28,530 matches
-
problemele specifice domeniului resurselor minerale neenergetice și al dezvoltării durabile a zonelor industriale; 17. dezvoltă sistemul informatic în domeniul resurselor minerale neenergetice și al dezvoltării durabile a zonelor industriale; 18. întocmește și prezintă informări, rapoarte și propuneri de activități Consiliului Suprem de Apărare a Țării, specifice domeniului resurselor minerale neenergetice; 19. participă în comisiile și grupurile de lucru interministeriale și interguvernamentale privind apărarea și securitatea națională, managementul situațiilor de urgență, de protecție civilă și de protecție a infrastructurii critice naționale din
HOTĂRÂRE nr. 957 din 9 decembrie 2015 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274988_a_276317]
-
secretizare, elaborate sau deținute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, precum și de către instituțiile și structurile aflate în subordinea sau sub autoritatea acestuia, și termenele de clasificare aferente acestora a) nivelul de secretizare Strict Secret: ... 1. Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării clasificate strict secret - conform precizărilor emitentului 2. Actele normative interne care reglementează activitățile cu caracter strict secret - 50 ani 3. Documentele elaborate pe baza integrării, coroborării, prelucrării sau procesării informațiilor clasificate nivel de secretizare strict secret
HOTĂRÂRE nr. 656 din 14 septembrie 2016 pentru aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informaţii clasificate secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi de către instituţiile şi structurile aflate în subordinea sau sub autoritatea acestuia, şi termenele de clasificare aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275268_a_276597]
-
6. Actele normative interne care reglementează activitățile cu caracter strict secret, cheile și combinațiile încuietorilor de la încăperile de securitate, combinațiile încuietorilor autorizate utilizate la containerele clasa "A" și "B" - 50 ani. b) nivelul de secretizare Secret: ... 1. Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării clasificate secret - conform precizărilor emitentului 2. Programul de prevenire a scurgerii de informații clasificate, nivel de secretizare secret după completare - 30 ani 3. Documente și telegrame primite de la Ministerul Afacerilor Externe care au ca nivel de
HOTĂRÂRE nr. 656 din 14 septembrie 2016 pentru aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informaţii clasificate secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi de către instituţiile şi structurile aflate în subordinea sau sub autoritatea acestuia, şi termenele de clasificare aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275268_a_276597]
-
normativ. 29. De asemenea, este îndeplinită și cerința noutății chestiunii de drept supuse interpretării, care, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, reprezintă o condiție distinctă de admisibilitate. Astfel, în doctrină, s-a exprimat opinia potrivit căreia sesizarea instanței supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept nu a mai fost analizată - în interpretarea unui act normativ mai vechi - ori decurge dintr-un act normativ intrat în vigoare recent sau relativ recent prin raportare
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
cerința interpretării și aplicării normei de drept respective. 30. De asemenea, s-a constatat că asupra acestei chestiuni Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat, litigiile având acest obiect nefiind cuprinse în sfera de competență materială a instanței supreme și că nu se află în curs de soluționare un recurs în interesul legii cu un obiect similar. 31. Prin urmare, se constată că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate privind declanșarea procedurii hotărârii prealabile. 32. Pe fondul sesizării, pentru
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
create ar conduce la încălcarea valorilor fundamentale, ocrotite de Codul penal, valori de rang constituțional, precum statul de drept, democrația, respectarea Constituției și a legilor, care sunt consacrate la art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală ca valori supreme. 27. Analizând criticile de neconstituționalitate referitoare la neconstituționalitatea art. II pct. 5 din lege care vizează introducerea unei noi atribuții a notarului public - emiterea, la cererea creditorului, a titlului executoriu referitor la o creanță necontestată, rezultată din raporturile juridice enumerate
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
de executare constituind titlu executoriu și putând să fundamenteze executarea silită ulterioară pentru sumele astfel datorate. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 37. În urma verificărilor efectuate a fost identificată o decizie pronunțată de instanța supremă în materia titlurilor executorii reprezentate de procese-verbale întocmite de executor, dar care nu tranșează chestiunea de drept în dezbatere. Astfel, prin Decizia nr. 3.372 din 26 aprilie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 19.281/2004 al Înaltei Curți de
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
obținându-se încheierea de încuviințare din data de 27 august 2014), ceea ce face ca procedura declanșată să fie supusă noii reglementări, inclusiv sub aspectul mecanismelor referitoare la unificarea jurisprudențială care interesează în legătură cu întrebarea prealabilă ce a făcut obiectul învestirii instanței supreme. 49. Nu poate fi vorba despre o continuare a executării silite începute în anul 2012, pe considerentul că procesul-verbal invocat ca titlu a fost emis în respectivul dosar. 50. În realitate, contestația la executare care a ocazionat întrebarea prealabilă privește
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
de multe ori, norme abrogate, câtă vreme situațiile litigioase nu sunt întotdeauna contemporane actului normativ ce a guvernat raporturile juridice ale părților). Așadar, trebuie observat, în legătură cu cerința noutății chestiunii de drept, dacă aceasta a făcut sau nu obiectul judecății instanței supreme, întrucât statuările acesteia pot constitui repere jurisprudențiale de interpretare cu valoare obligatorie pentru celelalte instanțe. Or, pe acest aspect a rezultat, din verificările efectuate, existența unei singure hotărâri de speță a instanței supreme, în care s-a pus problema naturii
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
a făcut sau nu obiectul judecății instanței supreme, întrucât statuările acesteia pot constitui repere jurisprudențiale de interpretare cu valoare obligatorie pentru celelalte instanțe. Or, pe acest aspect a rezultat, din verificările efectuate, existența unei singure hotărâri de speță a instanței supreme, în care s-a pus problema naturii juridice a procesului-verbal întocmit de executorul judecătoresc, dar sub un alt aspect (al posibilității cenzurării cuantumului cheltuielilor de către instanță) decât cel care interesează obiectul sesizării. De asemenea nu a reieșit existența unei jurisprudențe
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
în continuare în unitățile bancare sau de trezorerie până la lichidarea acestora conform destinației stabilite prin documentele de angajare. Articolul 37 (1) Investițiile publice destinate exclusiv înzestrării Ministerului Apărării Naționale, rezultate ca urmare a aplicării unor legi sau hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare al Țării, se cuprind în programele anuale de investiții prin derogare de la prevederile art. 42 și 43 din Legea nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare. ... (2) Cuprinderea în programul de investiții publice a achizițiilor prevăzute la
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015 (*actualizată*) privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274760_a_276089]
-
modificată și completată și prin Legea nr. 123/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 11 iulie 1997, se aplică acțiunilor, cererilor, actelor și serviciilor de competența tuturor instanțelor judecătorești, Ministerului Justiției, Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, precum și actelor notariale ce se îndeplinesc de către notarii publici. ... (2) Instanțelor judecătorești sunt, potrivit art. 10 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
se îndeplinesc de către notarii publici. ... (2) Instanțelor judecătorești sunt, potrivit art. 10 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, judecătoriile, tribunalele, curțile de apel, Curtea Supremă de Justiție și instanțele militare. ... (3) Timbrul judiciar se aplică în toate cazurile prevăzute la alin. (1), pentru care se percep taxe judiciare de timbru, potrivit Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
actul ori a prestat serviciul menționează: "aplicat timbru judiciar în valoare de ..... lei", după care datează și semnează. ... Anularea timbrului judiciar și a mătcii acestuia se efectuează numai prin aplicarea ștampilei instanței judecătorești, a Ministerului Justiției, a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție ori a notarului public, după caz. (2) În toate cazurile [altele decât cele prevăzute la alin. (1)], persoana legal investită cu primirea cererii ori a acțiunii sau cu eliberarea actului face mențiunea despre aplicarea timbrului judiciar, datează și
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
a prestat serviciul supus timbrului judiciar, fără ca obligația de timbrare să fi fost îndeplinită în totalitate sau în parte, răspunde potrivit legii. Articolul 12 (1) Președinții instanțelor judecătorești, conducătorii compartimentelor interesate din Ministerul Justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, precum și notarii publici au obligația să asigure instruirea personalului din subordine și să supravegheze aplicarea corectă a dispozițiilor legale privind timbrul judiciar (inclusiv a prezentelor norme metodologice) și să organizeze verificări periodice în acest domeniu. ... (2) Președinții instanțelor
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
de a lua măsurile administrative, disciplinare, civile sau penale, după caz, potrivit legii. ... Articolul 13 (1) Controlul asupra modului cum se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 32/1995 , cu modificările și completările ulterioare, precum și ale prezentelor norme metodologice, la Curtea Supremă de Justiție și la Parchetul de pe lângă aceasta, se efectuează de către organele de control ale Ministerului Justiției, împreună cu un împuternicit anume desemnat de președintele Curții, respectiv de către procurorul general al acestui parchet. ... (2) La birourile notarilor publici, controlul se efectuează de către
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
obținute din vânzarea acestuia, revine Ministerului Justiției, precum și președintelui instanței și contabilului-șef al tribunalului în ceea ce privește sumele încasate și utilizate din vânzarea timbrului judiciar. Articolul 16 (1) Vânzarea timbrului judiciar se face de către instanțele judecătorești, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, precum și de către notarii publici sau prin unități autorizate să vândă timbre fiscale, pe bază de convenție, cu un comision de până la 5% din valoarea acestuia. ... (2) Persoana căreia urmează să i se încredințeze vânzarea timbrelor judiciare trebuie să
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
constituie ca venituri extrabugetare la dispoziția Ministerului Justiției și se utilizează potrivit anexei la bugetul aprobat Ministerului Justiției. Articolul 18 (1) Veniturile încasate din vânzarea timbrului judiciar se vor folosi pentru buna funcționare a judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel, Curții Supreme de Justiție, a parchetelor de pe lângă aceste instanțe, a laboratoarelor de expertiza criminalistică, pentru administrarea justiției prin organul de specialitate al administrației publice centrale, pentru realizarea de noi emisiuni ale timbrului judiciar, pentru achiziționarea de publicații și lucrări de specialitate din
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
stat, ministrul finanțelor nr. 2.487/1996 , modificat și completat prin Ordinul ministrului de stat, ministrul finanțelor, nr. 1.169/1997 . Articolul 22 Ministerul Justiției, prin Direcția economică, cu aprobarea ministerului, va repartiza sume provenite din vânzarea timbrului judiciar Curții Supreme de Justiție și Ministerului Public. Articolul 23 Modul de repartizare a veniturilor obținute din timbrul judiciar, pe categorii de cheltuieli și pe beneficiari, se stabilește prin ordin al ministrului justiției. Articolul 24 Pentru sumele repartizate Curții Supreme de Justiției și
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
timbrului judiciar Curții Supreme de Justiție și Ministerului Public. Articolul 23 Modul de repartizare a veniturilor obținute din timbrul judiciar, pe categorii de cheltuieli și pe beneficiari, se stabilește prin ordin al ministrului justiției. Articolul 24 Pentru sumele repartizate Curții Supreme de Justiției și Ministerului Public, răspunderea pentru utilizarea acestor sume, conform prevederilor legale și prezentelor norme metodologice, revine ordonatorilor principali de credite respectivi. Articolul 25 Î n baza bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate și a cererilor fundamentate, primite de la
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
publica pe seama acestor instituții. ---------- Art. 25 a fost modificat de pct. 7 al art. I din NORMELE METODOLOGICE nr. 169/A.N. din 1 august 2001 publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 21 august 2001. Articolul 26 Pentru Curtea Supremă de Justiție și pentru Ministerul Public sumele repartizate vor fi virate cu ordin de plată în contul 50.03 , deschis la Direcția de trezorerie și contabilitate publica a municipiului București pe seama acestor instituții. ---------- Art. 26 a fost modificat de pct.
NORME METODOLOGICE nr. 2.083 din 2 decembrie 1997 (*actualizate*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274898_a_276227]
-
din teatrele de operații; ... b) evacuarea militarilor accidentați sau bolnavi, aflați în misiuni pe teritoriul național; ... c) asigurarea medicală pentru delegațiile străine, aflate în vizită oficială la invitația conducerii Ministerului Apărării Naționale; ... d) îndeplinirea sarcinilor stabilite prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. ... Articolul 59 Desfășurarea activităților prevăzute la art. 58 se face potrivit actelor normative specifice elaborate de către Direcția medicală, împreună cu structuri aflate în subordinea Statului Major General, cu responsabilități în domeniu. Articolul 60 Activitățile precizate la art.
INSTRUCŢIUNI din 15 octombrie 2009 (*actualizate*) privind asistenţa medicală şi farmaceutică în Ministerul Apărării Naţionale pe timp de pace. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275088_a_276417]
-
război și veteranii victime ale regimului totalitar, precum și veteranii cu vârstă înaintată. ... Articolul 21 Propunerile pentru acordarea gradului de general și înaintarea în gradul următor a generalilor în retragere, veterani de război, se fac în limita numărului stabilit de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și MAI. Anexa 7 Proceduri privind nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor Secțiunea 1 Nașterea raportului de serviciu al polițistului Articolul 1 Raportul de serviciu al polițistului ia naștere odată cu acordarea primului
ANEXE din 2 septembrie 2016 (*actualizate*) la Ordinul nr. 140/2016 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274997_a_276326]
-
identificate decizii relevante în privința chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. VII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 24. Prin Decizia nr. 10 din 19 septembrie 2011 *1), pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, instanța supremă a reținut că "în cadrul procesului bugetar, Ministerul Finanțelor Publice repartizează ordonatorilor principali de credite sumele alocate acestora prin bugetul de stat, îndeplinind un rol de administrator al acestui buget, dar nu are atribuția de a vira acestora alte sume decât
DECIZIE nr. 13 din 13 iunie 2016 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare ( Legea nr. 500/2002 ), ale art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 ), coroborate cu prevederile art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările şi completările ulterioare ( Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 ), şi ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul civil), vizând calitatea procesuală pasivă a acestui minister în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, raportat la calitatea sa de ordonator principal de credite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275479_a_276808]
-
hotărâre a Guvernului, în limita bugetului aprobat. ... Secțiunea a 4-a Primul-ministru Articolul 13 Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale care le revin. Primul-ministru reprezintă Guvernul în relațiile acestuia cu Parlamentul, Președintele României, Curtea Supremă de Justiție, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorități și instituții publice, partidele și alianțele politice, sindicatele, cu alte organizații neguvernamentale, precum și în relațiile internaționale. Articolul 14 Primul-ministru este vicepreședintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării
LEGE nr. 90 din 26 martie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270177_a_271506]