25,430 matches
-
cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă de vară ("Anser anser"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), nisipar ("Calidris alba"), fugaci de țărm ("Calidris alpina"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), prundăraș de sărătură ("Charadrius
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
corespondența ce urma să-i fie adresată să nu fie trimisă pe numele său ci a spătarului Constantin Gavriliță (Costantin Costachi). Domnitorul, în schimbul acestor servicii cere, „"ca și spătarul Gavriliță, carte de miluire"”, adică protecția țarului. În 1724, curțile domnești ard în urma unui incendiu provocat de fulger, astfel încât pe timpul refacerii lor domnitorul Mihai Racoviță s-a mutat „"în nește case boierești în târgu, anume în casele cumnată-său, lui Ioan Paladi biv-spătar, și într-a lui Costantin Costache vel-spătar, fiind aceste
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
Vechiului Testament erau aplicabile numai pentru evrei, și, prin urmare, nunta ar putea avea loc. Căsătoria a fost celebrată cu mare cheltuială la Vadstena, la 22 august 1552, în același timp ce ciuma mătura toată țara iar orașul Turku a ars;oamenii au susținut că au văzut semne rele pe cer. A doua zi, Ecaterina a fost încoronată regină. Festivitățile au durat trei zile. Când Curtea a plecat, orașul Vadstena a ars într-un mare incendiu, care a fost văzut ca
Ecaterina Stenbock () [Corola-website/Science/332945_a_334274]
-
ce ciuma mătura toată țara iar orașul Turku a ars;oamenii au susținut că au văzut semne rele pe cer. A doua zi, Ecaterina a fost încoronată regină. Festivitățile au durat trei zile. Când Curtea a plecat, orașul Vadstena a ars într-un mare incendiu, care a fost văzut ca un alt semn rău. Căsătoria nu a fost una fericită, lucru admis de către însuși regele; chiar s-a spus că el intenționa să scrie o lege care să împiedice orice căsătorie
Ecaterina Stenbock () [Corola-website/Science/332945_a_334274]
-
ordine și să fie organizată o dezbatere între Ghaylăn și un savant sirian, al-Awz'ī. În această dezbatere savantul sirian a contestat argumentele lui Ghaylăn, dar acesta a refuzat să renunțe la convingerile lui. Tot Hishăm a ordonat să fie arse cărțile lui Ghaylăn și a dispărut mai ales celebra sa carte „Despre al-Mușabiha”. Califul Hishăm ibn Abd al-Malik hotărâse dinainte ca Ghaylăn să fie omorât prin pedepsirea la moarte, dar a vrut ca acest fapt să fie legitimat. Înainte ca
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
latente de vaporizare mare (243,58 J la 25°C). Pentru a se vaporiza, „extrage ” o cantitate mare din căldura necesară întreținerii incendiului. Ca urmare, efectul de stingere al scestuia cu apă se realizează în principal, prin răcirea materialului care arde, dar și prin izolarea suprafeței incendiate de oxigenul din aer precum și prin acțiune mecanică (când se folosește sub formă de jet compact). Venind în contact cu materialul aprins absoarbe căldura, se transformă în vapori și prin saturarea spațiului înconjurător, limitează
Stingerea incendiilor () [Corola-website/Science/333574_a_334903]
-
de abur (industria chimică, petrochimică, de lacuri și vopsele, camere de uscare etc.). Spumele se utilizează pentru incendii din clasa B. Pentru clasa A, eficacitatea este diminuată, comparativ cu cea a apei. Spuma este foarte utilă împotriva incendiilor în care ard combustibili lichizi, unde apa ar putea să întrețină focul. Ea trebuie aplicată în așa fel încât să acopere materialul care arde, blocând contactul focului cu oxigenul. Acest lucru va duce în final la stingerea focului din cauza lipsei oxigenului. Spuna nu
Stingerea incendiilor () [Corola-website/Science/333574_a_334903]
-
Pentru clasa A, eficacitatea este diminuată, comparativ cu cea a apei. Spuma este foarte utilă împotriva incendiilor în care ard combustibili lichizi, unde apa ar putea să întrețină focul. Ea trebuie aplicată în așa fel încât să acopere materialul care arde, blocând contactul focului cu oxigenul. Acest lucru va duce în final la stingerea focului din cauza lipsei oxigenului. Spuna nu se poate utiliza la incendiile în care sunt implicate și surse de electricitate. Pulberile stingătoare sunt amestecuri de substanțe chimice solide
Stingerea incendiilor () [Corola-website/Science/333574_a_334903]
-
existență a bisericii în veacul al XVI-lea, iar a doua fază în cel de-al XVII-lea. În tot cazul, în urma invadării Țării Românești de oastea condusă de Koça Sinan Pașa, casele, bisericile și mănăstirile au fost incendiate, atunci arzând și vechea biserică Sf. Dumitru. 1654-1655 - prima mențiune a bisericii Sfeti Dimitrie 1680 Martie 7 - este amintită ctitoria lui Badea Bălăceanul conte al Sacrului Imperiu Roman (de Națiune Germană), Matei Bălăceanul și Constantin aga Bălăceanul. Bisericii i se spune "„Biserica
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
fost bine plătită pentru a ajunge în Statele Unite ale Americii. În anul 1884 s-a căsătorit cu Gunnes Mads Ditlev Anton Sorenson în Chicago,Illinois și au deschis o patiserie.Dar vânzările au mers prost iar mai târziu magazinul a ars.Ei au primit asigurare și și-au cumpărat o casă.Au avut 4 copii:Caroline,Axel,Myrtle și Lucy.Dar Caroline și Axel au murit la o vârstă fragedă.Soțul lui Belle murise.Ea a primit asigurarea consoartei și nimeni
Belle Gunness () [Corola-website/Science/333613_a_334942]
-
datorită căldurii latente de vaporizare mare (243,58 J la 25°C). Pentru a se vaporiza "extrage" o cantitate mare din căldura incendiului. Ca urmare, efectul de stingere al incendiului cu apă se realizează, în principal, prin răcirea materialului care arde. Efectul de stingere se realizează și prin izolarea suprafeței incendiate de oxigenul din aer și prin acțiune mecanică (când se folosește sub formă de jet compact). Apa care vine în contact cu materialul aprins absoarbe căldura, o transformă în vapori
Lupta contra incendiilor () [Corola-website/Science/333653_a_334982]
-
astfel: "Ape dulci continentale" (stătătoare, curgătoare); "Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri caducifoliate"; "Pajiști ameliorate" și "Terenuri arabile cultivate". Specii de păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) semnalate în arealul sitului: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri caducifoliate"; "Pajiști ameliorate" și "Terenuri arabile cultivate". Specii de păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) semnalate în arealul sitului: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață cârâitoare
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
-a ei dulceață!" Fără Tine, de-ar începe inima-mi să râdă," Nimeni să nu vrea să-i șteargă sângerânda față! ... 42.(52) O faclă sunt, plângând cu lacrime de foc. La fel plâng inimile fără de noroc. De dorul Tău ard noaptea, ziua-ntreagă gem." Acest e-al zilelor și-al nopților soroc. 44.(54) În doliu-s de când mi Te-ai smuls vederii. De-atunci port numai straiele durerii. Purced din Tine ca din soare zorii, De-acum și pân-la
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
Fiind orientată cu intrarea spre sud, clădirea, ca și cetățuia, avea o formă neregulată și un plan întortocheat. Peretele de răsărit al clădirii era mai scurt decât cel de asfințit. Pereții clădirii erau făcuți din cărămidă pătrată. Se întrebuința cărămida arsă la roșu și cea numai uscată la soare. Era folosit mortar din var și cărămidă pisată, ori lut obișnuit. Clădirea avea 26 de încăperi de diferite dimensiuni, iar în centru se afla o încăpere mare cu un cavou subteran. Unele
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
un cerdac, a căpătat aspectul caselor băștinașilor din Moldova. Cripta a fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de producte alimentare. Nu este exclus, că subsolul din palatul pîrcălabului să fi fost folosit și ca temniță. Palatul pîrcălabului a ars, probabil, în anul 1510, cînd a fost incendiat orașul de către tătari.
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
apele umflate de sloiuri de gheață ale Nistrului și, sleit de puteri pe la mijlocul râului, este salvat de Molda, care-l văzuse de pe stâncile aflate pe malul drept și sărise în ajutorul său. Ajuns în Basarabia, Onache află că satul Ciutura arsese chiar în noaptea sosirii sale. Într-o duminică frumoasă de la începutul lunii mai, Onache merge cu Tincuța la pădure, urmat de câteva perechi de soți tineri, iar în ziua următoare ei se apucă serios de treabă și își refac gospodăriile
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
o fi călătorit prin alte părți, dar s-a tot dus, lăsând câmpiei moștenire chipul larg cât o suflare de cer, cu valuri abia-abia însemnate. Or fi crescut pe aici, odată demult, păduri adânci și dese. Le-o fi ars vreun pojar, le-o fi pustiit vreo furtună, dar s-au dus, și numai largul câmpiei mai mustește un dor străbun după ele, cercând în fiecare primăvară să lege un freamăt verde peste trupul său pârjolit. S-or fi înălțat
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
la Fortul IX și executați. Ulterior, în decursul restului perioadei de ocupație nazistă, peste 5000 de evrei deportați din Europa Centrală aveau să fie executați aici. Circa 60 au evadat în decembrie 1943; ei fuseseră puși să dezgroape și să ardă trupurile victimelor mai vechi, în contextul . Treisprezece dintre acești evadați au putut apoi documenta tentativa Aktion de a ascunde dovezile crimelor în masă. Când Germania a început să piardă războiul și frontul s-a apropiat de Lituania, germanii au început
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gârliță mare ("Anser albifrons"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), barză albă ("Ciconia ciconia
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
prima jumătate a secolului al XI-lea. În timpul săpăturilor s-a constatat că așezarea a fost brusc distrusă ca urmare a unei lupte înverșunate prin asalt în prima jumătate a secolului al XI-lea. Cel mai probabil, aceasta a fost arsă de nomazi (pecenegi sau cumani). Așezarea nu a mai fost reînnoită. Săpăturile efectuate de G.B. Fedorov în anii 1950-52 și 1964 au descoperit o imagine a așezării asediată: scheletele celor căzuți în luptă, diverse vechi arme și urme de incendii
Echimăuți (așezare) () [Corola-website/Science/333878_a_335207]
-
termene de detenție. în acea zi turla bisericii de vară a fost dată jos cu ajutorul unui tractor, iar biserica transformată în sală pentru nunți și cumătrii, mai târziu devenind depozit al colhozului din localitate. Tezaurul bisericesc al mănăstirii a fost ars în Dealul Călărașilor. Averea mănăstirii, care consta din 35 ha teren agricol, livadă, vie, două case, corp de chilii, stăreție, trapeză, trei clădiri auxiliare, cinci grajduri, vite mari cornute, oi, porci, cai etc., a fost transmisă în posesia colhozului din
Mănăstirea Răciula () [Corola-website/Science/333897_a_335226]
-
Liceului Roman Vodă" și al "Muzeului de Istorie" al Romanului. De asemenea, există date care îi atribuie un rol în salvarea a ceea ce a mai rămas din biblioteca-arhivă a "Gimnaziului și Seminarului Franciscan din Hălăucești" (în mare parte confiscată și arsă odată cu venirea la putere a regimului comunist), aceste cărți recuperate găsindu-se, decocamdată, în patrimoniul "Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”" din Iași. Primele încercării literare datează din perioada 1935-1947, cu poezii și ulterior cu nuvele (Deceneu, Egmont), piese de teatru
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]