25,213 matches
-
respingere a presupușilor sau a realilor intruși în sânul obștii în decursul timpului, așa cum putem constata urmărind file din dosarele cu acte consemnând acțiuni juridice desfășurate între răzeși din aceeași obște. De exemplu, Ion Bobocea, Neculai și Vasile Boldul cu neamurile lor, răzeși de pe moșia Umbrărești, se vor găsi ani în șir (1802-1824) în judecată cu alți răzeși copărtași de moșie, aceștia „vrând ei ca să ne depărteze din stăpânirea părților noastre”, după cum motivează ei în repetatele jalbe, înregistrate de către instanțele judecătorești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin podul lui Dumitru”, repere hotarnice și în mărturii din secolul XVII, regăsite, iată, și în prima parte a secolului al XIX-lea neschimbate. Moșia a fost împărțită pe bătrânii anteriori, 34 la număr, fiecare cu numele său și cu neamurile descendente, eliberându-se pentru fiecare ceată ce se prezintă cu spița de neam (în scris sau verbal) câte o țidulă cu următorul text: „Aceasta este spița care acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iată, și în prima parte a secolului al XIX-lea neschimbate. Moșia a fost împărțită pe bătrânii anteriori, 34 la număr, fiecare cu numele său și cu neamurile descendente, eliberându-se pentru fiecare ceată ce se prezintă cu spița de neam (în scris sau verbal) câte o țidulă cu următorul text: „Aceasta este spița care acum, la hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor dovedi de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotărât au dat samă după care vor ști stăpâni; și, oricari în urmă să vor găsi nepuși în spiță și să vor dovedi de niamuri, vor merge la partea lor”. Țidulele aveau pe verso un arbore genealogic, o spiță de neam, cu prenumele descendentului, din generație în generație, înscris în conturul unei frunze. Nu știm dacă toți cei 34 de bătrâni au existat în realitate ca persoane fizice, întrucât unora nu le-am întâlnit numele și în alte documente, cum ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Neculai Bobocea, primul având dregătoria sătească de postelnicel, fiind și unul dintre protagoniștii proceselor din perioada 1802-1824, trecut în catagrafia din 1831 la categoria privileghiați, în timp ce frații săi au fost înscriși în rândul birnicilor. Un Niță, din aceeași spiță de neam și din aceeași generație cu Ioniță Bobocea, nu se află înregistrat în catagrafia din 1774, dar îl întâlnim ca având descendenți trecuți în 1831 cu numele de botez: Ioniță, Alexandru, Chirvasă, toți sin (fii) ai lui „Niță Bobocea”. Aceste câteva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ioniță Bobocea, nu se află înregistrat în catagrafia din 1774, dar îl întâlnim ca având descendenți trecuți în 1831 cu numele de botez: Ioniță, Alexandru, Chirvasă, toți sin (fii) ai lui „Niță Bobocea”. Aceste câteva date extrase din spițele de neam păstrate, coroborate cu datele din recensămintele amintite, ne indică, cel puțin pentru ultimile generații din documentele în atenție, existența reală a descendenților din numiții bătrâni, fără a se putea trage de aici concluzia că toate cele 34 nume din acte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ordine pe teren a bătrânilor, dovadă numerotarea lor, dar care s-a aplicat practic numai pentru locurile din vatra satului și pentru suprafețele cultivate. Devălmășia a continuat să existe atât în interiorul fiecărui bătrân stăpânit în indiviziune de către alcătuitorii spiței de neam „care au dat sama” în 1817 pentru întreaga avere imobilă, mai puțin casa cu anexele, cât și la nivelul întregii obști sătești pentru pădure, imaș, fâneață, crâșma satului și alte structuri și venituri ale obștii, toate stabilindu-se și împărțindu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
livezi și așezări - se continuă în jurnal -, nu s-a luat niciodată dijmă fiindcă proprietaoa sa nu esti deosăbită de a răzașilor, avându-o în mai multe locuri printre ceilalți răzăși”, respectiv în mai mulți bătrâni arătați prin spițele de neam în 1817. Stăpânirea în devălmășie a unor structuri economice sătești iese și mai clar în evidență când vine vorba de o stână de oi organizată și pusă de arendaș pe pășunea satului. Anchetatorii, în jurnalul întocmit, constată că „niapărat s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rânduiți, dar și pe noi ne-au bătut încât acum abia am scăpat”. A fost făcut un izvod (notă) de „cei foarte semeți și obraznici oameni răzăși”, în fruntea listei fiind chiar vornicul satului, un anume Anghel, posibil descendent din neamul Perjeru, din satul Salcia de azi. Împlinirea, de care vorbesc mătcașii, consta în luarea forțată a unor capete de vite, ale lor, care nu acopereau, ca valoare, suma răscumpărării, de unde și perseverența umbrăreștenilor de a cere să fie despăgubiți în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de incontestabilă noblețe și ele vor sta la baza intransigenței răzeșilor noștri față de orice aspect cu tentă denigratoare, răzeșii având permanent conștiința că descind din oameni liberi de orice servituți social-politice. De aici și natura semeției și a mândriei oricărui neam de răzeș în timpurile cele bune, când conștiința descendenței lor din oameni liberi ai pământului pe care viețuiau era vie și nealterată. Cât privește starea lor materială în timpurile normale, căci au fost și din acestea, am putea-o ilustra
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
varianta Hărăbor, prezentă și în zilele noastre, poate descendenți ai marilor dregători din secolele XV-XVI cu acest patronimic. În acest sens trebuie reținut că Ștefan, căpitanul de Tecuci, unul dintre numele frecvent menționate în documentele tecucene, se trăgea tot din neamul Hrăborilor. Alți locuitori din Țigănei vor mai fi intrat în comunitatea satului de răzeși Slobozia-Torcești din apropiere, la fel cum au făcut-o și locuitorii fostelor sate Dimăcenii și Sineștii, păstrându-se pentru ele doar numele ca moșie, atât pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și prin cazul Bozieștilor, ele fiind acele consecințe remarcate de Costache Conachi, atunci când definea „însorărirea ca o legiuire” de la care, cu timpul, unii dintre copărtași s-au îndepărtat, explicând cum „multe din moșii (mai vârtos cele răzășești) împărțindu-se între neamuri, și acestea locuind părticelele lor, și-au schimbat numele și poreclele și și-au făcut întăritură pe dânsele”, întăritură însemnând aici hârtii, acte de stăpânire, căci nu actele au precedat stăpânirile, ci invers. Documentul din 4 aprilie 1645 surprinde Bozieștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de sate, părți de sate, locuri, mori, pive etc. În el se arată proveniența și criteriul de stăpânire anterioară pentru fiecare, dar, dintre toate unul singur, Tălăbeștii, este arătat în act ca fiind ocina lor, deci locul de origine al neamului Cernat. Că acești boieri își vor stabili mai târziu casa lor la Cernătești, informație pe baza căreia li s-a fixat aici obârșia, rezultă dintr-un document dat de Ștefan cel Mare, la 24 septembrie 1468, prin care îi întărește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
secolul al XVII-lea, pe când viețuiau părinții celor doi frați. Pe aceste elemente documentare, cât și pe altele întâlnite în acte emise posterior împărțirii din 1679, se sprijină ipoteza noastră potrivit căreia aici, la Umbrărești, trebuie căutată și plasată obârșia neamului Costache, deși, cunoaștem, genealogiștii și acei care s-au referit ocazional la neamul acesta consideră că familia și-ar avea originea la Epureni (Fălciu) sau că se trag din răzeși de la ținutul Tutovei, ori din Sărățenii Fălciului, nefăcându-se nici un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documentare, cât și pe altele întâlnite în acte emise posterior împărțirii din 1679, se sprijină ipoteza noastră potrivit căreia aici, la Umbrărești, trebuie căutată și plasată obârșia neamului Costache, deși, cunoaștem, genealogiștii și acei care s-au referit ocazional la neamul acesta consideră că familia și-ar avea originea la Epureni (Fălciu) sau că se trag din răzeși de la ținutul Tutovei, ori din Sărățenii Fălciului, nefăcându-se nici un fel de referire la stăpânirile Costăchești de la Umbrăreștii din ținutul Tecuci. În urma împărțelii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familie fiind tot Costachi, de unde nevoia să semneze în acte Costachi Gavril și de unde au generat numeroasele confuzii și erori la istorici și genealogiști ce au făcut referiri la familia acestor boieri moldoveni. Observăm cum Gavriliță, în iubirea sa de neamul din care a descins, atribuie fiului mai mic din căsătoria cu Tudosica Costin, sora marelui cronicar, numele tatălui său, Costache sluger, în încercarea de a perpetua amintirea și memoria aceluia care a întemeiat și a deschis cursus honorum al neamului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neamul din care a descins, atribuie fiului mai mic din căsătoria cu Tudosica Costin, sora marelui cronicar, numele tatălui său, Costache sluger, în încercarea de a perpetua amintirea și memoria aceluia care a întemeiat și a deschis cursus honorum al neamului. Tot în acest scop îi lasă acestuia în stăpânire satele și moșiile moștenite de la înaintași, adică Epurenii, Ciocăneștii cu Bârlăleștii, dar nu puteau lipsi părțile de la Umbrărești și Boziești, ca cele mai vechi ocine strămoșești. Ne susținem afirmația că aici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proprietaoa lor a să îngriji și a o ocroti”. Rezultă destul de clar din acest text cum, până în anul 1704 septembrie l, data când se face hotarnica clucerului Zberea, Umbrăreștii se păstrase ca moșie unitară în partea vestică a Bârladului, cum neamul Costăchesc cu părțile lor de aici: Costache slugerul, Gavriliță, fiul acestuia Costachi serdarul, au stăpânit în devălmășie cu ceilalți răzeși repartizarea veniturilor, făcându-se potrivit cu ceea ce în practica timpului și în limbajul propriu acestei forme de stăpânire și organizare se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a așezat copiii” și prin care, am văzut, lui Costache serdar, tatăl lui Manolache, îi dăduse Epurenii, Ciocăneștii, Bârlăleștii, Șoldana [...], „și părțile de la Umbrărești și viile de la Umbrărești” etc., doar acestea din urmă, inclusiv Bozieștii, considerate de noi baștină a neamului, se vor afla în stăpânirea ultimului descendent gavrilițesc, în linie bărbătească de aici, de la Umbrărești. Ceilalți Costăchești vor stăpâni, în continuare, sate din întreaga Moldovă, iar aici, la Umbrărești, vor apare stăpânitori din neam diferit. Deci, se înțelege că Manolache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bozieștii, considerate de noi baștină a neamului, se vor afla în stăpânirea ultimului descendent gavrilițesc, în linie bărbătească de aici, de la Umbrărești. Ceilalți Costăchești vor stăpâni, în continuare, sate din întreaga Moldovă, iar aici, la Umbrărești, vor apare stăpânitori din neam diferit. Deci, se înțelege că Manolache Costache a fost ultimul stăpân din această familie aici, la Umbrărești, și cum el, Manolache, nu a avut copii, nu-i de mirare că informațiile privind stăpânirea Costăcheștilor la Umbrărești sunt sărace și insuficient
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din această familie aici, la Umbrărești, și cum el, Manolache, nu a avut copii, nu-i de mirare că informațiile privind stăpânirea Costăcheștilor la Umbrărești sunt sărace și insuficient de precise, ca loc de origine. Alte sate, considerate drept baștină neamului din zona Fălciului, au revenit fratelui mai mic, Iordache Costache vel paharnic. Or, cum acesta a avut urmași, iar nu-i de mirare că știrile privind stăpânirile din ținutul Fălciului sunt numeroase și bogate în informații, de unde și concluzia pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-i de mirare că știrile privind stăpânirile din ținutul Fălciului sunt numeroase și bogate în informații, de unde și concluzia pentru urmași și cercetători de a le stabili originea în respectivul ținut, nedându-se nici un fel de atenție Umbrăreștilor înstrăinați de neamul Costăchesc. Nu știm exact cum au ajuns părțile de la Boziești în stăpânirea lui Manolache Costache, după ce am văzut că aici erau, la un monent dat, mai mulți stăpânitori. 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană Din cercetarea actelor ce s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau ale celei mijlocii, și ieșiseră indubitabil din categoria țăranilor răzeși, dacă avem în vedere modul lor de stăpânire devălmașă, menționat în ispisocul din care am reprodus. Nu știm dacă acești Corpăcești de la Tămășenii-Umbrăreștilor se trag sau fac parte din neamul Corpaci, frecvent menționat în documente privitoare la stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea locului. Iată numele câtorva Corpăcești de rang înalt „Nastasia, giupâneasa lui Vartic, mare vornic al Țării de Gios
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1802, pe când se afla în drum spre Viena pentru studii, către „al mieu frate mai mare, dumisali bădițului Ioniță Conachi”, misivă considerată de marele istoric N. Iorga „interesantă și cu totul neașteptată scrisoare” și pe care o publică atât în „Neamul Românesc” din august 1917, cât și în „Revista Istorică”, nr. VII (1921) și, din care, reproducem mai jos cele ce urmează: „Cu frățască plecăciune mă închin dumitali, bădiță Ioniță ! Răvașul dumitali, cel mult mie dorit, cu mare bucurie am luat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sunt de pe răposata mama lor” cu Bozieștii și Tămășenii la un loc, formând o singură moșie, firesc era să rămână, deci, celui care perpetua numele de familie al mamei, „Costachi”, vădindu-se prin aceasta dorința de a se păstra memoria neamului, care a dăinuit aici timp îndelungat. Dar Costachi, explică în continuare autorul diatei, găsindu-se la vremea respectivă „în slăbiciunea minții și nefiind în stare ca să li iconomisască, las pe fiul meu, Vasile, și pe noru-mea Ileana ca să le caute
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]