26,829 matches
-
începutul secolului al XX-lea) din satul Jugureni; și casele Gheorghe Stan (începutul secolului al XIX-lea), Petre Crăciun (sfârșitul secolului al XIX-lea) și Eleonora Petcu (începutul secolului al XX-lea), ultimele trei din Marginea Pădurii. Al șaptelea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este o cruce de pomenire din piatră (1783-1786) aflată la „Fântâna Mărului” în satul Jugureni. În anul 2014, comuna Jugureni era cea mai săracă din județul Prahova.
Comuna Jugureni, Prahova () [Corola-website/Science/301685_a_303014]
-
pleacă din Fulga, cei mai mulți fiind tineri. Aceștia s-au stabilit în orașele [[Mizil]], [[Ploiești]], [[București]] sau [[Brașov]]. Trei obiective din comuna Fulga sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Prahova]] ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură: casele Rița N. Petre (prima jumătate a secolului al XIX-lea); și Sița Mustățea Pufulete (începutul secolului al XX-lea), ambele în satul Fulga de Jos. Al treilea obiectiv, clasificat ca monument de for public, este
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură: casele Rița N. Petre (prima jumătate a secolului al XIX-lea); și Sița Mustățea Pufulete (începutul secolului al XX-lea), ambele în satul Fulga de Jos. Al treilea obiectiv, clasificat ca monument de for public, este un monument din secolul al XIX-lea aflat în satul Fulga de Sus. Activități specifice zonei sunt, în prezent [[agricultura]] și piscicultura, iar ca activități economice principale apar [[zootehnia]], prelucrarea laptelui și cultivarea pământului
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Precucuteni), neoliticul mijlociu (cultura ceramicii liniare), eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Latène, perioada Halstatt (cultura aspectul Canlia), secolele al X-lea-al XV-lea și secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (secolul al XIX-lea) din satul Mănăstirea Neamț, având biserica propriu-zisă (1834) și clopotnița (1861); (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea) din același sat, cu biserica „Intrarea în Biserică” (1849-1857) și casele monahale (secolele al
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
XIX-lea) tot din satul Mănăstirea Neamț, cu biserica de lemn „Acoperământul Maicii Domnului” (1714) și turnul-clopotniță din lemn (1714); , astăzi muzeu sătesc; și (1740) din același sat. Obeliscul eroilor din Războiul Ruso-Turc (1877-1878) din Vânători-Neamț, ridicat la 1884, este clasificat ca monument de for public, iar muzeul „Casa Mihai Sadoveanu” (sfârșitul secolului al XIX-lea) din satul Mănăstirea Neamțului este clasificată ca monument memorial sau funerar.
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
muzeu sătesc; și (1740) din același sat. Obeliscul eroilor din Războiul Ruso-Turc (1877-1878) din Vânători-Neamț, ridicat la 1884, este clasificat ca monument de for public, iar muzeul „Casa Mihai Sadoveanu” (sfârșitul secolului al XIX-lea) din satul Mănăstirea Neamțului este clasificată ca monument memorial sau funerar.
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
secolul al XVII-lea), clădirile-anexă (începutul secolului al XX-lea) și parc (sfârșitul secolului al XIX-lea). În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice: cetatea de „la Grădiște” (în zona satului Coada Izvorului) din perioada Latène; așezarea din Epoca Bronzului de la „Movila Mare” (satul Mănești); și situl de „la Turnuri” (satul Zalhanaua), cuprinzând urme de așezări din perioada Latène, epoca romană
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
aflat la „Tabăra de vacanță a elevilor” din Păulești, sit unde s-au găsit urme de așezări din neolitic, perioada Halstatt, secolele al IV-lea-al V-lea e.n. și din secolele al V-lea-al VII-lea. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este casa Toma T. Socolescu din satul Păulești.
Comuna Păulești, Prahova () [Corola-website/Science/301700_a_303029]
-
1880-1882), chiliile din incintă (circa 1840) și din afara incintei (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea). În rest, alte douăsprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casele Gheorghe Neagu (sfârșitul secolului al XIX-lea), Ion Baciu, Elena Cârstocea, Ion Savu, Eugenia Prunuță (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea), Sevasta Munteanu (începutul secolului al XX-lea) și casa cu prăvălie Nicolae
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
este un sit arheologic, aflat „la Siliște” în satul Poseștii-Pământeni, loc unde s-au descoperit o așezare din secolele al IX-lea-al X-lea și o necropolă din secolele al V-lea-al VII-lea. Un alt obiectiv este clasificat ca monument memorial sau funerar crucea de pomenire din piatră (1804) aflată pe drumul dintre Nucșoara de Sus și Valea Plopului, în zona satului Nucșoara de Sus. Restul sunt monumente de arhitectură: casele Vasile D. Berciu (sfârșitul secolului al XIX
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, revine la județul Prahova, reînființat. Treisprezece obiective din comuna Șotrile sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casa Aurica Iancu (1920) din Lunca Mare, anexa gospodărească Gheorghe Buzețeanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), casele Steliana Stanciu (1920), Vasile Diaconu (1940) și Antim Buzățeanu (1931) din Seciuri, casele Steliana Cheluș (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
se află (1894-1897), monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate aflate în satul Telega. Șapte dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură: casele Joița Ținteanu (1894-1898), Maria Turcu, Maria Brebeanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), Virginia Stăncioiu (1902), Nicolae Bucătaru, Gheorghe Mocanu (1920) și Tinca Brebeanu (1930). Celelalte două, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, sunt două cruci
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
situl de la „Cotul Malului” (tot satul Vadu Săpat) cu așezări din aceleași două perioade; așezarea din secolele al II-lea î.e.n.-I e.n. de la „Combinatul de Vinificație”; și așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de „la Stănescu”. Altele șase sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, diverse cruci de pomenire din piatră: una din 1742 aflată la intrarea în biserica „Cuvioasa Paraschiva”; alta din 1722 aflată la marginea de nord-vest a satului Ghinoaica; două aflate în grădina lui Nicolae Cătescu din
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
lui Nicolae Cătescu din Ungureni una din secolul al XIX-lea și alta din 1732; una din 1635, aflată „la Greci”; și una din 1694, strămutată pe proprietatea lui Nicolae Guțu, la cramă (ambele în satul Vadu Săpat). Ultimul obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1804) din Ghinoaica.
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
1968, a trecut la județul Prahova, reînființat, sub numele de "Valea Doftanei", formată din satele Teșila și Trăisteni. Zece obiective din comuna Valea Doftanei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: două case din 1920 din satul Teșila; ansamblul rural (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea); gospodăria de oier Frusina Roșca (sfârșitul secolului al XIX-lea), ansamblu alcătuit din casă și anexe (saivan, bucătărie de
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
Ștefești se află (1780), monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în cimitirul din satul Scurtești. În rest, alte cinci obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură și toate aflate în satul Ștefești: casele Gheorghe Bucur (sfârșitul secolului al XIX-lea), Nicolae Șerban, Maria Belea, Constantin Târșoreanu și Maria State (începutul secolului al XX-lea).
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
1919 surorii și cumnatului lor Magdalena și Florea Untu. Aceștia din urmă au vândut-o în anii comunismului (1976), Familiei Pogorevici ; și casa Vianu (începutul secolului al XX-lea), ultimele două în stradă Ștefan cel Mare. Alte patru obiective sunt clasificate că monumente memoriale sau funerare: monumentul eroilor din Primul Război Mondial din localitatea componentă Unirea, ridicat în 1934; un monument similar ridicat în piața centrală a orașului în 1921; cimitirul evreiesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, aflat în stradă
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
În comuna Arefu se găsește ansamblul cetății Poenari, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XIV-lea-al XV-lea, alcătuit din cetatea propriu-zisă, un donjon, amenajări defensive pe monticol și o anexă. Un alt obiectiv clasificat la nivel național este o cruce de piatră din secolul al XVII-lea aflată în curtea bisericii din Căpățânenii Ungureni, monument memorial sau funerar. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
piatra de mormânt din 1564 aflată în zidul de incintă al bisericii „Intrarea în Biserică”. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură aflate în satul Berevoești: biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Pământeni (1704); și casa Gabriel Iordăchescu (secolul al XIX-lea) aflată lângă Primărie. Celălalt, clasificat ca monument de for public, este monumentul comemorativ al răscoalei din 1907 ridicat
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
-lea), cuprinzând conacul Budișteanu (1762, refăcut la 1870), ruinele conacului vechi (1598), parcul și anexele (ambele din secolul al XIX-lea); (1796), cu biserica propriu-zisă, două porți, zidul de incintă și mormintele Budiștenilor (secolele al XVIII-lea-al XX-lea, clasificat ca monument memorial sau funerar), ultimele trei aflându-se în satul Budeasa Mare; și (1751) din Gălășești. În comună mai există și două cruci de piatră clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național: una datând din 1647 și
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
Olarului”, 500 m vest de centrul satului Râncăciov, sit cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului, perioada Latène, perioada Halstatt și secolul al XIV-lea (Evul Mediu). În plus, opt cruci de piatră de pe teritoriul comunei sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național: una de la 1660 din cimitirul bisericii Turcului din Cârstieni; una din 1724 de la fântâna veche și casa Ghencea Silviu (nr. 75) din Ciocănești; una din 1713 de la casa Ionescu Nicolae (nr. 49
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
1663 aflată în curtea bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Arhidiacon Ștefan” din satul Vrănești. În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic ruinele bisericii de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea) din fostul sat Gorganu de Jos (astăzi în satul Gorganu). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Voievozi” (1848) din
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic ruinele bisericii de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea) din fostul sat Gorganu de Jos (astăzi în satul Gorganu). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Voievozi” (1848) din Călinești; biserica „Sfântul Dumitru” și „Sfântul Gheorghe” (1773) din Văleni-Podgoria; și vila N. Paul (1926) din Vrănești.
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
boierilor Bucșenești se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1748), iar la curtea boierilor Corbeanu este și biserica „Sfântul Gheorghe”, „Sfântul Dumitru” și „Sfântul Teodor Tiron” (1743). Tot ca monument de interes național, clasificat ca monument memorial sau funerar, este clasificată și crucea de piatră (1766) de lângă casa lui Vasile Popescu din Corbeni, pe drumul național spre nord. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate clasificate
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
respectiv 1692, 1710, 1711, 1711 și secolul al XVIII-lea) în zona satului Podu Dâmboviței. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca monumente de arhitectură și se află în Podu Dâmboviței: podul lui Brâncoveanu (1711) și biserica „Sfinții Împărați” (1940). Un al treilea este o altă cruce de piatră (1815) aflată în sud-vestul satului Ciocanu.
Comuna Dâmbovicioara, Argeș () [Corola-website/Science/300620_a_301949]