26,366 matches
-
de pastramă publicistică: numai piele și zgârciuri, vorbe scremute, idei belalii. Așa pățesc toate textele prefăcute. Ce credea la început autorul că este un pamflet exploziv, a doua, a treia zi se zgârcește, se tăbăcește, capătă forme grotești, de te apucă și râsul. De pildă: 1) Un copil se face în doi, atunci când nu și-l face singură o femeie sau când nu e, de fapt, copilul nimănui... 2) Lucrările singuratice asupra ființei îți pot aduce bucurii scurte și intense... (hm
Pastrama by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11387_a_12712]
-
se poate exista fără repere, fără cultura mare. Îl priveam cum se urcă în mașina Lada, cred, și pleacă... Ne-am apropiat tîrziu, cu puțin înainte de izgonirea lui, impardonabilă, din Televiziune. În noaptea de la Sibiel i-am auzit rîsul plin. Apucasem să-i povestesc o dată cum am văzut, la Craiova, la mătușa mea, o SERAT| MUZICAL|. Era difuzată, strategic, desigur, pe doi. Canalul doi nu se prindea ușor în țară. Se apropia ora. Mă așez în fotoliu, deschid, invitată, Leopoldina Bălănuță
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
era cît pe ce să devină erou național, printre cei care îl exonerează de orice responsabilitate aflîndu-se, pe lîngă o liotă de avocați abisali și semidocți, și profesorul Ion Coja, cunoscut ideolog al noii drepte românești. Dar nici n-au apucat să se usuce bine florile de la căpătîiul victimei lui Corogeanu et comp., că un alt vlăstar al blîndeței și al bunătății românești, Luminița Solcanu din Iași, s-a milostivit de bătrînețea și de povara sfințeniei călugărului Roger Schulz de la Taizé, cunoscut
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
se tem de ceea ce numesc simțul de distrugere al președintelui. Pe scurt, Traian Băsescu a fost bun ca să-l răstoarne pe dl. Năstase, burghez înstărit, debater obosit, cu o mână în cătușele dlui Iliescu. Dar nu mai este bun când apucă în ușă degetele premierului, cu râzătoare cruzime. (Să conțină totuși, un grăunte de adevăr, aserțiunile dlui Severin?) Cusurul dlui Tăriceanu este că nu râde, că, spre deosebire de competitorul său, nu știe să râdă. Cum vara ia sfârșit, iar toamna la rândul
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]
-
atît de neputincioși? Răspunsul cel mai simplu: oamenii nu comunică pentru că trăiesc pe niveluri de existență ce sînt incompatibile între ele. Prin ,nivel de existență" nu înțeleg pătura socială căreia îi aparții și nici gradul de cultură la care ai apucat să ajungi în cursul vieții, cum tot așa nu am în vedere inteligența cu care ai apărut pe lume sau proptelele sociale de care ai avut bafta să te folosești într-o împrejurare sau alta a vieții. Prin ,nivel de
De ce nu comunicăm by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11413_a_12738]
-
despre familia scriitorului. Pare aproape neverosimil faptul că fiica scriitorului Ecaterina I. Caragiale (Tușki) a trăit pînă în ultimii ani ai regimului comunist (a murit în aprilie 1987), în vreme ce mama sa, Alexandrina (soția lui I.L. Caragiale, contemporană cu Eminescu!), a apucat și ea să vadă moartea lui Stalin (s-a stins în anul 1954). Într-o confesiune tîrzie Tușki dezvăluie relația copiilor cu ilustrul lor tată. În calitate de tată, I.L. Caragiale nu mai are nimic în comun cu simpaticul nenea Iancu. Deși
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
și papagalii devin poeți, elefanții, leii, rinocerii joacă, țopăie... Și, doamnelor și domnilor, "totul pentru burtă" Pentru fericirea ei deplină și extazul ei necontenit. Iar cine cumva, din cine știe ce rătăcire a minților și a timpului, n-a citit, să se apuce degrabă de Viața nemaipomenită a marelui Gargantua, tatăl lui Pantagruel și, fără odihnă, să continue cu Uimitoarea viață a lui Pantagruel, feciorul uriașului Gargantua. Sau să meargă în toamnă, mai pe răcoare, să vadă la Sibiu ultimul spectacol al lui
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
să-și rărească, în această vară cu iz pestilențial, prezența în paginile de reviste și ziare. La rându-mi, mă trece o poftă nebună să pun punct acestor comentarii săptămânale. N-am, încă, un alibi suficient de puternic: să mă apuc de o istortie a literaturii nu-mi trece prin cap, iar de tenis m-am lăsat de mult.
O zi perfectă pentru pietonul-banană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13652_a_14977]
-
acest pas), autoironia e binevenită. Ioan Moldovan parodiază epicul, relatînd la un mod oarecum kafkian faptele cele mai mărunte, luînd distanță nu doar față de natura lor, ci și față de sine. Le depreciază depreciindu-se: "Așa cam pe la miezul nopții m-apucă existarea/ în rest vînt și pulbere, hamuri, săruri, socoteli/ îmi ridic privirea să transcriu// dincolo de prag vînt și pulbere hamuri acre socoteli și/ noaptea umflată/ cîteva minuni lumești//. După călătoria asta la tămăduitor, după rătăcirea de/ rigoare/ am coborît în
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
fel, legați strașnic cu o sfoară. Păi domnișoară, la noi, la Florica, litru’ de țuică e cincizeci de mii de lei. Se poate așa ceva? La București e juma." Eu am căscat ochii la maximum, iar el a continuat, înainte să apuc să spun o vorbă. "Cînd merg acolo, la ceva neamuri, beau zdravăn țuică la cîrciumă și-mi mai rămîn și bani să mă duc acasă cu taxiul, unde pun capul să mă odihnesc. Așa viață, mai zic și eu, bre
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
500 de lei. Păi cîte îi trebuie ăluia din vale, cu unșpe copii? Una mănîncă la deal, una cînd se lasă la vale. Asta numai omu’. La București, cît e pîinea?" Am vrut să-i răspund că depinde. N-am apucat. Aici distanțele sînt înșelătoare ca și vîrsta oamenilor. Ca și discursul lor. A apărut nevasta celuilat, grăsuț și pulbere. Zvîrlugă femeia Aleargă din deal în vale și invers în gumari și la iuțeală o pierzi din ochi. Strînge vitele cu
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
nu, totuși mergeam să-l văd de două-trei ori pe an, nu era chiar puțin. Căpitanul a clătinat din cap. Simțeam că depoziția mea se apropie de final; aș fi vrut să-i pot spune mai multe. Simțeam că mă apucă o simpatie irațională, anormală pentru căpitanul Chaumont. Iată-l, punea deja hîrtie în imprimantă. — Tata făcea foarte mult sport! am spus eu dintr-o dată. A ridicat o privire întrebătoare. Nu știu, am zis desfăcînd brațele a neputință, voiam doar să
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
Gheorghe Neagu, redactor-șef adjunct - Gabriel Funica, consilier editorial - Magda Ursache) nr. 19, iulie 2003, ing. Lascăr Zamfirescu fratele Sandei Stolojan și ambii - nepoți ai lui Duliu Zamfirescu, aduce o contribuție inedită la biografia bunicului său (pe care nu a apucat să-l cunoască). Se știe că autorul Vieții la țară își cumpărase pe la 1900 o vie la Faraoanele, moșie la care își invita prieteni (Zoe Cămărășescu, în Amintirile publicate la Ed. Vitruviu, povestește cum și-a petrecut o vacanță la
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
e exagerat a spune că eforturile, bătălia pentru tipărirea Dicționarului au contribuit la uciderea acestui "constructor dedalic". Din scrisorile lui Mircea Zaciu publicate în secțiunea Epistolare a acestui număr, se vede că Mircea Zaciu își pierduse nădejdea că va mai apuca să-și vadă tipărit rodul atîtor ani de muncă și zbucium și că s-a stins cu durerea aceasta. Iată ce îi scria în ianuarie 2000 lui Spiru Vergulescu: "...am mari neplăceri cu Fundația lui Buzura, pentru Dicționar. Vol. 2
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
avem opere fundamentale"! Se pare că lucrarea asta e urmărită de un adevărat blestem! Și iată că sunt 25 (!) de ani de cînd trudesc la ea și nu-i văd capătul, mi-e teamă că nici n-o să-l mai apuc, o să rămînă neterminată, ca toate cele românești, vai! Încît, bine vă înțeleg amărăciunea cînd îmi scrieți, prin tangentă, neplăcerile ce le aveți la Slatina cu Muzeul. Merită neamul ăsta să faci ceva pentru el?" Au trecut de la moartea Profesorului opt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
său. * Revista CAPITAL se laudă că a republicat un articol despre afacerile lui Dinu Patriciu deoarece, susține redacția Capitalului, Dinu Patriciu ar fi cumpărat tot tirajul revistei, pentru a nu se afla cu ce afaceri se ocupă. Cum Cronicarul a apucat să cumpere un exemplar din precedentul număr al revistei Capital, se pare că acțiunea de care e învinovățit Dinu Patriciu n-a reușit. Pe de altă parte, Capital recunoaște că nu are un tiraj și o distribuție prea strălucite de vreme ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
făcea ca mintea să fie capabilă de nuanțe. Mai multe nu știu. Nu m-am interesat niciodată, pentru că nu sunt preocupat de genealogii. Din păcate bunicul meu a murit mult prea devreme pentru mine. Ar fi trebuit să-l fi apucat măcar pînă am avut eu 15 ani. - Să revenim la modele... - În afară de tatăl meu, Caragiale și Zarifopol nu am mai avut alte modele. - La ce vîrstă i-ați descoperit pe Caragiale și Zarifopol în calitate de autori? - Pe Caragiale am început să
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
nu mă lasă să uit întâmplarea; așa că trebuie să revin și iar să revin. Gabi mi-e martor tăcut, înțelegător... Dijurnaia, camerista hotelului nostru, cel mai elegant pe vremea aceea, o femeie slabă, în vârstă, umilă, care, în adolescență, a apucat, sigur, revoluția, se poartă cu noi atât de cumsecade, fiind, săraca, atât de amărâtă, încât amândoi ne hotărâm și îi oferim pachetele noastre siberiene, imense, unsuroase, învelite într-o hârtie groasă, de împachetat fierării, cu știuci imense și alte soiuri
Pa ruski by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13090_a_14415]
-
o restaurare, fie ea și invizibilă, sau nu cumpără exemplare numerotate peste 50... Tăcăneala mea, după cum precis v-ați dat seama, erau intonsi, “netunsele”, “hirsutele”, cele cu margini netăiate. Băteam licitațiile și anticariatele cu o riglă în mână, și mă apuca tremuriciul dacă deschizând un volum îl găseam virgin sau netuns... Ați citit povestirea burlescă a lui Nodier, cu bibliofilul? Eu pățeam la fel. I-aș fi înjunghiat cu plăcere pe legătorii grăbiți la ghilotinarea blocului de pagini. Iar a descoperi
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
ai comunicare și cu trebuințele realității și cu firul epic sau imagistic, cu filmul din adânc. Altădată mă ridicam din pat și îmi notam o anumită chestiune. Mai dormi după aia ! Mai ales când ești tânăr și cu energie, te apuci să lucrezi. Materialul mă incita și mă apucam să scriu. Pe urmă, se făcea dimineață și trebuia să plec la serviciu, unde lucram și 16 ore. - Era vorba de dorința de a afla unde putea duce ideea respectivă... - Sigur, așa
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
firul epic sau imagistic, cu filmul din adânc. Altădată mă ridicam din pat și îmi notam o anumită chestiune. Mai dormi după aia ! Mai ales când ești tânăr și cu energie, te apuci să lucrezi. Materialul mă incita și mă apucam să scriu. Pe urmă, se făcea dimineață și trebuia să plec la serviciu, unde lucram și 16 ore. - Era vorba de dorința de a afla unde putea duce ideea respectivă... - Sigur, așa a fost tot timpul. E drept, sunt din ce în ce mai
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
știut ce înseamnă asta până în liceu când am citit Țiganiada, pentru că bunicul Victor m-a învățat să dau cu coasa punându-mi o pălărie sub braț care nu trebuia să cadă și pentru că el chiar credea că n-o să mai apucăm ziua de după eclipsă și ne privea încurcat pregătindu-ne tacticos ochelarii speciali: „Bă, păi scrie la Carte...!”, pentru că bunica Margareta m-a învățat că nu contează dacă nu am haine frumoase, important e să fie curate și să am întotdeauna
Niște bunici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13117_a_14442]
-
bucuria mea, mai erau Încă acolo. M-au Învățat să fac primii pași, și i-am făcut. Mototoală, ca de obicei, m-am Împiedicat și am căzut, Însă bucuria a fost una de neînchipuit. Nu Îmi puteam imagina că voi apuca a merge vreodată. Mai târziu, ne-am jucat. Iba și Iva au rămas până seara târziu. La plecarea lor, iar am țipat. Plângeam din tot sufletul pentru că, În mintea mea, ei aveau loc acolo, cu mine, În pătuț. Adevărata dramă
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
Atunci, simțeam căldura sufletească a unor oameni și doar atunci miroseam a viață Mda! Era altceva, chiar dacă privirile nu-mi puteau trece dincolo de gardurile Înalte, poate prea Înalte pentru a Împrejmui un,,Leagăn de copii“, În care aproape toți abia apucam să ne ridicăm În picioare. Venirea lor s-a repetat constant mai mult de un an. Devenise un fel de ritual. Cu Iba și Iva Învățasem să și vorbesc, să și merg. Nu mai eram o mototoală, Însă nici o putere
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
chinuia să-l convingă pe un invitat la emisiunea “Idei în libertate” că respectivul fusese urmărit permanent de oamenii securității și că avea un dosar la CNSAS de dimensiunile tolstoianului “Război și pace”... Numai că invitatul avea un fix: -Domnule, apuca el să zică din când în când, eu mi-am văzut de scris, de lecturi, de literatură în general; în rest... Încăpățânat om!... Așa că zice Haralampy plictisit: -Mută-l pe unu! Și schimb megavijănul pe “România 1”. Hazard ? Virus pesedist ? Instinct
Oratoriu pentru trombon by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13124_a_14449]