25,546 matches
-
și oprindu-se deseori să mediteze cu privire la problemele vieții și la nedreptățile istorice. Chiar dacă este mai puțin citit în prezent, romanul "Șoimii" continuă să fie apreciat și astăzi pentru unele aspecte literare memorabile. Astfel, academicianul Eugen Simion îl considera „o povestire încântătoare (...) scrisă în maniera Dumas”, care tratează tema datoriei și a dragostei. Criticii au apreciat farmecul reconstrucției istorice și viziunea „aprinsă, mohorâtă sau melancolică” a scriitorului ce strecoară o sensibilitate vibrantă în sufletele cititorilor. Printre elementele evidențiate ale romanului se
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
partea ei romantică, dorindu-și ca albumul să le prezinte pe ambele. Într-un interviu pentru postul de radio francez NRJ, Madonna a explicat că "Rebel Heart" poate fi și autobiografic și ficțional, de vreme ce aceasta a mixat experiențele personale cu povestiri imaginare în timp ce compunea piesele. Titlul a derivat, de asemenea, dintr-o convingere a interpretei că artiști de muzică contemporană nu sunt încurajați sau inspirați să fie rebeli, să își asume riscuri, să își spună părerea și a dorit să sublinieze
Rebel Heart () [Corola-website/Science/333846_a_335175]
-
fierbinți ale zilei. La 16 octombrie 1957, Boas ara terenurile sale din apropiere de Săo Francisco de Sales când, la un moment dat, a văzut ceva pe care a descris-o ca fiind o “stea roșie” pe cerul nopții. Potrivit povestirii sale, această “stea” s-a apropiat de poziția sa, crescând ca dimensiune până când a început să arate ca o navă aeriană aproximativ circulară sau în formă de ou, cu o lumină roșie în față și cu o cupolă în rotație
Antônio Vilas Boas () [Corola-website/Science/333877_a_335206]
-
(Barcelona, 1956) este un sociolog, jurnalist și scriitor în limba catalană, autor al unei opere vaste, care include ficțiune, poezie, eseuri, Teatrul și povestiri pentru copii. De asemenea, acesta își exercită ca un critic de muzică în mai multe mass-media. El a fost președinte al asociațiilor de Federația Catalană a UNESCO, și în prezent este membru al Consiliului de cultură din Barcelona. El a
Miquel-Lluís Muntané () [Corola-website/Science/333076_a_334405]
-
La Marseillaise". În 1825 el a publicat "Chants français" („Cântece franceze”), în care a pus pe muzică cincizeci de poezii ale unor diverși autori. A mai publicat "Essais en vers et en prose" („Eseuri în versuri și în proză”), o povestire intitulată "Adelaide et Monville" și câteva poeme ocazionale. În timpul Restaurației a compus un imn regal, intitulat "Vive le Roi!" („Trăiască Regele!”), dar acesta nu a fost pe placul regelui Ludovic al XVIII-lea. Spre sfârșitul vieții, Rouget de Lisle se
Rouget de Lisle () [Corola-website/Science/333062_a_334391]
-
chinezesc și cel japonez este faptul că cel chinezesc are patru gheare la picioare în timp ce cel japonez are doar trei. O altă diferență importantă ar fi faptul că spre deosebire de cel chinezec, dragonul japonez nu apare chiar atât de des în povestirile și credințele populare. Prima referire scrisă la dragonii japonezi o găsim în Kojiki și Nihon Shoki unde ne este prezentată lupta zeului Susanoo cu dragonul Yamata no Orochi. Tot În acete texte ne sunt prezentați alți dragoni precum "Mizuchi", "Watatsumi
Dragon japonez () [Corola-website/Science/333100_a_334429]
-
Secrețeanu și Ion Caraion. În cartea sa de memorialistică, "Praful de pe tobă. Memorii 1918-1946", scrisă în 1980 la Honolulu, Ștefan Baciu iși amintea de Pena, neștiind că acesta decedase încă din 1944. Astăzi, noi putem să judecăm firul epic din povestirea utopică în două părți, "Moneda fantazienilor", scrisă la Sichevița, județul Caraș Severin în 1937 - 1938 în care Pena merge cu anticipația până în 1 ianuarie 2000. Prima parte a fost publicată în ziarul „Drum” in anul 1937, numărul de Crăciun, iar
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
a fost publicată în ziarul „Drum” in anul 1937, numărul de Crăciun, iar partea a doua, singurul manuscris, în dactilogramă, rămas la fratele Petre C. Pena, a ajuns la nepotul lor, Marin Scarlat, care l-a dat spre publicare. În povestire, previziunile autorului au mari analogii cu colectivizarea și cooperativizarea (coop-uri, gradinițe, ..), dovedindu-se un bun analist social de anticipație. Prozatorul Constantin Stan (1951 - 2011), în "Ziarul de Duminică", din 28 septembrie 2001, în articolul "Un caz ciudat", vorbește despre faptul
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
mari analogii cu colectivizarea și cooperativizarea (coop-uri, gradinițe, ..), dovedindu-se un bun analist social de anticipație. Prozatorul Constantin Stan (1951 - 2011), în "Ziarul de Duminică", din 28 septembrie 2001, în articolul "Un caz ciudat", vorbește despre faptul că Pena, prin povestirea sa il devansează pe Orwell. În volumule sale „Fotografii la periscop” și „Secvențe de istorie literară - opera omnia - publicistică și eseu contemporan”, care cuprind studii și articole despre Radu Grămăticul, Grigore Gellianu, Șt. O. Iosif, Gala Galaction, Ion Pena, Constantin
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
ea se datora și unei reacții la rapida acceptare în rândurile evreilor spanioli și provensali a filozofiei greco-arabe. mai ales după difuzarea cărții lui Maimonide, „Călăuza rătăciților”. Această lucrare dăduse un avânt tendinței de a da o interpretare alegorică a povestirilor Bibliei și de a reduce însemnătatea miracolelor. Ramban s-a împotrivit cu înverșunare acestei tendințe, mergând până la atitudinea extremă, de a nu permite punerea în chestiune a nici uneia din sentințele discipolilor generației Gheonimilor. În jurul anului 1238 la chemarea lui Shlomo
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
între coreeni și japonezi în timpul invaziei japoneze în Coreea din 1592. Chungju este situat chiar la sud de râul Han și de Seoul, capitala Coreei. Eșecul în apărarea de la Chungju a dus la capturarea capitalei câteva săptămâni mai târziu. Această povestire este un fragment din Analele Dinastiei Joseon. Generalul Yi Il a planificat să folosească trecătoarea Choryong, singura cale prin extremitatea vestică a lanțului muntos Sobaek pentru a controla înaintarea japonezilor. După ce Busanul a fost pierdut, curtea de la Hanseong și-a
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului francez Albert Camus. Ea a fost publicată pentru prima dată în 1957, ca parte dintr-o colecție intitulată "Exilul și împărăția" ("L'exil et le royaume"). Titlul francez "L'Hôte" se traduce atât ca "oaspete", cât și ca
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
prima dată în 1957, ca parte dintr-o colecție intitulată "Exilul și împărăția" ("L'exil et le royaume"). Titlul francez "L'Hôte" se traduce atât ca "oaspete", cât și ca "gazdă", care se referă la relația dintre personajele principale ale povestirii. Camus se folosește de această povestire pentru a reflecta asupra problemelor ridicate de situația politică din teritoriile franceze ale Africii de Nord. În particular, el explorează problema refuzului de a lua parte la conflictul colonial din Algeria, ceea ce reflectă poziția
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
dintr-o colecție intitulată "Exilul și împărăția" ("L'exil et le royaume"). Titlul francez "L'Hôte" se traduce atât ca "oaspete", cât și ca "gazdă", care se referă la relația dintre personajele principale ale povestirii. Camus se folosește de această povestire pentru a reflecta asupra problemelor ridicate de situația politică din teritoriile franceze ale Africii de Nord. În particular, el explorează problema refuzului de a lua parte la conflictul colonial din Algeria, ceea ce reflectă poziția de bază neutră a lui Camus
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
În particular, el explorează problema refuzului de a lua parte la conflictul colonial din Algeria, ceea ce reflectă poziția de bază neutră a lui Camus pe care și-a afirmat-o în discursul său de acceptare a Premiului Nobel. Acțiunea acestei povestiri are loc în Algeria și începe cu doi bărbați care urcă o pantă stâncoasă. Unul dintre ei, jandarmul Balducci, merge călare, iar celălalt, un prizonier arab, pe jos. În vârful dealului se află o școală, de unde învățătorul Daru îi privește
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
vede scris pe tabla din sala de clasă următorul mesaj: ""Tu as livré notre frère. Tu paieras."" (""L-ai predat pe fratele nostru. Vei plăti".") "" este adesea considerat a reflecta diferitele experiențe revoluționare din perioada în care a fost scrisă povestirea. Prin prezentarea disputelor franco-algeriene, care la momentul de scrierii lui Camus se aflau la apogeu, se poate examina modul în care luptele dintre aceste două părți au afectat sentimentul de libertate individuală al lui Camus. Tensiunile au crescut în intensitate
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
crescut în intensitate atunci când Robert Claudel, un renumit avocat și om de stat al acelor vremuri, le-a cerut francezilor să-i elimine pe algerienii violenți. Acest tip de argumente l-au determinat pe Camus să schimbe unele părți din povestirea lui. Această povestire este caracteristică pentru existențialism, școala predominantă de gândire din epoca literară a acelor vremuri. Ea prezintă, de asemenea, conceptul absurdismului impus de Camus, precum și mai multe exemple de alegeri umane. Dilemele cu care se confruntă Daru sunt
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
atunci când Robert Claudel, un renumit avocat și om de stat al acelor vremuri, le-a cerut francezilor să-i elimine pe algerienii violenți. Acest tip de argumente l-au determinat pe Camus să schimbe unele părți din povestirea lui. Această povestire este caracteristică pentru existențialism, școala predominantă de gândire din epoca literară a acelor vremuri. Ea prezintă, de asemenea, conceptul absurdismului impus de Camus, precum și mai multe exemple de alegeri umane. Dilemele cu care se confruntă Daru sunt adesea văzute ca
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
sunt adesea văzute ca reprezentând dilemele cu care se confrunta Camus privind criza algeriană și există multe similitudini între personajul Daru și creatorul său, Camus. Ambii sunt algerieni francezi exilați prin alegerile pe care le-au făcut. Principalele teme ale povestirii " Oaspetele" sunt decizia și responsabilitatea. Camus subliniază, un lucru tipic pentru filozofia existențialistă, că există întotdeauna o alegere, că singura alegere indisponibilă este cea de a nu putea alege. Daru alege cum se va ocupa de problema lui Balducci și
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
importantă este că oamenii trebuie să facă ceea ce simt că este corect, fără a se preocupa de modul în care alte persoane percep aceeași situație sau de eventualele răsplate sau pedepse. O altă temă care poate fi extrasă din această povestire este faptul că neutralitatea completă este imposibil de atins. Acest lucru este demonstrat de încercarea lui Daru de a evita luarea unei decizii; în cele din urmă, arabul decide pentru el, iar el își pierde neutralitatea.
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului francez Albert Camus. Ea a fost publicată pentru prima dată în 1957, ca parte dintr-o colecție intitulată "Exilul și împărăția" ("L'exil et le royaume"). Povestirea descrie universul unui atelier de dogărie din Alger, neputința lui Yvars
Cei muți () [Corola-website/Science/333253_a_334582]
-
„” (în ) este o povestire a scriitorului francez Albert Camus. Ea a fost publicată pentru prima dată în 1957, ca parte dintr-o colecție intitulată "Exilul și împărăția" ("L'exil et le royaume"). Povestirea descrie universul unui atelier de dogărie din Alger, neputința lui Yvars de a reuși să dea un sens vieții sale în ciuda faptului că formează un cuplu armonios, precum și spiritul de solidaritate al muncitorilor în lupta împotriva patronului lor, în care
Cei muți () [Corola-website/Science/333253_a_334582]
-
Alger, neputința lui Yvars de a reuși să dea un sens vieții sale în ciuda faptului că formează un cuplu armonios, precum și spiritul de solidaritate al muncitorilor în lupta împotriva patronului lor, în care își pierd orice urmă de compasiune. În povestirea "" a fost inclusă experiența conflictelor sociale din perioada copilăriei lui Camus. Acțiunea acestei povestiri are loc în Algeria și prezintă un moment de după greva dogarilor din port și, în același timp, conflictele psihologice și sociale determinate de noua situație și
Cei muți () [Corola-website/Science/333253_a_334582]
-
faptului că formează un cuplu armonios, precum și spiritul de solidaritate al muncitorilor în lupta împotriva patronului lor, în care își pierd orice urmă de compasiune. În povestirea "" a fost inclusă experiența conflictelor sociale din perioada copilăriei lui Camus. Acțiunea acestei povestiri are loc în Algeria și prezintă un moment de după greva dogarilor din port și, în același timp, conflictele psihologice și sociale determinate de noua situație și pierderea compasiunii individuale ca urmare a presiunii grupului. Muncitorii dintr-un atelier îi solicită
Cei muți () [Corola-website/Science/333253_a_334582]
-
și Ion Pogorilovschi). Prezent în “Dicționarul etnologilor din România”, publicat de Iordan Datcu, Isidor Chicet este considerat principalul etnolog contemporan al Mehedințiului,fiind autorul mai multor studii și comunicări științifice tipărite în cîteva volume de etnologie. Literatura: -"Măgura cu fagi - "povestiri, Ed. Junimea, Iași, 1991 -"Iosua - "teatru, Ed. Fundației Culturale „I. D. Sârbu”, Petroșani, 1995; -"Transfug la Orșova - "carte-document, Ed. Timpul, Iași, 1996; -"Înmulțirea greierilor", Ed. Marineasa, Timișoara, 1997; -"Clopotele dinspre ziuă / căutări de Dumnezeu", Ed. Prier, Turnu-Severin, 1998; -"Cetatea interzisă '-"teatru
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]