25,611 matches
-
cele care iernează aici. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
Pădurea Bogata este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în centrul țării, în partea estică a Transilvaniei, pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se află în nord-estul județului Brașov, pe teritoriul administrativ al comunelor Apața, Crizbav, Hoghiz și Măieruș și este traversată
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și include rezervațiile naturale Cheile Dopca și Pădurea Bogății. Aria protejată (străbătută de Valea Bogății și râul Măieruș) este încadrată în bioregiunea geografică alpină și continentală corespunzătoare părții centrale a munților Perșani și reprezintă o zonă naturală (râuri, mlaștini, turbării, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) ce asigură condiții de
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
unele protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nordul țării, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative al comunelor Băiuț, Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Groșii Țibleșului, Ieud, Lăpuș, Moisei
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
de Sus) și DN17C, care leagă municipiul Bistrița de orașul Vișeu de Sus. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 46.873 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri de amestec
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
al doilea război chino-japonez (1937-1945), japonezii au jefuit site-ul și au luat multe relicve în Japonia. În prezent multe dintre aceste relicve se află în muzeele japoneze. În anul 1949, Partidul Comunist Chinez a declarat Grotele Longmen ca arie protejată și conservată. În anul 2000 au intrat și în patrimoniul mondial UNESCO. În prezent Grotele Longmen sunt conservate, protejate și restaurate fiind o faimoasă locație turistică, dar și un loc de pelerinaj pentru credincioșii budiști.
Grotele Longmen () [Corola-website/Science/330795_a_332124]
-
multe dintre aceste relicve se află în muzeele japoneze. În anul 1949, Partidul Comunist Chinez a declarat Grotele Longmen ca arie protejată și conservată. În anul 2000 au intrat și în patrimoniul mondial UNESCO. În prezent Grotele Longmen sunt conservate, protejate și restaurate fiind o faimoasă locație turistică, dar și un loc de pelerinaj pentru credincioșii budiști.
Grotele Longmen () [Corola-website/Science/330795_a_332124]
-
Ming și Qing, a fost renovat și restaurat de mai multe ori. Restaurarea semnificativă a avut loc în secolul al XVI-lea. Sub regimul comunist, templul a fost renovat între anii 1952-1973. În prezent Templul Calului Alb este ocrotit și protejat, fiind unul dintre comorile patrimoniului chinez. De asemenea, în fiecare an, între 10 și 25 aprilie, se organizează aici Festivalul bujorilor.
Templul Calului Alb () [Corola-website/Science/330798_a_332127]
-
Nihil din 1505, o colecție de legi cunoscute sub numele de "Statutul Laski", au fost publicate în 1506 și distribuite instanțelor poloneze. Declarațiile legale, menite să faciliteze funcționarea unui stat unitar și centralizat, cu privilegii obișnuite pentru șleahtă și puternic protejate, au fost adesea ignorate de către regi, începând cu Sigismund I, și de către nobilii superiori sau de biserici. Această situație a devenit baza pentru a formara în 1520 mișcarea de executare a șleahtei, pentru codificarea completă și executare, sau pentru aplicarea
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
Băgău este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania (în Podișul Târnavelor), pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Ocna Mureș și cele ale comunelor Hopârta și Lopadea Nouă), în
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
apropiere a drumului național DN1, care leagă municipiul Alba Iulia de orașul Turda. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.129 hectare. Situl include și aria protejată Tăul fără fund de la Băgău, rezervație naturală de interes
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.129 hectare. Situl include și aria protejată Tăul fără fund de la Băgău, rezervație naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește și protejează floră și faună de mlaștină. Acesta este străbătut de mai multe pâraie (Hârtopa, Băgău, Valea Dosului) tributare râului
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Românești. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Iași și cea estică a satului Avântu, lângă drumul comunal (DC11) care leagă localitatea Românești de satul Ursoaia. Zona
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
satului Avântu, lângă drumul comunal (DC11) care leagă localitatea Românești de satul Ursoaia. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 579 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă depresionară (în regiunea bioegeografică continentală) în sudul "Dealurilor Moldovei" (pajiști
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 579 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă depresionară (în regiunea bioegeografică continentală) în sudul "Dealurilor Moldovei" (pajiști stepice, mlaștini, turbării, terenuri arabile, tufărișuri) ce adăpostește și protejează o reptilă (endemică pentru țara noastră) din specia "Vipera ursinii ssp moldavica", cunoscută sub denumirea de viperă-de-stepă
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
asocitate vegetației forestiere, locuri unde apar plante rare specifice zonelor mlăștinoase. Dintre acestea, roua cerului ("Drosera rotundifolia") și curechii de munte ("Ligularia sibirica") - specie de interes comunitar a sitului Natura 2000 "Ciomad-Balvanyos", sunt relicte glaciare. Fauna zonei include și specii protejate cum ar fi: (ursul, râsul, lupul), dar și unele specii de lilieci și amfibieni. Aparține în principal bazinului pârâului "Turia" (), care prin "Șaua Sărată" () - prin care se face legătura "Muntelui Puturosu" cu "Munții Bodoc", intră în contact - spre vest cu
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
Confluența Jiu-Dunăre este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sudul țării, pe teritoriul administrativ al județului Dolj. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 19.800 hectare se află în partea sud-estică a județului Dolj (în Lunca Dunării din Câmpia Română
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție avifaunistică specială, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene: Natura 2000 în România) iar începând din februarie 2013 situl este protejat ca zonă umedă de importanță internațională prin "Convenția Ramsar". Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Găvanu-Burdea, subunitate geomorfologică ce aparține zonei de silvostepă a Câmpiei Române. Acest areal natural (râuri, mlaștini, bălți, canale, turbării, pajiști, păduri de luncă, zăvoaie, livezi) asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
Piatra Mare (arie protejată) este un sit de importanță comunitară - SCI desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul sitului. Aria naturală este situată
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
în imediata apropiere a drumului național DN1, care leagă municipiul București de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde o suprafață de 4.274 hectare. Situl a fost înființat cu scopul de a menține o stare de conservare prielnică și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
clase de habitate de interes comunitar. Aria naturală oferă totodată (doritorilor) posibilitatea practicării turismului montan, pe suprafața teritorială a acesteia aflându-se mai multe obiective de interes turistic (cabane, peșteri, cascade, canioane, zone de agrement), accesibile urmând potecile marcate. Aria protejată reprezintă o zonă montană (regiune biogeografică alpină) aflată în Masivul Piatra Mare care face parte împreună cu Masivul Postăvarul din "Munții Bârsei" (grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură). Situl prezintă un relief diversificat (abrupturi calcaroase, vârfuri stâncoase, ace, coloane, văi
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
montan-alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), habitat aflat la peste 1.250 m. altitudine, în căldării (glaciare) și pe coastele însorite de la baza stâncăriilor; Izvoare petrifiante cu depuneri de travertin, la altitudini de peste 900 m, de-a lungul pâraielor și izvoarelor. Flora ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Păduri de conifere cu specii arboricole de: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), brad ("Abies alba"), zadă ("Larix
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
bine reprezentată de o mare varietate de specii (mamifere, păsări, reptile, broaște și pești) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Mamifere cu exemplare de: urs ("Ursus arctos" - specie protejată aflată pe lista roșie a IUCN), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), ciuf-de-pădure ("Asio
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
de: păstrăv ("Salmo trutta fario"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoacă ("Cotus gobio" și "Cotus poecilopus"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi") sau porcușor de vad ("Gobio uranoscopus"). Economia zonei (Săcele, Predeal) este bazată pe turism (muzee, case memoriale, biserici, arii protejate, obiective naturale - cascade, canioane), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu și construcții. Municipiul Săcele (atestat documentar pentru prima dată în 1366) păstrează încă vechile obiceiuri ale primelor comunități de (uniuni pastorale autohtone de oieri români, asociați
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]