25,825 matches
-
metabolismului lipidic, protidic și ale echilibrului hidro-electrolitic. Aceste perturbări, după o perioadă variabilă, în funcție de o serie de factori favorizanți/determinanți, medico-psiho-sociali, conduc la apariția complicațiilor metabolice, cardiovasculare, oftalmologice, renale, infecțioase. - Cu cât diabetul este depistat la o vârstă mai tânără (copilărie), cu atât prognosticul este mai rezervat **) Vor fi selectate și aprofundate investigațiile paraclinice în funcție de echilibrul metabolic și decelarea complicațiilor specifice (microangiopatii cu localizare oculară, renală și plăcută neuro-motorie) NB. - Examenele paraclinice de la pct. 1, lit. a, b și c au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
acțiunea unor substanțe anticolinesterazice. ┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCȚIONALI │Clinic: NOTĂ: A. Afectare oculară: diplopia oculară (orizontală, │ │ │verticală sau diagonală), strabism, ptoza palpebrală. Forța tuturor celorlalți mușchi este normală. Clasa V *) Se referă la persoane cu anomalii și malformații congenitale sau contractate precoce (copilărie - adolescență), de exemplu: hipertrofii, redori, refracții musculare mutilante, care împiedică statica și locomoția. ┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI În funcție de rezultatul evaluă- Există un foarte mare număr de astfel de afecțiuni, dintre care cel mai frecvent întâlnite în populația generală sunt cele de mai jos
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
funcțiilor vizuale afectate efectiv (are programe prestabilite în funcție de diagnosticul clinic). Evaluarea persoanelor cu afectarea funcțiilor auditive în vederea încadrării în grad de handicap*) *) În afecțiunile cronice auditive de cauză diversă: inflamatorie, infecțioasă, toxică, vasculară, heredodegenerativă, traumatică, tumorală - congenitale sau dobândite precoce - copilărie/adolescență - însoțite de hipoacuzie - tip transmisie, neurosenzorială, mixtă, protezabile sau neprotezabile ori cu surditate (cofoză), cu sau fără tulburări de comunicare (surdomutitate-surdocecitate). Evaluarea complexă va fi centrată pe aprecierea capacității de comunicare și relaționare socială și identificarea tulburărilor psihice și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
inhibitorului său), - Hiperhomocisteinemia. Studii populaționale au evidențiat frecvența ridicată a anomaliilor protrombinei, a factorilor V, a hiperhormocisteinemiei și a inhibitorilor proteinei C, proteinei S și a antitrombinei III. Transmiterea este de tip autosomal. Accidentele trombotice pot să apară din mică copilărie sau la adulții tineri. Sunt mai frecvente la hemozigoți sau la dublu heterozigoți. Pot afecta preponderent teritorii venoase profunde (cava inferioară, mezenterică, cerebrale, renale, hepatice). Factori predispozanți pentru precipitarea accidentelor vasculare sunt: sarcina, lăuzia, contraceptivele orale, traumatismele sau manevrele chirurgicale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
metabolismului lipidic, protidic și ale echilibrului hidro-electrolitic. Aceste perturbări, după o perioadă variabilă, în funcție de o serie de factori favorizanți/determinanți, medico-psiho-sociali, conduc la apariția complicațiilor metabolice, cardiovasculare, oftalmologice, renale, infecțioase. - Cu cât diabetul este depistat la o vârstă mai tânără (copilărie), cu atât prognosticul este mai rezervat **) Vor fi selectate și aprofundate investigațiile paraclinice în funcție de echilibrul metabolic și decelarea complicațiilor specifice (microangiopatii cu localizare oculară, renală și plăcută neuro-motorie) NB. - Examenele paraclinice de la pct. 1, lit. a, b și c au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
acțiunea unor substanțe anticolinesterazice. ┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCȚIONALI │Clinic: NOTĂ: A. Afectare oculară: diplopia oculară (orizontală, │ │ │verticală sau diagonală), strabism, ptoza palpebrală. Forța tuturor celorlalți mușchi este normală. Clasa V *) Se referă la persoane cu anomalii și malformații congenitale sau contractate precoce (copilărie - adolescență), de exemplu: hipertrofii, redori, refracții musculare mutilante, care împiedică statica și locomoția. ┌──────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI În funcție de rezultatul evaluă- Există un foarte mare număr de astfel de afecțiuni, dintre care cel mai frecvent întâlnite în populația generală sunt cele de mai jos
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
ca o terapeutică pentru carențele educației școlare, ci ca un fapt firesc și necesar pentru perfecționarea și dezvoltarea individuală continuă, pentru a face față „sfidărilor”, mereu noi, ale unei societăți în schimbare. De altfel, practica a demonstrat că granița dintre copilărie, tinerețe și vârsta adultă este uneori relativă, sub aspectul evoluției individuale și al nevoilor educaționale aferente. M. Knowles (apud Jarvis, 1983) încearcă să dea o soluționare și controversei legate de termenul adult. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, este considerată adultă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
consideră adultă persoana care a atins pragul de maturitate și este capabilă să-și asume responsabilități, considerându-se ea însăși adultă și pretinzând să fie tratată ca atare. Autorul continuă, spunând că nu putem vorbi despre o demarcație netă între copilărie și vârsta adultă, fiind vorba despre un proces gradual și continuu de trecere dintr-o fază în alta, proces al cărui ritm diferă de la o persoană la alta. Rezultă că educația/învățarea permanentă are totodată o orientare pragmatică,ambiționând să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
politic și învață regulile democrației și ale pluralismului. Este cu atât mai necesară în rândul adulților, deoarece mulți dintre ei nu au fost educați din școală în acest spirit (știm că spiritul democrației, al cetățeniei active se promovează încă din copilărie), deoarece ei sunt populația cu drept de vot, cei care trebuie să respecte drepturile celorlalți în mod responsabil, dar și să nu accepte ca drepturile lor să fie încălcate. Din păcate, educația pentru cetățenie democratică a rămas mai mult în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
regăsește mai ales în stimularea indivizilor de a face propriile interpretări asupra propriei experiențe, de a oînțelege și a o reconsidera, ca premisă a participării democratice. Adulții devin conștienți de modul în care contextul alterează raționamentul logic, regulile învățate în copilărie fiind reinterpretate și contextualizate datorită experienței; vorbim chiar despre o învățare emancipatoare, atunci când sunt conștientizate diferitele forme de opresiune exercitate asupra cuiva. Criticii reflexiv-pragmatici caută în mod constant noi perspective, noi practici și noi abordări pentru a dezvolta această capacitate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Ion Neculce - au contribuit la educarea în spirit umanist a românilor, ei propunându-și cultivarea conștiinței patriotice prin cunoașterea culturii poporului. Importante sunt și scrierile lui Dimitrie Cantemir, în concepția căruia educația nu este o preocupare limitată doar la vârsta copilăriei și a tinereții, ci durează toată viața. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, contribuții la culturalizarea poporului au avut și reprezentanții Școlii Ardelene - Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal. Ei au scris
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la cerințele vieții sociale. Dar utilizarea termenului învățare numai cu referire la școală și la copii și tineri este, evident, restrictivă. Învățăm nu numai în școală, ci și în afara ei, nu numai într-o anumită perioadă a existenței noastre (în copilărie și tinerețe), ci pe tot parcursul vieții. Și adulții/maturii învață, chiar dacă în mod specific, diferit; și ei sunt supuși unor activități de instruire-educare, de formare continuă pentru a se adapta dinamicii profesiunilor, solicitărilor diverse și în permanentă schimbare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ei inovatoare, învățarea devine modalitatea principală de a face față cu succes posibilelor provocări viitoare. 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogietc " 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie" Prelungirea duratei învățării dincolo de vârsta copilăriei și a adolescenței pune în discuție problema specificului educației și a învățării la vârsta adultă și, în acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al educației se caracterizează printr-o mai mare flexibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
4. Dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă" Este un adevăr bine-cunoscut faptul că majoritatea studiilor despre dezvoltarea cognitivă au fost efectuate în special pe copii și adolescenți. Ideea că dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă ar fi diferită față de cea înregistrată în copilărie și adolescență este astăzi tot mai des afirmată. Mai mult, în ultimele decenii alesecolului XX, au proliferat studiile și cercetările care susțin că, odată cu înaintarea în vârstă a persoanei, se produc schimbări calitative în procesele de gândire ale acesteia. Majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spontană, realizată în viața de zi cu zi, care poate nu e recunoscută/conștientizată nici măcar de individul însuși ca o contribuție la îmbogățirea cunoștințelor și abilităților sale). Deși cea mai veche formă de învățare și componentă esențială a educației specificeprimei copilării, învățarea informală este reconsiderată în cadrul învățării permanente, specifice vârstei adulte, în special prin relevarea dimensiunii lifewide a acesteia. Pentru realizarea practică a învățării permanente, „Memorandumul” solicită intensificarea și armonizarea acțiunilor statelor Europei într-un efort concertat, care să asigure un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale vârstelor adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de mai multe decenii, studiul ontogenezei umane s-a centrat preferențial asupra copilăriei și adolescenței. Cauzele sunt multiple și nu e cazul să le inventariem in extenso. Cert este că prestațiile unor autorități în domeniu, precum A. Gessel, S. Freud și J. Piaget, care considerau că evoluția personalității umane este cristalizată deja în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că evoluția personalității umane este cristalizată deja în pragul tinereții, au alimentat această stare de lucruri. Desigur, este o viziune nu numai defectuoasă, ci și profund nedreaptă, din cel puțin trei motive: mai întâi, vârstele adulte, comparativ cu cele ale copilăriei și adolescenței, au o durată mult mai lungă; mai apoi, achizițiile și schimbările continuă; deasemenea, în acest ciclu ontogenetic, care se întinde pe aproximativ patru decenii, individul traversează cele mai numeroase experiențe specific umane. Nu-i mai puțin adevărat că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
recurge la limba nativă, de a o folosi curent și corect, simbolizând, codând/decodând informații, trimițând și primind mesaje, este una dintre componentele cele mai dificile și mai complexe, ceea ce o face greu de achiziționat,necesitând o lungă „ucenicie” în copilăria timpurie, chiar dacă, în aparență, se produce cvasiautomat și spontan. Stratificată și multietajată structural, pe nu mai puțin de opt niveluri interioare, de la simplu la complicat (abilitatea de articulare și pronunție, abilitatea de a descrie obiecte, abilitatea de a descrie imagini
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
carierei adulților și la consilierea privind asigurarea confortului familial și personal al adulților. Consilierea privind cariera adulțilortc "Consilierea privind cariera adulților" Consilierea privind cariera începe în perioada școlarității și continuă de-a lungul întregii vieți active a individului. Dacă, în copilărie, predominantă este educația pentru formarea personalității sub aspect cognitiv, al dobândirii unei culturi generale de bază și a uneia specializate (ca preambul al formării profesionale ulterioare), la vârsta adultă, accentul cade pe dezvoltarea carierei. Educația privind cariera presupune abilitarea individului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru formarea personalității sub aspect cognitiv, al dobândirii unei culturi generale de bază și a uneia specializate (ca preambul al formării profesionale ulterioare), la vârsta adultă, accentul cade pe dezvoltarea carierei. Educația privind cariera presupune abilitarea individului aflat la vârsta copilăriei și adolescenței de a lua decizii adecvate privind studiile ce trebuie parcurse pentru calificarea într-o anumită profesie. Dezvoltarea carierei se referă la planificarea și parcurgerea de către o persoană a unei rute profesionale în acord cu propriile posibilități, capacități și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca o terapeutică pentru carențele educației școlare, ci ca un fapt firesc și necesar pentru perfecționarea și dezvoltarea individuală continuă, pentru a face față „sfidărilor”, mereu noi, ale unei societăți în schimbare. De altfel, practica a demonstrat că granița dintre copilărie, tinerețe și vârsta adultă este uneori relativă, sub aspectul evoluției individuale și al nevoilor educaționale aferente. M. Knowles (apud Jarvis, 1983) încearcă să dea o soluționare și controversei legate de termenul adult. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, este considerată adultă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
consideră adultă persoana care a atins pragul de maturitate și este capabilă să-și asume responsabilități, considerându-se ea însăși adultă și pretinzând să fie tratată ca atare. Autorul continuă, spunând că nu putem vorbi despre o demarcație netă între copilărie și vârsta adultă, fiind vorba despre un proces gradual și continuu de trecere dintr-o fază în alta, proces al cărui ritm diferă de la o persoană la alta. Rezultă că educația/învățarea permanentă are totodată o orientare pragmatică,ambiționând să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
politic și învață regulile democrației și ale pluralismului. Este cu atât mai necesară în rândul adulților, deoarece mulți dintre ei nu au fost educați din școală în acest spirit (știm că spiritul democrației, al cetățeniei active se promovează încă din copilărie), deoarece ei sunt populația cu drept de vot, cei care trebuie să respecte drepturile celorlalți în mod responsabil, dar și să nu accepte ca drepturile lor să fie încălcate. Din păcate, educația pentru cetățenie democratică a rămas mai mult în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
regăsește mai ales în stimularea indivizilor de a face propriile interpretări asupra propriei experiențe, de a oînțelege și a o reconsidera, ca premisă a participării democratice. Adulții devin conștienți de modul în care contextul alterează raționamentul logic, regulile învățate în copilărie fiind reinterpretate și contextualizate datorită experienței; vorbim chiar despre o învățare emancipatoare, atunci când sunt conștientizate diferitele forme de opresiune exercitate asupra cuiva. Criticii reflexiv-pragmatici caută în mod constant noi perspective, noi practici și noi abordări pentru a dezvolta această capacitate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Ion Neculce - au contribuit la educarea în spirit umanist a românilor, ei propunându-și cultivarea conștiinței patriotice prin cunoașterea culturii poporului. Importante sunt și scrierile lui Dimitrie Cantemir, în concepția căruia educația nu este o preocupare limitată doar la vârsta copilăriei și a tinereții, ci durează toată viața. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, contribuții la culturalizarea poporului au avut și reprezentanții Școlii Ardelene - Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal. Ei au scris
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]