozia a aceluiași județ, având 2100 de locuitori în satele Perieți, Misleanu și Poenaru-Bordea. În acea perioadă, în aceeași zona apăruse
Comuna Perieți, Ialomița () [Corola-website/Science/301247_a_302576]
-
doar satul de reședință, cu 812 locuitori și care își luase numele cu 30 de ani în urmă de la fostul port la Dunăre aflat la vărsarea Ialomiței, și mutat la acea vreme în satul Piua-Petrii. În comună funcționau o școală mixtă cu 66 de elevi (dintre care 10 fete) și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Luciu, tot cu un unic sat, cu 1007 locuitori, o școală mixtă cu 37 de elevi, și
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
În comună funcționau o școală mixtă cu 66 de elevi (dintre care 10 fete) și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Luciu, tot cu un unic sat, cu 1007 locuitori, o școală mixtă cu 37 de elevi, și o biserică. În 1925, cele două comune fuseseră comasate, comuna rezultată, denumită "Luciu", având 2015 locuitori și fiind arondată plășii Țăndărei. În 1931, comunele erau însă din nou separate. În 1950, comunele au trecut la
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Ialomița și era formată din satele Moldoveni, Patru Frați și Panțoiu, având în total 2168 de locuitori. În comună funcționau două biserici și două școli mixte, la Patru Frați și Moldoveni, cu 105 elevi (dintre care 13 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Urziceni a aceluiași județ, având în compunere satele Moldoveni și Patru Frați, cu o populație de 2894 de locuitori. În
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]
-
-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa în plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița comuna Frățilești, formată din satele Frățilești și Ghizdărești și din cătunele Marinache, California, Văcăria și Armanu-Urâta, având în total 771 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 30 de elevi și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Frățilești cu 3001 locuitori în satele Frățilești, Ghizdărești și Săveni în plasa Țăndărei a aceluiași județ. În 1931, apărea și comuna Săveni, prin separarea satului Săveni de
Comuna Săveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301250_a_302579]
-
plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița comuna Rași, formată din satele Rașii de Jos și Rașii de Sus, precum și din cătunele Călciugeni, Hulueni și Moș Ștefan, având în total 1098 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală primară mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Rași în plasa Căzănești a aceluiași județ, având în unicul sat Rași 1118 locuitori. În 1931, noua lege a administrației publice consemnează comuna Sălcioara, cu satul Sălcioara, și comuna Rași cu satele Rașii Noi
Comuna Sălcioara, Ialomița () [Corola-website/Science/301249_a_302578]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, dintre satele ei existând doar satul Grindași (denumit anterior și "Valea Măcrișului"), inclus în comuna Grindu (plasa Câmpul, județul Ialomița). În acest sat exista o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei "Grindași", formată din satele Grindași și Valea Măcrișului, în plasa Urziceni a aceluiași județ; comuna avea 2002 locuitori. În 1931, comuna s-a despărțit în două comune: Grindași și Valea
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
Bădeni a fost înființată în anul 1867, când este numit ca învățător Mihai Busuioc, celebrul dascăl al marelui povestitor Mihail Sadoveanu.Același dascăl îl va învăța, la Pașcani, și pe Ion Onu, care va înființa în satul natal Școala Pregătitoare Mixtă(în anul 1917). La îndemnul ministrului educației de atunci, Simon Mehedinți, în anul 1920 Școala Pregătitoare Mixtă se transformă în Școala Normală Mixtă(prima școală normală din țară). De aici, au plecat 300 de învățători, spre toate colțurile țării, care
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
marelui povestitor Mihail Sadoveanu.Același dascăl îl va învăța, la Pașcani, și pe Ion Onu, care va înființa în satul natal Școala Pregătitoare Mixtă(în anul 1917). La îndemnul ministrului educației de atunci, Simon Mehedinți, în anul 1920 Școala Pregătitoare Mixtă se transformă în Școala Normală Mixtă(prima școală normală din țară). De aici, au plecat 300 de învățători, spre toate colțurile țării, care au luminat cu dragostea și pregătirea lor mințile miilor de copii sărmani. În sat au rămas, pentru
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
îl va învăța, la Pașcani, și pe Ion Onu, care va înființa în satul natal Școala Pregătitoare Mixtă(în anul 1917). La îndemnul ministrului educației de atunci, Simon Mehedinți, în anul 1920 Școala Pregătitoare Mixtă se transformă în Școala Normală Mixtă(prima școală normală din țară). De aici, au plecat 300 de învățători, spre toate colțurile țării, care au luminat cu dragostea și pregătirea lor mințile miilor de copii sărmani. În sat au rămas, pentru a continua munca de Sisif al
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
era organizată comuna Malu. Aceasta făcea parte din plasa Câmpul a județului Ialomița și era formată din satele Malu, Cioara și Broștenii Vechi, cu o populație totală de 1092 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și trei școli primare mixte, câte una din fiecare în fiecare sat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Malu în plasa Urziceni a aceluiași județ, cu satele Broștenii Vechi, Butoiu, Cioara, Malu, Principesa Maria și cătunul Fundu-Crasău, având 3156 de locuitori. Aceeași sursă arată că
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]