26,750 matches
-
în funcție de el, tactica se poate modifica chiar în cursul desfășurării unui meci. Astfel, dacă timpul care a mai rămas până la terminarea jocului este foarte scurt și echipa conduce cu un singur punct, chiar dacă a jucat cu atacuri continue, va încetini ritmul, căutând să păstreze mingea până la fluierul final; acest lucru se va face astfel, încât arbitrul să nu poată fluiera "ținerea mingii". Și maniera de arbitraj proprie anumitor arbitri trebuie utilizată în scopuri tactice, ca și unele prevederi regulamentare. În general
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
sensuri, diferite de acelea unde se va petrece acțiunea finală; — anticiparea acțiunilor echipei adverse; — evitarea atacurilor echipei adverse în punctele slabe ale propriei apărări; — crearea unei situații poziționale pentru acțiunile decisive, favorabile echipei proprii si dezavantajoase celei adversare; — impunerea unui ritm de joc convenabil echipei proprii și dezavantajos adversarului; — respectarea disciplinei tactice. Sarcinile tactice se rezolvă în joc în cadrul unor forme de aplicare a tacticii. Astfel vorbim de: — Acțiunea sau tactica individuală. În cadrul acțiunilor individuale jucătorii luptă singuri, utilizând mijloace tehnice
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
acestei analize se precizează, principalele jaloane tactice ale jocului. Acestea pot fi: câștigarea meciului prin folosirea cu precădere a atacului și jocului în viteză, echipa adversă fiind mai lentă și cu o rezistență insuficientă pentru a putea face față unui ritm susținut. — Creația tactică, dacă o putem numai așa, caracterizează acțiunea prin care se rezolvă în mod creator și eficace o anumită fază a jocului și în special finalizarea. De multe ori jucătorii de polo rezolvă situația în care se găsesc
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
jocul de polo pune în fața echipei, oricât de ofensivă ar fi ea, necesitatea de a se apăra; totuși rămâne valabil dezideratul: „cea mai bună apărare este atacul”. Nu o dată s-a întâmplat ca unele echipe dominând la scor să încetinească ritmul de joc, mulțumindu-se cu rezultatul pe care tabela de marcaj îl indica la un moment dat și astfel, cedând inițiativa, să permită adversarului să-l răstoarne. 4.3.2. Caracterul continuu al acțiunilor de joc Caracterul acțiunilor de joc
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
extremelor nord-sud (ger-căldură), de diferențierile între parnasianismul pastelurilor hibernale și impresionismul celorlalte, punându-se în evidență imagismul descriptiv relaționat cu natura afectivă a poetului. Și „conștiința simbolică” bacoviană îi relevă criticului contrastul dintre imaginar și text, ordonarea rostirii lirice prin ritm și rimă trădând alienarea ființei poetice. S. nu aglomerează discursul critic cu pedante disecări de text, ci doar înlesnește o „cuprindere” a operelor cu ajutorul „figurilor”, detectate folosindu-se îndeosebi de teoria literară franceză postbelică. Interesat mai ales de condiția scripturală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
de exemplare. Balena antarctică gri a dispărut în jurul anului 1730. La începutul secolului al XX-lea, numărul de balene albastre (Balenoptera musculus) din Oceanul Înghețat de Nord depășea 200.000 de exemplare. Vânătoarea acestei specii s-a făcut într-un ritm care a depășit cu mult capacitatea ei reproductivă. Numai în 1930 au fost vânate 29.400 de exemplare. Numărul lor s-a redus atât de mult încât, din 1964, s-a interzis prin legi internaționale vânătoarea acestei specii. Vânătoarea cetaceelor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
atitudinile, comportamentele și acțiunile compatibile și susținătoare direcției ideologice propuse. Un loc specific, în cadrul discursului propagandistic, îl ocupă anumite intervenții discursive scurte numite slogan. Enunțul-slogan este o „formulă-șoc”, care, la început, prin noutate, apoi prin repetare, dar și prin retoricitate (ritm, rimă, melodicitate) are, în special, rol mobilizator. În concluzie, discursul ideologic și propagandistic se înscriu în categoria actelor perlocuționare de discurs, urmărind în mod deosebit suscitarea anumitor efecte la auditoriu și mai puțin reflectarea unor stări de lucruri, înscriindu-se
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
FOCȘENEANU, Ion (25.VIII.1903, Brașov - ?), poet. Este absolvent al Liceului „Andrei Șaguna” din Brașov și al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. Întors la Brașov, participă la înființarea și redactarea revistei „Ritmuri” (1929-1930) și face parte din cercul „Brașovul literar și artistic”, care va edita publicația cu același nume, unde este redactor (1931-1933). Până în 1935, când i se pierde urma, mai colaborează la „Cronicarul”, „Carpații”, „Munca literară”, „Omul liber”, „Societatea de mâine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287060_a_288389]
-
puternice va crește mai repede sau va scădea mai lent decît cea a celor mari și puternice. Și ar trebui să ne așteptăm la o imitație pe scară largă între statele competitoare [...] Socializarea statelor nonconformiste se va realiza într-un ritm determinat de măsura implicării lor în sistem". (Waltz 1979: 124, 128) Cu alte cuvinte, teoria nu explică aici doar rezultatul acțiunii statului, care se știe că este balanța puterii, ci și tipurile particulare de reacții ale statului atunci cînd "se
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cercetare a disciplinei relațiilor internaționale, nici nu va mai putea pretinde poziția științifică centrală pe care și-o asumase începînd cu 1945. În trecut, realiștii au făcut față acestei dileme. Această rezistență, manifestată în ambele moduri, a dat un anumit ritm evoluției realismului și, pînă acum, evoluției relațiilor internaționale ca disciplină. Aceasta a fost dubla poveste a acestei cărți. Cîtă vreme această rezistență continuă, povestea merge mai departe. În final, ultimul capitol a arătat că, deși evoluția realismului ca teorie cauzală
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nevestelor", de un "holtei": Dragostele tinerele Nu se fac din miere, ele, Da' din buze subțirele Și din grumazi cu mărgele... Un număr de cronici rimate din a doua jumătate a secolului XVIII aparțin unei producții mahalagești, cu stângăcii savante, ritmuri inegale și o mare măscărie populară, prevestind pseudofolclorul suprarealist, exemplu Istoria Țării Românești de la leatu 1769 și a Bucureștilor, săracii: Ce să vezi și ce să zici? O grămadă de calici, Toate ulițele pline De mișei, de porci de câine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a unui roman francez La tunique verte (publicat sub numele Alice Orient), a risipit prin reviste (Semănătorul, Viața literară, Luceafărul, Viața romînească) poezii abundente în compoziție, nu bogate în imagini, înclinate a transcrie polifonia din univers, țârâitul greierilor, sfârâitul fusului, ritmurile universului: Aud cântarea lumii, și ritmu-i bate des, Și veșnice cadențe din glasurile-i ies. E-ntîi sonorul cântec stăpânitor al mării Ce-n ritmu grav se duce și vine-n largul zării... Cum trece carul vremii cu mii de roți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mii de roți pe ceas El bate drumul vieții în ritmicul său pas Și morile ce-n ape și-n vânturi grai frământă, Cu măsurate glasuri cântarea pâinii cântă. Și-n urmă când ne ducem pe poarta vieții mari În ritmul tânguirii, bat clopotele rari. E o poezie feminină, având ca fond senzația directă a lumii, percepția ploaiei, a apelor, a căror cadență olarul o presimte în învîrtirea urciorului. Poezia reprezentativă este Șerpii, traducând sub imaginea reptilelor orgoliul femeii fascinatoare de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Sună-mi trei Clare chei Certe, sub lucid eter Pentru cercuri de mister! Melcii, de care e vorba mai departe, sunt meniți să sugere prin răceala și transluciditatea lor ideea unei sexualități pure și a hermafroditismului platonician. Invocația magică din Ritmurile pentru nunțile necesare e de o mare elevație: Uite, ia a treia cheie, Vîr-o în broasca - Astartee! Și întoarce-o de un grad Unui timp retrograd, Trage porțile ce ard, Că intrăm Să ospătăm În cămara SoareluiMarelui Nun și stea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în trei cu o Edna și cu Miss Roth, profesoară erudită, blazată și opiomană, repetând scene din La garçonne. Maitreyi mută câmpul de experimentare în mediul de culoare. Allan se inițiază în tehnica erotică a Indiei, admirând "perfecțiunea îmbrățisării" Maitreyi-ei, "ritmul uluitor al trupului ei", precum învață "prietenia" cu piciorul prin "tușă", constând în introducerea piciorului între pulpele altuia. Romanul, care, privit de sus, amintește literatura lui Pierre Loti (Azyadé, Madame Chrysanthème etc.), se salvează prin impresia de inocență sălbatecă ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
șase ale secolului trecut nu avem informații să se fi realizat decât medalia centenarului Unirii, în 1959, cu care de altfel debutează medalistica de după cel de al doilea război mondial referitoare la Iași, si medalia centenarului Universității, în 1960. Ritmul aparițiilor în actualitate este de una până la două medalii pe an. Vom face câteva precizări pe marginea considerațiilor statistice de mai sus. Din totalul medaliilor realizate până la cel de-al doilea război mondial (deci într-un secol, 1838-1939), nouăsprezece se
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
amintesc : - reducerea drastică a veniturilor agricole ; - îmbătrânirea populației și abandonarea agriculturii ; - evitarea „deșertificării anumitor regiuni” și menținerea vieții rurale în zonele mai critice . - noua cerere de servicii privind mediul . Majoritatea studiilor privind recrearea în mediul rural conduc la concluzia că ritmul de dezvoltare al acesteia în mediul rural este puternic influențat de clasa socială din care provine turistul și de veniturile acestuia și arată că cei mai bogați au o mare participare la această dezvoltare . Turismul rural în țările europene Odată cu
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
se deosebește de aceasta prin alcătuirea lui metaforică. P. se exprimă prin propoziții sau prin fraze întregi, concise, uneori eliptice, cu o accentuată stereotipie sintactică. Pentru a-i spori valoarea, se folosesc comparații, metafore, alegorii și uneori elemente de versificație, ritm sau rimă. Chiar în cazul p. metaforice, plasticitatea se realizează printr-o anume simetrie a frazei, prin concizia și selecția termenilor („Cine se scoală de dimineață departe ajunge”). Intonația și accentul sunt folosite pentru relevarea sensului. Un procedeu care subliniază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
Muse française”, „Journal de Genève”, „Revue de Genève”, „L’Europe Orientale”, „Le Monde slave” ș.a.), la periodice germane, italiene, poloneze, suedeze, sârbești, grecești ș.a. A crescut, mai ales după instalarea la Vălenii de Munte, în 1908, a Tipografiei Datina Românească, ritmul aparițiilor de cărți. Bibliografia lui I. totalizează aproximativ 1400 de titluri, iar numărul studiilor și articolelor inserate mai întâi în presă se ridică la peste 25 000 de titluri. În covârșitoarea lor majoritate, cărțile sunt scrieri istorice, de la sinteze masive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
ea efectele acestei stări, refuzul artei venind ca o consecință firească a gravității existenței. Instrumentele poeziei încetează a mai fi metafora sau simbolul; tropii sunt niște figuri atrofiate, care nu deschid perspectiva către transcendență, ci către imanență. Acționând ciclotimic, în funcție de ritmurile interioare ale lirismului, mijloacele predilecte ale poetei sunt definiția și paradoxul. Definind lucrurile, M. sugerează că relațiile dintre cuvinte sunt atât de imobile, încât ar putea fi creditate chiar cu consistența realului: „am o singură lege: credința în umbra și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
mai mare parte, mișcările regionaliste nu au avut succes în schimbarea așezărilor teritoriale post-revoluționare, cel puțin până în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Dar aceste dezvoltări politice și administrative au afectat societatea franceză în mod lent acolo unde ritmul schimbării a fost mult mai lent, iar la acest nivel diversitatea s-a făcut mai mult resimțită. Spre acest lucru ne îndreptam noi acum în capitolul următor. Capitolul 2 Les Trente Glorieuses (1945-1975) și urmările acesteia Franța a dezvoltat o
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
uitarea. Or, ceva care nu lasă umbră nu există. Amplificarea primei întoarceri, chiar dacă dă un plus de simetrie cărții, rămâne în afara efectului iradiant al acesteia. M. scrie proză nonfictivă într-un fel apropiat de eseistică. Nu încearcă să dea un ritm coerent narațiunii, pe care o împrăștie în secvențe mai apropiate de o fotogramă decât de „scenă”. Liantul îl aduc mai degrabă digresiunile, evadarea din realitatea pe care încearcă să o smulgă memoriei și să o treacă în reflexivitatea care pune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
semantică a termenilor, caracterul denotativ, claritatea și concizia stilului, proprietatea termenilor, obiectivitatea sunt câteva dintre constantele acestui tip de limbaj. Limbajul juridic este un limbaj instituționalizat, caracterizat prin formulări și structuri sintactice relativ rigide și care se schimbă într-un ritm mult mai lent decât limbajul politic, nevoit să se plieze în permanență pe realitățile timpului care îl generează. Simplificarea și specializarea structurilor sintactice urmăresc în fond evitarea echivocului și a interpretării subiective. Ca și în cazul limbajului politic, limbajul juridic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
culeg mai toate de la agricultori. Armata noastră este în mare parte compusă din copii ai agricultorilor"317. În preajma cuceririi independenței, agricultura românească este paralizată de împletirea relațiilor moderne cu puternice rămășițe feudale, deoarece moșierii își modernizează inegal și într-un ritm lent proprietățile, iar țăranii împroprietăriți continuă să fie legați de marea proprietate prin "tocmeli" de munci agricole, legiferate în 1867 și în 1872, și prin sistemul dijmei 318. Industria începe să facă progrese abia la începutul secolului al XIX-lea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lent proprietățile, iar țăranii împroprietăriți continuă să fie legați de marea proprietate prin "tocmeli" de munci agricole, legiferate în 1867 și în 1872, și prin sistemul dijmei 318. Industria începe să facă progrese abia la începutul secolului al XIX-lea, ritmul dezvoltării acesteia crescând la mijlocul și mai ales în cea de-a doua jumătate a veacului. Dacă la începutul perioadei predomină industria casnică, meșteșugurile și mica producție de mărfuri, în cea de-a doua decadă se constată dezvoltarea susținută a manufacturilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]